Connect with us
"
"

Social

Generalul Stănculescu “aduce” KGB-ul în Revoluţia română

Fostul general Victor Atanasie Stănculescu povesteşte în cartea „În sfârşit, adevărul…, cum a fost plănuită, împreună cu serviciile secrete ruseşti, „lovitura de stat din decembrie 89.

Publicat

pe

De Florentina Ciuverca, Evenimentul Zilei

Fostul general Victor Atanasie Stănculescu povesteşte în cartea „În sfârşit, adevărul…", cum a fost plănuită, împreună cu serviciile secrete ruseşti, „lovitura de stat" din decembrie ’89.

Epoca lui Nicolae Ceauşescu s-a terminat printr-o lovitură militară clasică pusă la punct de serviciile secrete ruseşti, KGB (serviciul secret sovietic) şi GRU (serviciul de informaţii militare), cu ajutorul ofiţerilor români, susţine generalul Victor Atanasie Stănculescu, personajul- cheie al evenimentelor din decembrie ’89, într-o carte care se lansează astăzi: „În sfârşit, adevărul… Generalul Victor Atanasie Stănculescu în dialog cu Alex Mihai Stoenescu" (RAO).

Volumul reuneşte cinci interviuri pe care Stănculescu i le-a acordat istoricului, primul în 2004, celelalte patru în 2009, şi ultimul chiar pe 30 noiembrie anul acesta, în Penitenciarul Jilava.

 

„Sunt dezvăluiri ale lui Stănculescu despre faptul că a ştiut ce urmează să se întâmple. Răsturnarea lui Ceauşescu a fost hotărâtă în străinătate de sovietici şi americani, iar el a fost informat în legătură cu tot. Descrie inclusiv o întâlnire pe care a avut-o la lacul Balaton, în Ungaria, cu şeful KGB. Ştia inclusiv faptul că va fi un conflict între Armată şi Securitate", spune istoricul Alex Mihai Stoenescu, autorul unei alte cărţi recent lansate la RAO, „Cronologia evenimentelor din decembrie 1989".

Soarta regimului comunist din România s-a decis undeva la Moscova şi Washington, iar unul dintre pionii-cheie ai loviturii care urma să-l îndepărteze pe Ceauşescu de la putere era Victor Atanasie Stănculescu, pe atunci prim-adjunctul ministrului apărării.

În primăvara lui 1989, fostul general a mers în „vacanţă" cu soţia şi fiica la lacul Balaton din Ungaria. În aceeaşi „excursie" au venit şeful KGB-ului pe Europa de Est şi şeful Marelui Stat Major maghiar, Karpati Ferenc, care au discutat problema „Ceauşescu".

„Acest Ceauşescu va termina rău!"

Şeful KGB „era preocupat de faptul că liberalizarea gorbaciovistă va fi respinsă de români, pentru că ei resping tot ce vine de la Moscova, din principiu. El tot repeta: «Trebuie să faceţi ceva, să cooperaţi »", îşi aminteşte Stănculescu.

Ca urmare a acestei întâlniri, despre care generalul refuză să dea multe detalii în carte, a fost contactat în septembrie 1989 de ataşatul militar ungar, Şandor Aradi – „mi-a fost prezentat de foşti ofiţeri ai UM 0110 (unitatea anti-KGB a Securităţii – n.r.) ca un agent cu putere extraordinară de penetrare în România".

Aradi a spus: „Mi s-a spus că s-a discutat cu dv. în trecut. (la Balaton – n.r.). Trebuie să ne unim ca să ieşim din această încurcătură care se cheamă boala comunismului". Mai mult, lui Stănculescu i s-a comunicat că, după întâlnirea lui Mihail Gorbaciov cu Ceauşescu, pe 4 decembrie 1989, când dictatorul român l-a acuzat că „distruge comunismul", preşedintele rus s-a întors la Moscova şi i-ar fi spus secretarului- adjunct cu propaganda: „Acest Ceauşescu va termina rău!".

GRU şi KGB au decis execuţia dictatorului

Decizia de suprimare a lui Ceauşescu a venit pe linia serviciilor secrete sovietice?, e o întrebare a istoricului Alex Mihai Stoenescu, la care fostul general răspunde scurt: „GRU şi KGB combinaţi".
La începutul lui decembrie, trupele spe ciale ale Direcţiei Principale de Informaţii (GRU) a Statului Major al Armatei Rusiei, numite Speţnaţ, au intrat în ţară.

În sprijinul lor, a fost declanşată o diversiune electronică aeriană, care bruia sistemul de apărare de la sol. „Era prea complexă ca să fie făcută de ai noştri", spune Stănculescu şi recunoaşte că era instalat de sovietici „pentru a le facilita mişcările şi pentru amplificarea panicii generale şi acţiunii împotriva regimului".

Iniţial, după planul convenit dinainte cu serviciile secrete străine, acţiunea trebuia pornită din ţară, în noiembrie, imediat după Congresul al XVI-lea. „Eu vă mărturisesc că la sfârşitul lui noiembrie eram descumpănit. Nu ştiam cine va face pasul. L-au făcut sovieticii", declară generalul, adăugând că nu s-a acţionat de frica Securităţii.

„Securitatea va fi tocată"

Colaborarea dintre ruşi şi americani e confirmată într-un alt pasaj. Cu puţin înainte de evenimentele din decembrie, Victor Stăn culescu şi-a scos fiica şi ginerele din structurile operative ale Securităţii, „ca să nu fie tocaţi". „Securitatea va fi tocată", îi avertiza generalul.

Având Securitatea în spate, Ceauşescu ar fi fost încă protejat, aşa că se hotărâse eliminarea ei. Informaţia i-a fost dată de ataşatul militar american la Bucureşti.

„Vă rog să nu-i daţi numele. Am fost la reşedinţa lui de mai multe ori, inclusiv cu ataşatul militar francez (…) Informaţia mi-a dat-o americanul. «Fii atent, ai grijă că Securitatea trebuie să dispară!». Îmi pare rău că nu pot să vă dau amănunte mai precise, pentru că pe unele le-am uitat, pe altele am vrut să le uit", precizează Stănculescu în interviu.

CINE AU FOST TERORIŞTII

KGB şi GRU au tras în Bucureşti şi în Timişoara

Un alt subiect care ocupă câteva pagini ale cărţii e legat de una dintre marile necunoscute ale Revoluţiei: „Cine au fost teroriştii?". O întrebare pe care generalul Victor Stănculescu o lămureşte pe jumătate: „Fenomenul terorist a avut două componente. Componenta externă, sovietică, şi componenta internă, a celor care au acţionat ca oameni care, văzând că regimul a fost răsturnat, trebuiau să facă reacţia la această acţiune. Teroriştii prinşi la noi, la Armată, şi dovediţi au recunoscut că au plecat şi ofiţeri din unităţi. (…) Au dispărut un timp şi pe urmă au revenit în unităţi. Şi nu se ştie ce au făcut în timpul ăsta".

Acesta citează documente din arhivele sovietice, cercetate în Rusia, potrivit cărora „KGB şi GRU, şi ei au tras de pe nişte înălţimi, şi la Bucureşti, şi la Timişoara, peste trupe, ca să incite şi mai mult populaţia, ca să mărească amploarea mişcării de protest".

Pe de altă parte, fostul general recunoaşte că au existat formaţiuni militare care primeau misiuni direct de la Comitetul Central şi care erau dirijate prin Secţia Militară, care ar fi putut lua apărarea lui Ceauşescu.

„Nu ştiam prea multe, dar ştiam că s-a făcut ceva. Ca să aflu mai târziu că au existat nişte oameni puşi deoparte să nu fie concentraţi, să nu fie mobilizaţi, să nu fie trimişi pe front, din partea activă şi din rezerva Armatei sau din rezerva statului, pentru că erau şi activişti acolo. Totdeauna apăreau scutiri masive, câteva sute la o unitate, din care aduceai – erau retrageri discrete din programul normal".

În acele zile, au fost prinşi militari cu ordine de deplasare în alb, eliberaţi imediat. „Eu am avut în mână lista cu 1.015 terorişti capturaţi, care erau terorişti de adevărat, identificaţi de forţele militare. Mi s-a raportat că au fost predaţi şi se află la poliţie. De acolo au dispărut, s-au evaporat şi nu mai există nimeni. Sistemul care trebuia să se protejeze a funcţionat, pentru situaţia extremă de capturare".

Mai exact, precizează generalul, „cine trebuia l-a declarat arestat din greşeală". Drept terorişti au fost luaţi şi ofiţeri ai Academiei Militare care, în urma unor ordine confuze, ar fi împuşcat 38 de oameni în noaptea de 21 spre 22 la baricada de la Intercontinental.

SOLUŢII EŞUATE

„În 1991, CIA mi-a propus să candidez"

În apropierea puterii – garantată pe de o parte de faptul că fusese ales de serviciile secrete străine drept unul dintre pionii principali în schimbarea regimului, pe de alta de faptul că Nicolae Ceauşescu încă avea încredere deplină în el – planurile lui Victor Atanasie Stănculescu au luat proporţii.

După sinuciderea generalului Vasile Milea, Ceauşescu îl voia pe Stănculescu locţiitor în funcţia de ministru al apărării, însă Ion Iliescu l-a numit ulterior pe Nicolae Militaru. Stănculescu era cel care orchestrase însă, în prima fază, lovitura de stat.

El ordonase preluarea controlului Consiliilor Judeţene de Partid din ţară, retragerea blindatelor din faţa Comitetului Central (CC), aducerea elicopterelor, şi îi sugerase lui Ceauşescu să plece din sediul CC. O lovitură militară clasică.

„M-au invitat la aşa-zisul Institut al Revoluţiei şi am refuzat, pentru că, aşa le-am spus, nu vreau să particip la scrierea istoriei lui Iliescu. Lucrurile nu s-au petrecut cum le fabrică ei acolo", mărturiseşte Stănculescu în carte. Totodată, generalul recunoaşte in direct, forţat de mărturiile unora dintre cei implicaţi la Timişoara, aduse ca dovadă de Alex Mihai Stoenescu, faptul că a ordonat ca muncitorii din întreprinderi să fie lăsaţi să iasă pe străzi, manifestaţia luând astfel amploare.

Înainte ca Ion Iliescu să intre puternic în cărţi, planurile pentru România de după Ceauşescu arătau, cel puţin în varianta lui Victor Stănculescu, altfel: „Principalul scenariu era cel după modelul portughez, adică un regim militar de scurtă durată, urmat de un regim democratic sprijinit de armată. Tot acum o să vă spun că exact asta s-a întâmplat, dar tovarăşii nu vor să recunoască. Mă gândeam dacă pot, perioada aceasta să-i spunem de tranziţie, s-o rezolv în stilul unor situaţii similare din Grecia sau Portugalia, pe care le-am trăit, pentru că eu am fost acolo imediat după acţiunile militare. La trei luni am fost în Lisabona, după ce l-au dat jos pe Caetano şi guvernarea Salazar şi maiorul acela a acţionat în numele Armatei".

E vorba de lovitura de stat din 1974 şi Mişcarea Forţelor Armate. În fruntea statului s-ar fi instalat chiar Stănculescu: „Eram pregătit moral şi profesional să preiau puterea în ţară, să asigur tranziţia şi liniştirea populaţiei, dar când am încercat să fac ceva, m-am lovit de incapacitatea generalilor de a acţiona".

O a doua şansă de a prelua cea mai înaltă funcţie în stat i s-ar fi oferit în 1991. Fostul general spune că primele contacte cu americanii le-a avut prin MI6, serviciile secrete britanice, cu care avea „legături puternice".
Potrivit propriilor declaraţii, în 2 decembrie 1991 a avut o întâlnire cu doi americani, într-un bloc din Bucureşti: un agent din CIA şi un reprezentat al Ministerului Apărării SUA: „Avem o rugăminte: o să vă întrebăm dacă vă interesează să participaţi la viitoarele alegeri prezidenţiale din România", e propunerea pe care i-ar fi făcut-o cei doi.

Dacă ar fi spus "da" ar fi urmat „tatonări în lumea externă", pentru a testa imaginea lui Stănculescu în străinătate, apoi în rândul populaţiei. Costurile: 3 milioane de dolari, pe care i le-ar fi dat partea americană.

„Noi am asigurat alegerea preşedinţilor din Columbia, din Indonezia, parcă era, dar nu vă cerem banii acum. După ce veţi fi preşedinte, ne veţi returna banii". Am refuzat categoric. „Eu aşa ceva nu fac", reproduce Stănculescu discuţia. Refuzul ar fi venit din temerea că nu şi-ar fi putut achita datoria.

Citește mai departe
Advertisement

Social

Trei știri bune din Moldova: Banca de alimente, restart la cultură și o nouă destinație turistică

Publicat

pe

Banca de alimente pentru persoanele social-vulnerabile

Misiunea Socială „Diaconia” a lansat la sfârșitul lunii iulie prima Bancă de Alimente. Asta presupune colectarea, depozitarea și distribuirea produselor alimentare scoase din circuitul comercial care au ambalajul deteriorat sau aproape de termenul de consum expirat. Aceste alimente vor ajunge pe masa persoanelor social-vulnerabile, prin intermediul ONG-urilor, cantinerelor sau centrelor sociale.

Cei de la Misiune afirmă că în jur de-o treime din toate produsele alimentare ajung la coșul de gunoi sau sunt utilizate inutil, motiv pentru care au deschis această Bancă.

Risipa de alimente – consecința cumpărării mai mult decât ai nevoie.🙅‍♀️📍 La nivelul consumatorilor, un studiu arată…

Geplaatst door Banca de alimente Moldova op Maandag 6 juli 2020

Până acum, au fost donați cozonaci, 50 kg de paste, 20 kg de mure (care au ajuns la Centrul Maternal, Apartamentul Social și Cantina Mobilă) și alte produse.

Restart la cultură

De pe 1 august au fost permise evenimentele culturale în aer liber. Cei care pot organiza aceste evenimente sunt instituțiile teatral-concerstistice și cinema. Sunt obligați să respecte următoarele cerințe:

respectarea distanței minime de 1 m

participarea a 50 de oameni (numărul maxim)

purtarea măștii

dezinfectarea frecventă a suprafețelor

măsurarea temperaturii la intrare

plasarea dezinfectantelor la intrare.

O nouă destinație turistică

În august se va deschide Manas YurtVillage, un sătuc cu iurte, asemenea în Kirghizstan. Iurta este o structură portabilă din zăbrele din lemn, acoperită cu pâslă, utilizată în mod tradițional de popoarele nomade din stepele Asiei Centrale.

Ce am descoperit astăzi 🙂 pentru prima dată am văzut cum arată o Iurtă! Cuvântul iurtă își are originea într-un cuvânt…

Geplaatst door Balatel Elana op Dinsdag 28 juli 2020

Sătucul se află în capătul satului Leordoaia, Călărași. Investitoare este o femeie din Kirghizstan, care a făcut cunoștință cu o femeie din R. Moldova, la muncă în Irlanda. Așa femeia din Republica Moldova a pus la dispoziția femeii din Kirghizstan casa părintească și terenul din jurul ei pentru ca ultima să finanțeze proiectul.

Citește mai departe

Sănătate

Istoria a trei femei cu dizabilități mintale care s-au mutat la casa lor

Publicat

pe

De către

Nadejda stă la masă și coase de zor. De dimineață a reușit să termine de confecționat trei măști. La 60 de ani are o precizie de invidiat. Se concentrează și trage ața prin pânza albă cu o precizie ce concurează cu o mașină de cusut. O mască și-o va pune pe față duminică când va merge la biserică. Celelalte vor ajunge la Centrul de Plasament din Bădiceni. Acolo a locuit Nadejda, alături de alți rezidenți, fiecare cu câte o formă de dizabilitate mintală. Măștile le vor prinde bine acum. Sunt câte 20 într-o cameră, iar epidemia de coronavirus nu cruță pe nimeni, mai ales pe cei care se află în spațiile restrânse. 50 de măști au ajuns deja la Bădiceni, cusute de mâinile Nadejdei. „Au spus mulțumesc și ne-au rugat să mai facem”, îmi spune Nadejda. Îi simt bucuria în glas, dar nu ia ochii de la pânză.

Odată terminate, măștile vor ajunge într-o clipă la destinație. Doar 20 de kilometri o despart pe Nadejda de Centrul de Plasament temporar pentru persoane adulte cu dizabilități din satul Bădiceni. Centrul i-a fost casă timp de 27 de ani, fiind diagnosticată cu o dizabilitate intelectuală. Nu are cele mai bune amintiri de acolo, dar îi place mai mult să vorbească despre noua sa viață.

Nadejda locuiește acum în Soroca. Am întâlnit-o într-un apartament cu două camere dintr-un bloc micuț din oraș. „Este o locuință protejată”, intervine asistenta socială, doamna Lilia, care astăzi petrece timpul cu Nadejda. Este o casă în care adulți cu dizabilități mintale, dar care își conștientizează și își dirijează acțiunile, învață să ducă un trai independent în comunitate.

Nadejda împarte casa cu încă două femei, și ele beneficiare ale locuinței protejate. Le cheamă Maria pe ambele, dar celei care poartă mai mereu un șirag de mărgele la gât i se spune „Mașa”.

Mașa este cea care lustruiește întreaga casă. Toate cratițele și ceaunele sunt curate-lună datorită ei. Îmi arată câteva bucuroasă. „Am venit într-o dimineață, la 7:30, iar ea deja spăla ferestrele”, spune încă impresionată Lilia, asistenta socială. Lilia petrece jumătate de zi în locuința protejată. Vine dis-de-dimineață, întreabă „fetele”, așa le numește ea pe Nadejda, Mașa și Maria, ce vor să mănânce. Aleg vreun fel de mâncare și se pun pe gătit. Fiecare contribuie cu câte ceva, dacă Mașa curăță cartofi, Maria îi taie. Asistenta socială poate cu încredere să le lase și de unele singure în bucătărie. „Ieri Mașa a făcut singură clătite. M-a întrebat doar cum se gătesc. Singură le-a întors.” Plăcintele sunt următoarele pe lista modestelor lecții de gătit pe care le primesc de la asistenta socială. „Când au venit aici nu știau nimic să facă”, își amintește Lilia.

Iarna în care totul s-a schimbat

5 decembrie 2019, este ziua în care cele trei femei au ajuns pentru prima oară în locuința protejată și au părăsit Centrul de Plasament. Apartamentul a fost cumpărat de instituția rezidențială, dar transferul s-a făcut datorită Asociației Obștești din Soroca „Casa Speranțelor”, care a susținut tot procesul de transfer a persoanelor din instituție și au grijă ca acestea să se adapteze ușor la viața într-o comunitate. Deși au trecut luni bune de la transfer, această dată mi-o spune într-o secundă Nadejda din memorie. Își mai amintește instant câteva zile de naștere ale oamenilor importanți pentru ea – a asistentei sociale, a preotului de la biserică, a directorului Centrului de Plasament de unde a plecat.

Să-și înceapă viața din nou, în patru, într-un apartament liniștit, în loc de camerele cu 20 de paturi de la centrul de plasament, nu a fost deloc ușor. „La început erau derutate. Vroiau înapoi la internat”, își amintește asistenta socială. În două luni, însă, femeile s-au obișnuit să petreacă timpul împreună, să se înțeleagă fără să strige, să se respecte una pe alta, dar și pe vecinii alături de care locuiesc.

Le învăț să salute vecinii când ies afară”, spune asistenta. La început vecinii nu păreau încântați să împartă blocul cu persoane cu dizabilități mintale. Dar, la scurt timp, prejudecata a fost depășită. „O vecină a venit chiar la mica petrecere pe care am dat-o cu ocazia zilei de naștere a Mașei”, conchide ea.

Primăvara în care au rămas protejate

După micul-dejun, urmează activitățile zilei. Uneori ies la plimbare, alteori fac ordine în toată casa. Nadejda, însă, are propria activitate preferată – să meargă la biserică.

Memoria uimitoare pe care și-a păstrat-o Nadejda la 60 de ani o ajută și să iasă din casă cu încredere. Cunoaște bine orașul și traseele transportului public. Drumul până la farmacie și până la biserică îl știe ca în palmă. De câteva luni, din cauza pandemiei de coronavirus, nu a putut ajunge la biserică. „A fost tragedie! Plângea!”, îmi împărtășește asistenta socială.

Pandemia de coronavirus le-a prins pe cele trei rezidente în locuința protejată. Coordonatoarele Asociației Obștești „Casa Speranțelor” le-au instruit meticulos despre noul virus care a cuprins întreaga lume și cum să se protejeze. Le-au învățat să se spele pe mâini și să le dezinfecteze mai ales după vreo ieșire până în curte. Nadejda, totuși, insista în continuare să meargă la biserică. După ce i-au dat vestea că ginecologul Centrului de Plasament, pe care îl știa de când locuia acolo, a fost răpus de virus, Nadejda a rămas acasă.

Locuința protejată le-a oferit cu adevărat protecție mai ales în această perioadă, când bântuia acest virus”, spune directoarea Asociației Obștești „Casa Speranțelor”, Valentina Onica. „Rezidentele au avut ocazia să trăiască într-un grup restrâns și să poată menține distanța fizică”, continuă ea.

Ce nu știau Nadejda, Mașa și Maria este că Centrul de Plasament din satul Bădiceni, de unde plecaseră cu doar patru luni până epidemie, a devenit în scurt timp un focar de infecție. Cel puțin 120 de rezidenți din 380 de la Bădiceni au fost infectați. Focare au apărut și la alte internate psihoneurologice din țară, la Brânzeni, Cocieri și la Bălți. Fiecare găzduiește între 200 și 400 de persoane cu dizabilități mintale aflate în plasament.

 Au așteptat să treacă urgia/epidemia

Astăzi, Mașa își continuă munca la un covoraș pe care îl împletește, iar Maria o ajută să nu i se încâlcească ața. Maria este cea mai tăcută dintre toate. Are 37 de ani și este mâna dreaptă a Mașei la făcut covorașe. Îi place să taie ațele care rămân după ce covorașul este gata. Mașa a ales de una singură culorile. Îmi arată o pungă de haine în dulapul ei. Reciclează haine uzate și le despletește firele. Așa obține ațe de culori ochioase, pe care apoi le transformă în covorașe.

Cât costă un covoraș, Mașa?”, întreb. „5 lei”, atât cere femeia pentru munca ei. Timp de o zi, dacă muncește cu spor, reușește să facă un covoraș. Însă, fiecare țolișor, odată ce este gata, ajunge pe o poliță în dulap. Mașa le pregătește pentru primul târg la care va putea participa. Abia așteaptă ca epidemia să-și piardă din intensitate și să poată întâlni cumpărători pentru covorașele ei. A reușit să vândă câteva piese pe când locuia la Centrul de Plasament din Bădiceni. Făcuse chiar 200 de lei, își amintește. Dar n-a reușit să se bucure de banii câștigați. La scurt timp i-au fost furați și nu i-a mai văzut.

Mașa a locuit mai mult de 25 de ani la Centrul de Plasament de la Bădiceni, alături de alți peste 300 de rezidenți. „Prea mulți pentru un trai decent”, spune Valentina Onica, directoarea Asociației Obștești „Casa Speranțelor” care militează pentru dezinstituționalizarea persoanelor cu dizabilități mintale din centrele de plasament. „Li se încalcă drepturile omului”, continuă ea.

Integrarea în comunitate – soluția de lungă durată

În următorii șase ani, cele șase instituții rezidențiale pentru persoane cu dizabilități intelectuale și psihosociale din țară, așa cum este Centrul de Plasament din Bădiceni, vor fi reorganizate. În 2018, autoritățile au adoptat Programul național de dezinstituționalizare a persoanelor cu dizabilități intelectuale și psihosociale, prin care și-au propus să ofere o alternativă incluzivă pentru persoanele cu dizabilități. Scopul final este ca circa 60% dintre rezidenții centrelor de plasament să fie dezinstituționalizați și să beneficieze, în schimb, de servicii sociale, fiind integrați într-o comunitate.

Un exemplu de astfel de servicii sunt locuințele protejate, în care foști rezidenți ai centrelor de plasament își pot începe traiul în grupuri mici, și în care pot să învețe, cu ajutorul unui asistent social, să ducă o viață independentă. Multe persoane cu dizabilități sunt capabile să practice o meserie și chiar să fie antreprenori.

Asociația pe care o conduce Valentina Onica a reușit să obțină în 2019 un grant în valoare de 50 000 de euro ca parte a Programului de Granturi desfășurat de Fundația Soros-Moldova în cadrul proiectului “Servicii sociale mai bune printr-un parteneriat durabil dintre societatea civilă și guvern”. Cu acești bani a reușit să doteze locuința protejată în care locuiește Nadejda, Mașa și Maria cu un televizor, aspirator, mașină de spălat și mobilă. De asemenea, alte trei case similare au fost pregătite pentru încă 16 beneficiari. Cinci dintre aceștia deja și-au început traiul într-o casă la sol cu grădină din orașul Soroca. „Acest grant a făcut posibil să ajutăm mai mult de 20 de persoane să înceapă o nouă viață în afara Centrului de Plasament”, spune Valentina Onica, directoarea Asociației „Casa Speranțelor” din Soroca.

Reprezentantele Asociației au cumpărat cu ajutorul grantului și o mașină pentru vizitele pe care le fac la Centrul de Plasament din Bădiceni. În cadrul vizitelor discută cu rezidenții care au potențial să fie transferați într-o locuință protejată și le fac o evaluare completă împreună cu specialiștii Centrului. De asemenea, le vizitează regulat pe Nadejda, Mașa și Maria. Astăzi vor pleca de la apartamentul lor cu câteva măști și încredere că trebuie să continue munca pe care o fac.

Acest articol este publicat în cadrul proiectului “Servicii sociale mai bune printr-un parteneriat durabil dintre societatea civilă și guvern”. Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană, co-finanțat și implementat de Fundația Soros-Moldova în parteneriat cu Asociația Keystone Moldova, Alianța ONG-urilor active în domeniul Protecției Sociale a Copilului și Familiei și Alianța Organizațiilor pentru Persoane cu Dizabilități din Republica Moldova.

Citește mai departe

Social

3 august 2020. COVID-19, PE SCURT: 120 de cazuri noi și 8 decese

Publicat

pe

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în Moldova.

Îți prezentăm știrile succint și compact, astfel încât să fii corect informat, dar și liniștit.

800 decese cauzate de COVID-19

Alte 120 cazuri noi de infectare cu COVID-19 au fost confirmate astăzi în Republica Moldova, dintre care 7 în Transnistria.

Bilanțul persoanelor infectate cu noul Coronavirus a ajuns la 25 482 cazuri.

Total teste efectuate în această zi – 673, dintre care primar – 537 şi repetat – 136.

Din numărul total de cazuri, 6 sunt asistenți medicali.

Până la ziua de azi s-au tratat 17 942 persoane.

Totodată, informăm despre înregistrarea altor decese cauzate de COVID-19:

Deces 793: Femeie de 69 ani, din raionul Rezina. Transferată, la data de 22 iulie, de la Spitalul Raional Rezina, la Institutul de Medicină Urgentă. Comorbidități: hipertesniune arterială, diabet zaharat, cardiopatie mixtă.

Deces 794: Femeie de 58 ani, din raionul Ialoveni. Internată la data de 20 iulie, la Institutul de Medicină Urgentă. Comorbidități: hipertensiune arterială, diabet zaharat.

Deces 795: Femeie de 85 ani, din raionul Edineț. Internată la data de 25 iulie, la Spitalul Raional Edineț. Comorbidități: diabet zaharat, cardiopatie ischemică cronică, insuficiență cardiacă.

Deces 796: Bărbat de 54 ani, din raionul Ialoveni. Internat la data de 18 iulie, la Institutul de Medicină Urgentă. Comorbidități: bronhopneumopatie, insuficiență renală.

Deces 797: Femeie de 78 ani, din raionul Hîncești. Internată la data de 20 iulie, la Spitalul Clinic al MSMPS. Comorbidități: hipertensiune arterială, cardiopatie hipertensivă.

Deces 798: Bărbat de 80 ani , din raionul Orhei. Internat la data de 20 iulie, la Spitalul MSMPS. Comorbidități: encefalopatie discirculatorie mixtă gr. III.

Deces 799: Femeie de 63 ani, din raionul Ialoveni. Internată la data de 29 iulie, la Spitalul MSMPS. Comorbidități: hipertensiune arterială.

Deces 800: Femeie de 43 ani, din raionul Fălești. Internată la data de 29 iulie, la SPitalul MSMPS. Comorbidități: boala Non-Hodgkin.

De astăzi, încă un departament COVID-19 activat

De astăzi activează departamentul COVID-19 din cadrul SCM ,,Sfânta Treime” cu o capacitate de 200 de locuri. Secția de reanimare și terapie intensivă are 16 paturi.

„Pentru prima dată în municipiul Chişinău, dar şi Republica Moldova, bolnavii cu coronavirus vor fi internaţi în cele 7 secţii de profil, în funcţie de comorbidităţi”, anunță primarul Chișinăului, Ion Ceban.

De astăzi este activat Departamentul Covid – 19, din cadrul SCM ,,Sfânta Treime”, cu o capacitate de 200 de paturi,…

Geplaatst door Iv Ceban op Maandag 3 augustus 2020

Protestul proprietarilor de piscine

Ion Chicu a declarat în această dimineață că pe parcursul acestei săptămâni „ANSP și MSMPS vor evalua încă o dată situația, vor discuta individual cu fiecare din aceste locuri de agrement, astfel încât să se asigure că se respectă regulile date, au toate condițiile de diminuare a riscurilor și, în aceste condiții, vom putea reveni la acea decizie de sistare a activității”.

„Eu sper ca timp de o săptămână acest lucru să fie efectuat cu toți, iar administratorii acestor localuri să înțeleagă riscurile date și să ia măsuri de protecție a cetățenilor. Nu e exclus că la acele obiective unde nu se respectă regulile vor fi sistate activitățile fie individual, fie pe sector”.

Cu toate acestea, mai mulți proprietari de piscine au venit în fața Guvernului și au protestat.

Geplaatst door Ilie Caciuc op Zondag 2 augustus 2020

Judecătoria Râșcani, în regim special de lucru

La Judecătoria sectorului Râșcani al Capitalei a fost instituit, începând de luni, un regim special de activitate. Decizia a fost luată de președintele Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu, după ce un angajat a fost testat pozitiv la noul coronavirus, scrie anticorupție.md.

În perioada regimului special de activitate, se vor examina doar cauzele care, potrivit cadrului normativ, se judecă fără citarea părților sau cele în care părțile au solicitat instanței examinarea în lipsa lor. Totodată, vor fi examinate cauzele urgente, ale căror părți au fost înștiințate public și cele ajunse la faza de deliberare.

Starea pacienților

Starea de sănătate a persoanelor infectate: 

437 stare gravă, dintre care 

41 pacienți sunt conectați la aparate de respirație asistată

1 196 stare de gravitate medie

În weekend au fost, în total, 629 cazuri noi de COVID-19. În total, 17 942 persoane au fost tratate  de COVID-19.

De vineri, prima de asigurare medicală va acoperi investigaţiile de laborator a probelor biologice pentru detectarea coronavirusului, dar și alte cheltuieli legate, anunță CNAM.

Declarații după ședința tradițională de luni

După ședința de astăzi, 3 august, între primul ministru Ion Chicu, președintele Igor Dodon și președinta Parlamentului, Zinaida Greceanîi, primul a venit cu declarații de presă.

Chicu a anunțat că pentru procurarea dezinfectantelor, dozatoarelor, termometrelor pentru școli, guvernul a alocat peste 50 de milioane de lei. Autoritățile insistă ca la 1 septembrie școlile să fie pregătite și să minimizeze riscul de contamintare cu COVID-19.

„Evoluția este negativă. Este a doua săptămână când numărul de cazuri crește. În aceste condiții, este necesar să menținem restricțiile. Vom analiza, în continuare, evoluția infecției de COVID-19. În caz de necesitate, s-ar putea să venim cu alte măsuri care ar diminua riscul infectării”, a menționat Ion Chicu.

De sâmbătă, 1 august, a fost sistată activitatea piscinelor, din cauza faptului că nu s-ar respecta măsurile de prevenție.

„Din păcate, guvernul trebuie să vină cu aceste măsuri, pentru că nu se respectă regulile. În afară de riscurile sănătății și de viață pentru cetățeni, COVID-19 ne provoacă mari cheltuieli bugetare. Vineri am alocat aproape 10 milioane de lei suplimentar pentru medicii infectați. Săptămâna viitoare urmează să alocăm alți bani. Noi consumăm bani publici foarte mari, pe care, eu sunt sigur, că nu ar fi necesar de cheltuit dacă am avea o mai mare responsabilitate cu toții”.

Au decedat alte opt persoane și numărul a ajuns la 792 de persoane.

Până la ora actuală, în Republica Moldova au fost confirmate 25 362 cazuri de infecție cu noul Coronavirus, dintre care 1 561 în Transnistria.


Cele mai bune materiale le poți primi în newsletter-ul nostru la care te poți abona AICI. Pregătim o porție cu materialele publicate în luna iulie și cu care ne mândrim și pe care ne-am dori să le citești.

De asemenea, poți să ne dai follow pe Instagram sau Telegram.

  


Sursa foto principală: hungarytoday.hu

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Sănătate2 ore în urmă

4 august 2020. COVID-19, PE SCURT: 60 de paturi noi la Spitalul Raional Ialoveni și încă mai mulți copii infectați

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Social22 de ore în urmă

Trei știri bune din Moldova: Banca de alimente, restart la cultură și o nouă destinație turistică

Banca de alimente pentru persoanele social-vulnerabile Misiunea Socială „Diaconia” a lansat la sfârșitul lunii iulie prima Bancă de Alimente. Asta...

Sănătate23 de ore în urmă

Istoria a trei femei cu dizabilități mintale care s-au mutat la casa lor

Nadejda stă la masă și coase de zor. De dimineață a reușit să termine de confecționat trei măști. La 60...

SocialO zi în urmă

3 august 2020. COVID-19, PE SCURT: 120 de cazuri noi și 8 decese

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Externe2 zile în urmă

Trendul „challenge accepted” de pe Instagram nu a apărut în Turcia

Pe la jumătatea lunii iulie, pe Instagram a pornit o mișcare care promova solidaritatea între femei. #WomenSupportingWomen și „challenge accepted”...

Social4 zile în urmă

Istoria „pristroicilor” și de ce sunt încă o problemă „anexată” blocurilor vechi din oraș

„Pristroica” este numită construcția anexată unui bloc de locuit, de cele mai multe ori fără acceptul autorităților sau vecinilor. Este...

Politică4 zile în urmă

Pe banii noștri. Se schimbă Constituția de tot sau numai „oleacă”?

Politica moldovenească nu pare să fie în vacanță în această săptămână, deși vinerea trecută era anunțat sfârșitul „sezonului politic”. De...

Advertisement

Politică

Politică7 zile în urmă

Ce se întâmplă în Belarus? De ce se teme ultimul dictator din Europa?

PE SCURT Dictatura lui Alexandr Lukașenko, președintele Belarusului, s-ar putea încheia după alegerile prezidențiale din 9 august, susțin mai mulți...

Politică2 săptămâni în urmă

Din banii noștri: Final de sezon politic. Sezonul epidemiologic continuă

Săptămâna curentă, din punct de vedere politic, a durat doar o singură zi. Situația amintește de sezonul final din Game...

Politică2 săptămâni în urmă

Veteranii regimului separatist: „În caz de agravare a situației, ca și acum 30 de ani, vom apăra patria”

PE SCURT Protestele veteranilor de pe Nistru de săptămâna trecută au generat reacții printre veteranii regiunii transnistrene. Primii și-au manifestat...

Politică2 săptămâni în urmă

Rezumat din Parlament: Moțiune respinsă și despre cum și-au luat vacanță la miez de noapte

Parlamentarii au discutat astăzi în total 9 proiecte pe ordinea de zi. Cu un randament de 11%, parlamentarii au reușit...

Alegeri3 săptămâni în urmă

Pandemia, pretext pentru a restricționa votul în diasporă? Soluții

Pe data de 10 iulie 2020, în cadrul emisiunii „Președintele răspunde” Igor Dodon a făcut o declarație despre următoarele alegeri...

Politică4 săptămâni în urmă

Pe banii noștri: un deputat în căutarea identității și două partide care s-au lansat în gaming și aplicații mobile

La începutul acestei săptămâni Parlamentul părea că nu se putea trezi. Era luni dimineața, iar în acel moment, exista cam...

Politică4 săptămâni în urmă

Rezumat din Parlament: angajarea răspunderii și minus două ore de democrație

Pe ordinea de zi ședinței au fost puse inițial 42 de proiecte de legi. Printre acestea au fost și alte...

Advertisement

Opinii

august 2020
L Ma Mi J V S D
« iul.    
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930
31