Connect with us

Politică

Foametea din Transnistria (1932-1933) și din Basarabia (1946-1947)

Raportul conducatoarei delegatiei parlamentare a Republicii Moldova, Ana Gutu, la APCE privind Holodomorul prezentat la sesiunea de primavara a APCE

Publicat

pe

Raportul conducatoarei delegatiei parlamentare a Republicii Moldova, Ana Gutu, la APCE privind Holodomorul prezentat la sesiunea de primavara a APCE

1. FOAMETEA DIN TRANSNISTRIA (RASSM) 

Puterea sovietică s-a instaurat definitiv în Transnistria la începutul anului 1923. Până la această dată nu există informaţii potrivit cărora populaţia din stnga Nistrului să fi tins spre crearea unui stat propriu. Şi doar în primăvara 1924 liderii bolşevici din URSS lansează ideea creării unei republici sovietice moldoveneşti în stânga Nistrului. Aceasta a fost creată prin hotărârea Biroului politic al CC din URSS „Cu privire la crearea Republicii Autonomie Sovietice Socialiste Moldoveneşti” din iulie 1924 şi a Comitetului Executiv Central din Ukraina din 12 octombrie 1924 cu privire la crearea RASSM în componenţa Ucrainei sovietice.

Autorităţile sovietice au început implementarea în Transnisria a politicilor de deznaţionalizare, industrializare şi colectivizare, cu preţul sacrificiilor umane.

În anii ’20 economia raioanelor transnistrene s-a confruntat cu numeroase greutăţi, acestea fiind o urmare dezastrului pricinuit de război, dar mai ales de anarhia politică adusă de bolşevici. Situaţia în agricultură era foarte complicată, agricultura fiind ramura principală a economiei. Suprafeţele de cereale şi numărul vitelor, a cailor se micşorase de două ori faţă de anul 1913. În pofida situaţiei complicate autorităţile au organizat campania de colectare a cerealelor, au pus în aplicare planurile de colectivizare. În aceste condiţii s-a declanşat şi campania de „deschiaburire”. În anul agricol 1929 – 1930 au fost declarate culăceşti peste 3.000 de gospodării ţărăneşti, cărora urmau să le confisce averea, iar ei să fie deportaţi. Apogeul luptei antiţărăneşti a fost atins în anul 1932. Satele erau deja distruse sub aspect moral şi material. Următorul val al politicii de colectare a cerealelor a afectat majoritatea absolută a gospodăriilor ţărăneşti. Situaţia s-a complicat şi din cauza calamităţilor naturale: în primăvară s-a revărsat Nistrul şi cca 1000 familii ţărăneşti au rămas fără adăpost, peste 10.000 şi-au pierdut complet sursele de existenţă. Vara şi toamna au fost secetoase, după care au urmat ploi abundente. Ca rezultat în Transnitria a urmat o perioadă de foamete grea, cele mai îngrozitoare proporţii înregistrându-se în anii 1932-1933, când au murit cca 20.000 oameni.

Colectivizarea forţată, soldată cu fenomenul foametei a provocat exodul ţăranilor peste Nistru, în România. În aceste condiţii autorităţile sovietice au întărit hotarele, masacrând pe cei care încercau să treacă hotarul. Cruzimea grănicerilor a şocat opinia publică mondială. În noaptea spre 23 februarie 1932 a fost deschis focul peste 60 de ţărani, 40 dintre care au fost omorâţi pe ghiaţa râului în timp ce treceau Nistrul. În ajun fuseseră masacraţi cca 100 oameni în satele din judeţul Tighina pentru acelaşi motiv. Totuşi numărul celor care voiau să plece din ASSM creştea, în total reuşind să se refugieze în România cca 20.000 de persoane. 

2. FOAMETEA DIN ANII 1946-1947 DIN BASARABIA

Ocuparea Basarabiei în anul 1940 şi reocuparea ei de către sovietici în 1944 au marcat file negre din istoria acestei provincii româneşti. Autorităţile sovietice au introdus în Basarabia un regim d ocupaţie totalitar, antinaţional, de teroare şi jaf. În perioada imediat următoare celui de-al doilea război mondial şi în primii de ani de ocupaţie sovietică – în anii 1946-1947 – R.S.S. Moldovenească (creată la 2 august 1940) a fost bântuită de o foamete fără precedent în istoria ţinutului.

CAUZELE FOAMETEI DIN ANII 1946-1947.

Justificarea foametei în literatura sovietică: Literatura comunistă a încercat să explice nefondat foametea prioritar prin două teze:

* fiind o consecinţă a ocupaţiei fasciste
* fiind provocată de starea de ruină şi de seceta groaznică din anii 1945-1946

Ideile au fost preluate din anume rapoarte ale timpului, cum ar fi spre exemplu raportul ministrului de interne de la Chişinău Tutuşkin transmis superiorului său de la Moscova, care stupula următoarele: „… ca urmare a ocupaţiei române şi a secetei anilor 1945-46, situaţia alimentară a RSSM este extrem de grea…”.

Realităţi obiective: Documentele demonstrează că foametea din anii 1946-1947 a fost o gravă consecinţă a acţiunilor inumane, criminale ale regimului stalinist, ale funcţionarilor de partid şi de stat.

Conform documentelor şi a mărturiilor supravieţuitorilor:

* În anii 1944-1949 CC al PC din Moldova, Consiliul de Miniştri al RSSM, sub presiunea biroului pentru Moldova al CC al PC din toată Uniunea au adoptat cca 100 de hotărâri prin care obligau organele locale să impună ţărănimea la predarea obligatorie la stat a produselor agricole. Astfel, anume instituţiile nominalizate au organizat predarea obligatorie către stat a a puţinelor produse agricole obţinute în gospodăriile ţărăneşti în condiţii de secetă. În satele moldoveneşti „împuterniciţii”au extorcat toate produsele alimentare, grâul până la ultimul bob. Presa vremii abundă în rapoarte triumfaliste despre „predarea pâinii la stat” în cantităţi de sute de mii de puduri, despre supraîmplinirea planului de colectări. În realitate, echipele de activişti măturau podurile de-a valma, fără a lua în calcul că, pentru a supravieţui, ţăranii au şi ei nevoie de hrană.
* Importanţa pentru partid a realizării planurilor cincinale în detrimentul situaţiei populaţiei. Realizarea planurilor cincinale cu obiective neraţionale au constituit scopul principal al autorităţilor sovietice. Mai mul ca atât se încuraja supraîndeplinirea planurilor. Astfel în condiţiile când oamenii mureau dev foamete industria alimentară din RSSM depăşe (1946) planul anului 1946 la fabricarea untului cu 33,2 la sută; a uleiului – cu 39,5, a cărnii- cu 32,5, a conservelor – cu 101,9 procente. Aceste produse alimentare proveneau din achiziţionările de la ţărani şi grâu exportate în URSS.
* În lunile şi anii când Moldova murea de foame, Stalin a exportat în alte ţări 1,7 mln tone cereale – eşaloane încărcate cu alimente luau drumul ţărilor din lagărul socialist, în special RDG, din raţiuni propagandistice.

AMPRENTELE ŞI CONSECINŢELE FOAMETEI

1. Distrofia – Din cauza lipsei hranei sau a alimentaţiei necorespunzătoare (consumul de frunze, troscot, ştir etc.) creştea rapid numărul celor afectaţi de distrofie. Conform datelor (incomplete) colectate de către organele de ocrotire a sănătăţii, la 25 decembrie 1946 în RSSM erau înregistrate 53.000 persoane distrofice, 1 februarie 1947 numărul acestora se ridicaseră deja la 190.000, iar către 1 martie – la 238.000 cazuri de distrofie. Deşi se luaseră anumite măsuri pentru reducerea ravagiilor acestei boli, totuşi rezultatele au rămas mult sub aşteptări – în decembrie 1947 în multe raioane distroficii alcătuiau de la un sfert până la 30 la sută din populaţie, iar în unele locuri (mai ales în raionul Cimişlia) această cifră se ridica până la 80 la sută.
2. Canibalismul – teribila reacţie a celor înfometaţi timp îndelungat. Cazuri de canibalism au fost înregistrate încă de la începutul anului 1946 în diverse localităţi ale Moldovei. Astfel spre exemplu, în luna iunie 1946, au avut loc câteva cazuri de canibalism în satele Alexandreşti, Recea-Slobozia şi Sturzeni din raionul Râşcani. Martor al fenomenului canibalismului a fost şi A.Kosâghin, care sosind în februarie 1947 în Moldova, a vizitat câteva sate din apropierea Chişinăului şi a văzut într-o casă cadavrul unui mort care era pregătit pentru a fi folosit ca hrană.

La 8 septembrie 1947, comitetul judeţean de partid Cahul (în judeţul Cahul se înregistraseră oficial, în perioada februarie 1946-februarie 1947, 10 cazuri de canibalism) alcătuise un document intitulat "Recomandările comitetului judeţean al PCM către secretarii comitetelor raionale de partid privind preîntâmpinarea faptelor de canibalism din judeţ". Conducerea judeţului, se spune în acel document, "dispune de informaţie privind canibalismul şi întrebuinţarea în calitate de hrană a cadavrelor de oameni în unele sate din raioanele Vulcăneşti, Taraclia, Ciadâr-Lunga, Baimaclia şi, mai ales, Congaz". Un funcţionar informa conducerea de partid şi de stat a republicii că, aflându-se în zilele de 7 şi 8 februarie 1947 în satul Baurci din raionul Congaz, a constatat patru omoruri în scopuri canibalice. "Consumul de cadavre, menţiona acea sursă, a luat un caracter de masă… Au fost constatate cazuri de furt al cadavrelor duse la cimitir şi rămase neînmormântate". La multe cadavre găsite în diferite alte locuri prin sat "li s-au luat muşchii şi membrele". În satul Beşalma, citim în continuare, "situaţia este şi mai gravă… Consumul de cadavre este tot atât de răspândit aici ca şi în celălalt sat". În ianuarie 1947, o ţărancă din satul Ţambula, raionul Bălţi, a tăiat, în scopul de a-i mânca, doi din cei patru copii ai săi, o fetiţă de şase ani şi un băieţel de cinci ani. Un ţăran din Glinjeni, raionul Chişcăreni, a chemat la el o vecină pe care a sugrumat-o şi a mâncat-o. Un altul din satul Cajba, Glodeni, şi-a omorât nepotul de 12 ani, care venise la el şi l-a mâncat.

În Moldova au fost înregistrate în total cca 39 cazuri de canibalism în timpul foametei din anii 1946-47.

3. Pierderi de vieţi omeneşti – fenomenul subnutriţiei, cauzat de lipsa hranei normale, consumul de plante şi subproduse agroindustriale dăunătoare sănătăţii (cadavre, hoituri etc.) dar şi epidemiile care se înteţiseră au provocat moartea a sute de mii de oameni (prioritar la sate, pentru că oraşele, în care trăia şi nomenclatura sovietică, erau ajutate mult mai bine cu produse alimentare, care erau luate cu forţa de la ţărani). Oamenii mureau acasă, pe stradă etc. în chinurile foametei. Zilnic de pe străzi se colectau zeci de cadavre. În Chişinău, spre exemplu, (conform informaţiei prezentate de Ministerul de Interne al republicii superiorilor de la Moscova), miliţia strângea întruna de pe stradă de la 8 până la 12 cadavre ale ţăranilor sosiţi de prin sate.

Tabelul de mai jos reflectă mortalitatea populaţiei RSSM în anii 1946-1947:

Lunile – 1946 – 1947 (Diferenţa)
Ianuarie – 4.466 – 19.133 (14.667)
Februarie – 4.347 – 23.791 (19.444)
Martie – 5.633 – 25.953 (20.320)
Aprilie – 4.588 – 15.034 (10.446)
Mai – 3.782 – 14.938 (10.616)
Iunie – 3.676 – 24.701 (21.085)
Iulie – 5.235 – 16.418 (11.183)
August – 5.313 – 8.346 (3.033)
Septembrie – 4.544 – 5.248 (704)
Octombrie – 5.799
Noiembrie – 5.753 – 3.264 (2.489)
Decembrie – 9.650 

Exista o discrepanţă enormă între numărul nou-născuţilor şi numărul decedaţilor. Astfel pe parcursul primelor trei luni ale anului 1946, numărul celor care s-au născut în republică a fost de 9494, iar al morţilor de 14428, în mediul rural acest număr a fost de 7845 şi, respectiv, 12973, deci mureau aproape de două ori mai mulţi decât se năşteau. Conform datelor oficiale, spre sfârşitul anului 1947, proporţiile mortalităţii încep treptat să se reducă. În luna noiembrie, decedaseră 3264 de oameni, cu 21,2% mai mult decât se născuseră.

În anul 1946, populaţia sătească a republicii se redusese cu 477 de oameni, iar în 1947, ca urmare a distrofiei, reducerea a fost de 100633 de oameni, ceea ce înseamnă o pierdere anuală de peste 10 la sută. În general pe parcursul anului 1947 populaţia rurală s-a redus cu 193,9 mii de oameni. Foametea a provocat mari pierderi de vieţi omeneşti şi în prima jumătate a anului 1948. La începutul acelui an, numărul decedaţilor era mult mai mare decât la sfârşitul anului anterior.

Bilanţ: Numărul exact al celor morţi nu este descoperit. Totuşi conform cercetărilor efectuate în ultimii ani, se constată că pe parcursul perioadei foametei între 1946-1947, dar şi în prima jumătate a anului 1948 au murit din cauza foametei între 250.000 – 300.00 oameni, cifra medie general acceptată în istoriografie fiind de cca 280.000 de oameni (70 la sută din întregul număr de decese erau rezultatul distrofiei).

4. Vagabondajul – Odată сu moartea adulţilor, a părinţilor sute şi mii de copii rămaşi fără ocrotire vagabondau prin sate şi oraşe în căutarea hranei. Copiii orfani din sate plecau la oraşe în speranţa găsirii unei bucăţi de pâine. Numai în primul semestru al anului 1946 la secţiile de miliţie din RSSM au fost adunaţi cca 1.500 copii vagabonzi.

5. Tendinţe emigraţioniste – din cauza foametei în Basarabia s-a intensificat spiritul emigraţionist, fiind înregistrate mai multe cazuri de tentativă de plecare în România.

Soarta celor care au încercat să ajungă în România este diferită. Unii dintre ei au fost împuşcaţi fără milă de către grănicerii sovietici. Câteva sute de oameni au reuşit să treacă hotarul în România, iar o parte au fost arestaţi în tentativa de a-l trece. Astfel în lina august 1946 au fost arestate 37 persoane, în septembrie- 39, în octombrie – 49, în decembrie – 46, în ianuarie 1947 – 63 etc. Unii dintre cei care intenţionau să fugă în România erau supravegheaţi/luaţi la evidenţă. 

CONCLUZII

Nu seceta – care a mai avut loc în Moldova, fără însă a duce la canibalism generalizat – a provocat dezastrul, ci metodele de guvernare staliniste, dorinţa de a construi viitorul luminos fără a ţine cont de preţul plătit în acest scop. Ţăranii basarabeni au fost condamnaţi cu bună ştiinţă la înfometare din două considerente:

* ca duşmani de clasă. Au fost inventaţi termeni confuzi – culac, chiabur – cu care erau etichetaţi ţăranii harnici şi gospodari. Astfel aceştia erau supuşi dărilor împovărătoare şi condamnaţi la lichidare.
* ca etnici români, „trădători şi aliaţi ai Germaniei naziste”; Ţărănimea română din Moldova era tratată cu vrăjmăşie, pentru că fost aliată a lui Hitler, fiind etichetată ca „naţie trădătoare”. Pentru reducerea oricărei rezistenţe şi pentru a-i forţa ţăranii basarabeni să intre în gospodăriile colective, conducerea face uz de scenariul aplicat deja în Ucraina, în anii 1932-1933. Teroarea prin înfometare a devenit astfel un instrument de realizare a planurilor autorităţilor sovietice.

MISIUNE:

Ucraina a reuşit să obţină suportul comunităţii internaţionale în calificarea fenomenului tragic din anii 1932-1933 drept genocid !

Republica Moldova trebuie să urmeze exemplul Ucrainei !

Literatura:
Gribincea Mihai, Basarabia în primii ani de ocupaţe sovietică (1944-1950), Cluj-Napoca, 1995
Moraru Anton, Istoria Românilor. Basarabia şi Transnistria, 1812-1993, Chişinău, 1995
Şişcanu Elena, Basarabia sub regimul bolşevic (1940-1952), Bucureşti:Semne, 1998
Turea Larisa, Cartea foametei, Bucureşti, 2008.
Ţurcanu Ion, Foametea din Basarabia în anii 1946-1947, Chişinău, 1993

Citește mai departe
Advertisement
Click pentru a comenta

You must be logged in to post a comment Login

Leave a Reply

Alegeri

Circumscripția 36, Ștefan Vodă / Portretele candidaților

Publicat

pe

La 26 decembrie 2018, a început desemnarea și înregistrarea candidaților la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova. Partidele și persoanele mai mult sau mai puțin cunoscute s-au grăbit să depună documentele pentru înscrierea în cursa electorală din 24 februarie 2019.

În acest sens, Moldova.org a decis să vă prezinte, în mod aleatoriu, portretele tuturor candidaților care și-au înregistrat grupurile de inițiativă pentru cele 51 de circumscripții uninominale.

Circumscripția 36 include Ștefan Vodă, Alava, Antonești, Brezoaia, Căplani, Carahasani, Cioburciu, Copceac, Crocmaz, Ermoclia, Feștelița, Marianca de Jos, Olănești, Palanca, Popeasca, Purcari, Răscăieți, Semionovca, Slobozia, Ștefănești, Talmaza, Tudora, Volintiri, Copanca, Grădinița.

Lista secțiilor de votare din circumscripția nr. 36 Ștefan Vodă.

1. Nicolae Molozea, candidat PDM

Nicolae Molozea este președintele raionului Ștefan Vodă. Este și președinte al organizaţiei teritoriale a Partidului Democrat. Candidatul a ocupat anterior funcția de deputat în parlament. În 2017 a avut un venit de jumătate de milion de lei. Vedeți și declarația de avere.

Conducătoare a grupului de inițiativă este Aliona Muntean. Prin coincidență, șefa secției Administrație Publică este Aliona Muntean.

2. Alexandru Jolnaci, candidat PSRM

Alexandru Jolnaci este consilier local în Ștefan-Vodă și președintele Organizației teritoriale din Ștefan Vodă, dar și membru al Consiliului Republican al PSRM. Deține două companii. Într-o investigație rise, șase angajați ai Întreprinderii individuale „Jolnaci Alexandru” au fost generoși cu PSRM. Aceștia au sponsorizat partidul cu un total de 65,6 mii de lei. Dintre ei, cea mai mare donație, de 21 de mii de lei, a făcut-o fondatorul Alexandru Jolnaci, toate în 2018.

3. Alexandr Topolenco, candidat independent

Alexandr Topolenco este singurul candidat independent pe circumscripția 36. Acesta a fost președinte al Organizației Tineretului Liberal din Ștefan Vodă, însă l-a părăsit în 2016. Ulterior, a devenit de vicepreședinte al organizației teritoriale din Ștefan Vodă a Partidului Politic „Plaftorma Demnitate și Adevăr”.

4. Natalia Tcacenco, candidată „Șor”

Natalia Tcacenco are 61 de ani și este profesoară.

5. Andrei Dînga, candidat ACUM

Foto: jurnaltv

Andrei Dînga este președintele Asociației Băștinașilor din orașul Ștefan Vodă și este antreprenor.

Citește mai departe

Alegeri

Circumscripția 4, Râșcani/ Portretele candidaților

Publicat

pe

De către

La 26 decembrie 2018, a început desemnarea și înregistrarea candidaților la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova. Partidele și persoanele mai mult sau mai puțin cunoscute s-au grăbit să depună documentele pentru înscrierea în cursa electorală din 24 februarie 2019.

În acest sens, Moldova.org a decis să vă prezinte, în mod aleatoriu, portretele tuturor candidaților care și-au înregistrat grupurile de inițiativă pentru cele 51 de circumscripții uninominale.

Circumscripția nr. 4, Râșcani cuprinde localități din trei raioane: Dondușeni, Drochia și Râșcani. Acestea sunt: Râșcani, Alexăndrești, Borosenii Noi, Duruitoarea Nouă, Grinăuți, Hiliuți, Horodiște, Mihăileni, Nihoreni, Pârjota, Pociumbăuți, Pociumbeni, Recea, Sturzeni, Şaptebani, Șumna, Vasileuți, Văratic, Zăicani, Antoneuca, Fîntânița, Hăsnășenii Noi, Miciurin, Nicoreni, Ochiul Alb, Pelinia, Pervomaiscoe, Ţaringrad, Baraboi, Frasin, Țârnova.

Vedeți lista secțiilor de votare în circumscripția nr. 4, Râșcani. 

1. Iurie Urzică, candidatul Partidului Democrat din Moldova

Iurie Urzică are 52 de ani, este originar din satul Zăbriceni și este președintele raionului Râșcani. A fost medic veterinar, după care, timp de peste două decenii a condus fabrica „Avicola”, amplasată în satul Corlăteni. În 2015 este ales și înaintat la funcția de președinte al raionului Râșcani. În cadrul campaniei electorale din 2016, Iurie Urzică a făcut o donație pentru PDM în valoare de 152 de mii de lei, ceea ce reprezinta mai mult din ceea ce a câștigat în acel an.

Aici găsiți declarația de avere și interese personale.

2. Vladimir Mîzdrenco, candidatul Partidului Socialiștilor din Moldova

Mîzdrenco are 30 de ani și este președintele Organizației Teritoriale Râșcani a Partidului Socialiștilor din Republica Moldova. El este fiul unei foste deputate socialiste, Irina Mizdrenco. În 2016, a făcut parte din lista membrilor grupului de iniţiativă pentru colectarea semnăturilor pentru susținerea lui Igor Dodon, la funcția de președinte al Republicii Moldova. A absolvit Liceul Teoretic „Liviu Damian” din localitate, iar în perioada 2006 -2009 a studiat la Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi.

3. Andrei Cocieru, candidatul Partidului Șor

Andrei Cocieru are 31 de ani. Este contabil și președintele Organizației Teritoriale a Partidului Șor. El lucrează la întreprinderea „Moldtelecom”.

4. Victor Bogatico, candidatul Partidului Nostru

Victor Bogatico are 41 de ani și este primarul or. Râşcani. De meserie este inginer-tehnolog și jurist. Victor Bogatico este la cel de-al doilea mandat de primar. În 2011, a fost ales edil candidând din partea Partidului Comuniștilor, de la care a plecat în 2015 și a devenit membru al Partidului Nostru. La scurt timp după aceea, Bogatico și un cunoscut de-al său au fost reținuți de ofiţerii Centrului Național Anticorupție, fiind bănuit de trafic de influenţă. Potrivit denunţătorului, aceştia au cerut 5.000 de dolari pentru a favoriza o licitaţie privind vânzarea unui imobil din Râşcani, scria anticoruptie.md. Însă, după două zile, el a fost eliberat. Renato Usatâi a calificat această reţinerea primarului de Râşcani  – „drept o comandă politică”.

Aici găsiți declarația de avere și interese personale.

5. Tatiana Gamețchi, candidata Blocului ACUM

Tatiana Gamețchi are 28 de ani și este președinta organizației teritoriale Platfoma DA, Rîșcani. De asemenea, ea ocupă funcția de pedagog și consilier al comunei Braniște din r. Râșcani.

6. Petru Bărbieru, candidatul Partidului Comuniștilor din Moldova

Petru Bărbieru este primarul satului Ţarigrad, r. Drochia.

Citește mai departe

Alegeri

Partidul Nostru a depus actele la CEC pentru a se înscrie în cursa electorală

Publicat

pe

De către

Partidul Nostru, condus de Renato Usatîi, a depus actele la Comisia Electorală Centrală (CEC) pentru participarea la alegerile parlamentare din 24 februarie.

Lista include 51 de candidați. Printre aceștia sunt reprezentanți ai conducerii PN – Nicolae Țipovici, Elena Grițco, Elena Panuș, Ilian Cașu și Dumitru Ciubașenco.

Formațiunea a anunțat că, la fel, la alegeri vor participa primarul de Drochia, Nina Cereteu, primarul de Basarabeasca, Valentin Cimpoeș, precum și primarul de Cantemir, Roman Ciubaciuc.

Pe lîngă asta, în listă au fost incluși consilieri ai PN, pedagogi, ingineri, juriști și economiști.

Până în prezent în cursa electorală au fost înscriși șase concurenți electorali pe circumscripția națională: PDM, Blocul ACUM, PCRM, PSRM, Partidul Șor și Mișcarea Populară Antimafie.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Justiție9 ore în urmă

Procuratura Generală declară: Vom continua să publicăm rapoartele de activitate

Procuratura Generală a declarat că va continua să-şi facă publice rapoartele de activitate, „menținând tendința constantă de a rămâne printre...

Alegeri10 ore în urmă

Circumscripția 36, Ștefan Vodă / Portretele candidaților

La 26 decembrie 2018, a început desemnarea și înregistrarea candidaților la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova. Partidele și...

Alegeri10 ore în urmă

Circumscripția 4, Râșcani/ Portretele candidaților

La 26 decembrie 2018, a început desemnarea și înregistrarea candidaților la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova. Partidele și...

Justiție11 ore în urmă

Important! Dosarul pe spălare de bani în privința lui Vlad Filat, expediat în judecată

Procurorii anticorupție au finalizat urmărirea penală și au expediat instanței de judecată spre examinare, cauza penală pe faptul săvârșirii infracțiunii...

Externe11 ore în urmă

Premierul britanic Theresa May: Părăsim Uniunea Europeană pe 29 martie

Premierul britanic Theresa May a dat asigurări, miercuri, că ţara sa va părăsi Uniunea Europeană la 29 martie şi că...

Reintegrare11 ore în urmă

Ministrul de Externe al Republicii Slovace Miroslav Lajčák va întreprinde o vizită la Chișinău și Tiraspol

Ministrul de Externe al Republicii Slovace Miroslav Lajčák va întreprinde în timpul apropiat o vizită la Chișinău și Tiraspol pentru...

Alegeri12 ore în urmă

Partidul Nostru a depus actele la CEC pentru a se înscrie în cursa electorală

Partidul Nostru, condus de Renato Usatîi, a depus actele la Comisia Electorală Centrală (CEC) pentru participarea la alegerile parlamentare din...

Advertisement

Electorala 2019

Alegeri12 ore în urmă

Ion Terguță: Cerem demiterea președintei Consiliului electoral de circumscripție Nisporeni

Blocul electoral ACUM a depus astăzi o contestație la Comisia Electorală Centrală în care cere demiterea președintei Consiliului electoral de...

Alegeri13 ore în urmă

Circumscripția 35, Căușeni / Portretele candidaților

La 26 decembrie 2018, a început desemnarea și înregistrarea candidaților la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova. Partidele și...

Alegeri13 ore în urmă

Circumscripția 3, Edineț/ Portretele candidaților

La 26 decembrie 2018, a început desemnarea și înregistrarea candidaților la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova. Partidele și...

Alegeri16 ore în urmă

Cum vor vota alegătorii care nu au înregistrare la domiciliu sau au viza de reședința expirată

Alegătorii care nu au înregistrare la domiciliu și/sau reședința este expirată pot vota, în cadrul alegerilor parlamentare pentru candidații din...

Alegeri16 ore în urmă

Circumscripția 2, Ocnița/ Portretele candidaților

La 26 decembrie 2018, a început desemnarea și înregistrarea candidaților la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova. Partidele și...

Alegeri19 ore în urmă

A colectat 1008 semnături, dar au fost declarate valabile doar 29. Un candidat a depus contestație la CEC

Iurie Apostolachi, care dorea să candideze independent la funcţia de deputat în parlament în circumscripția nr.48, stânga Nistrului, nu a...

AlegeriO zi în urmă

Circumscripția nr. 49 / Portretele candidaților

La 26 decembrie 2018, a început desemnarea și înregistrarea candidaților la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova. Partidele și...

Advertisement

Opinii

WP Facebook Auto Publish Powered By : XYZScripts.com