Asigurarea unui peisaj mediatic cât mai divers este prioritar, de aceea invităm instituțiile media din Occident să investească în Moldova, scrie prim-ministrul Republicii Moldova, Pavel Filip.
Începând cu luna ianuarie 2016, Republica Moldova a făcut pași importanți spre consolidarea democrației și stabilizarea economică. Cu toate acestea, mai sunt multe de făcut ca să îndeplinim standardele UE și să demonstrăm că suntem un candidat viabil în momentul potrivit, atât pentru țara mea, cât și pentru UE. În acest context, asigurarea unui peisaj mediatic cât mai divers este prioritar pnetru noi.
Potrivit Raportului privind Implementarea a Acordului de Asociere pentru anul 2017, publicat de Comisia Europeană, anul 2016 a fost pentru țara noastră un an al noilor începuturi. Moldova a lăsat în urmă criza financiară și stagnarea economică din 2015 și a decis să o ia pe calea reformelor ambițioase. Foaia de parcurs cu UE, semnată în martie curent, a fost adoptată și implementată aproape integral, ce a permis semnarea unui acord cu FMI în noiembrie. Pe frontul economic, rezultatele macroeconomice au confirmat strategia Guvernului: rata creșterii economice a fost de 3,1% în 2016, pe când prognozele pentru 2017 sunt la indicatorul de 4,1%. Perspectivele economice pozitive a Moldovei au fost de asemenea recunoscute și de agențiile internaționale de rating, care consideră că noi avem un mediu de afaceri stabil și de încredere. Am demonstrat că putem să ne ținem de cuvânt, numin anul 2016 – anul stabilității. Planificăm ca anul 2017 să fie unul ar creșterii și a investițiilor, iar investitorii au început deja să fie interesați de Moldova. Avem nevoie de asemenea investiții inclusiv în domeniul mass-media.
Dacă economia își revine, încrederea în principalele instituții democratice și liderii politici urmează să crească. După ani de certuri politice, moldovenii sunt sceptici în privința majorității lucrurilor propuse de reprezentanții lor. Instituțiile noastre trebuie să stimuleze participarea cetățenilor și încrederea publicului. Iată de ce, în Parlament au început dezbaterile privind noul sistem electoral; propunerea de bază este trecerea de la votul în baza listelor de partid la votul uninominal. În paralel, întreprindem mai multe reforme majore privind administrația publică, sistemul de pensii, dar și acțiuni serioase în ceea ce ține de sistemul de sănătate și alte domenii prioritare.
În același timp, împreună cu colegii mei din majoritatea parlamentare, sunt absolut conștient de faptul că o democrație consolidată are nevoie de instituții media active și cât mai diversificate. Fiecare manual de democrație descrie rolul esențial pe care îl are presa liberă în cadrul acestora. După cum au menționat și partenerii noști din Vest, vocea mass-mediei locale nu este destul de puternică – lipsa resurselor influențează negativ abilitatea jurnakiștilor de a informa mai bine populația și de a spune adevărul celor de la putere. Peisajul mediatic este polarizat; sunt câțiva pași pe care Guvernul poate să-i întreprindă și o vom face, bazându-ne atât pe exeprtiza noastră, cât și a partenerilor de dezvoltare, însă sunt lucruri care pot fi rezolvate doar prin intermediul investițiilor străine și a concurenței economice.
Întrebarea evidentă este: ce trebuie să facem ca presa să devină într-adevăr o a patra putere și un motor al consolidării democrației în Moldova. Guvernul și Parlamentul ar putea juca rolul de reglementator și să asigure condiții egale. Un nou Cod al Audiovizualului va fi elaborat după ce Speakerul Andrian Candu a venit cu inițiativa de a lua în considerare expertiza Consiliului Europei și noile directive ale UE care sunt în prezent dezbătute în Parlamentul European. Însă, mai mult ca orice în lumea de azi, mass-media este o afacere care este ghidată nu doar de interesul public, dar și de profit. La urma urmei, capacitatea unui ziar sau a unui post TV de informa corect cititorii sau spectatorii depinde foarte mult de soliditatea financiară a instituției media. Deși afacerile mass-media din întreaga lume nu trec prin cele mui bune perioade, iar multe guverne au optat să intervină cu scutiri fiscale pentru jurnaliști și substidii, trebuie să ajungem la un echilibru corect dintre implicarea guvernului, concurența de piață și independența politicii editoriale. Prioritare în acest sens sunt brandul și durabilitatea companiei media.
În calitate de prim-ministru al Moldovei, eu sper la un peisaj cât mai divers și solid al instituțiilor media, care va reflecta eterogenitatea opiniilor care există în societatea noastră. În condițiile înc are resursele noastre locale sunt limitate, părerea mea este că o implicare mai activă a instituțiilor mass-media și a agențiilor de publicitate din Occident vor îmbunătăți calitatea democrației noastre. Cazul României este un bun exemplu privind modul în care editorii puternici din Europa au contribuit la consolidarea pieței locale de mass-media, în contextul aderării la UE, pe când cazul Ucrainei a demonstrat că produsele media locale sunt vitale pentru securitatea națională. Așadar, vin cu un îndemn în adresa grupurilor media din Europa și SUA, precum și a altor importanți jucători internaționali, să ia în considerare opțiunea de a investi în Moldova și a ajuta să schimbăm la față democrația noastră. Guvernul se angajează să colaboreze cu organizațiile mass-media internaționale pentru a asigura ca investițiile ambelor părți să fie răsplătite: economia este în creștere, iar într-o societate aflată în tranziție și dezvoltare, aceasta ar putea deveni o oportunitate istorică. Autnci de ce nu am investi în piața mass-media din Moldova? Pot să garantez că veți fi bineveniți și respectați. În nurmătoarele câteva luni, voi profita de vizitele mele internaționale ca să mă întâlnesc cu reprezentanții organizațiilor mass-media din toată lumea și să discut cu ei despre Moldova, iar între timp diplomații noștri vor iniția acest proces ca șerpași. Guvernul meu își dorește o Moldovă reformată, orientată spre UE și vă invităm să fiți o parte a istoriei noastre de succes.
