În societate au fost introduse mai multe mituri legate de noile modificări care se referă la tehnologiile internaționale, susțin experții care au prezentat luni, în cadrul unei emisiuni la TV7, mai multe argumente în acest sens.
Astfel, chiar la începutul emisiunii, unul din coautorii proiectului, fostul șef al Direcției pentru combaterea atacurilor cibernetice, Eugen Moraru, a menționat că acest proiect de lege introduce norme concrete care sunt stabilite de Convenţiile Internaţionale pe care Republica Moldova și le-a asumat și trebuia să le îndeplinească.
În plus, ce ține de anumite abuzuri despre care se vorbește în anumite cercuri, Moraru a explicat că nu s-a introdus practic nimic nou și că majoritatea prevederilor există și în prezent în legislație. “La momentul actual legislaţia Republicii Moldova şi cea procesuală şi cea penală permit să faci absolut tot (din ce prevede și noul proiect de lege n. red). Este permis de lege cu condiţia respectării unor anumite norme. Problema este în aceea că legislatorul european insistă asupra implementării anumitor norme pentru a echilibra limbajul în care este scrisă legislaţia”, a declarat Moraru, subliniind că acum este posibil deja de citit poșta electronică, pot fi ascultate, legal, anumite canale de comunicaţii.
Ce ține de plângerile anumitor prestatori de servicii de telecomunicaţii că sunt introduse cerințe speciale față de ei ce ține de stocarea informației, Moraru a precizat că după consultările pe acest proiect cu provederii, cu societatea civilă, a fost schimbată sintagma din “sunt obligaţi”, cu ”sunt îndemnaţi” să comunice.
În plus, cerințe similare sunt și în legislația actuală. “Şi la acest moment legea cu privire la telecomunicaţii şi crimele cibernetice obligă providerul să păstreze informaţia necesară doar pentru identificarea abonatului”, a declarat Moraru.
În plus, expertul a negat acuzațiile că providerii ar fi obligați, potrivit noii legi, să păstreze conținutul discuțiilor pe Internet. „Nicidecum nu se vorbeşte despre păstrarea traficului informaţional. Acolo se vorbeşte doar despre informaţia care permite identificarea abonatului. Conţinutul discuţiilor, este absurd, niciodată nu am propus aşa ceva. Asta într-adevăr va ocupă un spaţiu foarte mare. Toate companiile mari care au participat la elaborarea acestui proiect, au confirmat că pentru ei acest lucru nu costă nimic”, a precizat Moraru.
Ceea ce ține de percheziția informațională el a menționat că aceasta permite ca tehnica informațională să nu fie confiscată. Procedura permite clonarea. „Se face o clonă, copie a acestui sistem. Cetăţeanului îi este comunicat „H” – un fel de amprentă digitală a sistemului. Deci omului i se lasă toată tehnica. Iar aceasta este foarte important în cazul companiilor IT. Aceasta exclude posibilitatea unui comportament rău intenționat”, a adăugat Moraru.
În cadrul aceleiași emisiuni, avocatul Centrului „La Strada” Natalia Bayram a menționat că pentru a proteja eficient drepturile copiilor de toate aceste forme de violenţe sexuale, statul ar trebui să aibă pârghii legale, un mecanism pentru a investiga eficient aceste crime, inclusiv şi împotriva copiilor, dar nu numai. „Iar acest proiect prevede introducerea acestor modificări pentru a permite organelor de drept să efectueze aceste investigaţii. Pentru că internetul este o realitate şi toată activitatea noastră din offline am transferat-o în online. Şi noi acolo facem cunoştinţă, facem cumpărături. Şi astfel încep a apărea infracţiunile, care pe internet sunt un pic diferite faţă de infracţiunile comise offline. Şi din acest motiv sunt necesare măsuri speciale de investigaţie”, a declarat ea.
În plus, avocata a precizat că adoptarea acestei legi este angajamentul nostru în planul de implementare a Acordului de asociere.
