Orice declaraţie pe care o persoană ce se află înafara actului justiţiei poate să pună presiune asupra judecătorului, iar asta nu e altceva decât o ingerinţă, consideră vicepreşedintele Asociaţiei Magistraţilor din România, Dan Spânu, tot el judecător la Curtea de Apel Craiova şi profesor universitar. Declaraţia a fost făcută pentru Deschide.MD, după ce zilele acestea Ambasadorul UE la Chişinău a fost acuzat de Asociaţia Judecătorilor din Moldova pentru că a comentat o sentinţă de judecată care nu era definitivă.
“Consider că este o ingerinţă în actul de justiţie cu atât mai mult cu cât această hotărâre nu este definitivă pentru că într-un fel sau altul, orice declaraţie pe care o face cineva care este înafara actului justiţiei poate să pună presiune asupra judecătorului care dă soluţia. Deci este în mod cert, o ingerinţă în actul justiţiei“, ne-a declarat dan Spânu.
Pirkka Tapiola explica zilele trecute că relaţia RM-UE depinde de calitatea reformelor care se implementează la Chişinău, iar cazurile asupra cărora s-a expus sunt relevante pentru a demonstra calitatea reformelor în justiţie. Profesorul Dan Spânu, îl contrazice, explicând că aprecierile unui domeniu se fac în nişte limite instituţionale, nu pe cazuri separate.
“Decizia trebuie dată de judecător potrivit conştiinţei sale şi potrivit probelor din dosar. Atât diplomaţii cât şi oamenii care deţin anumite funcţii în cadrul unor autorităţi, instituţii, trebuie să se abţină de la asemenea comentarii, fiindcă au o obligaţie de rezervă. Această obligaţie de rezervă nu doar că respectă independenţa judecătorului, ci constituie şi o garanţie pentru cetăţean care se adresează instanţelor pentru a i se face dreptate. Nu este un argument în favoarea justiţiei independente şi a reformelor în justiţie. Dacă ai propuneri, acestea trebuie discutate într-un cadru instituţional cu privire la întregul sistem al justiţiei şi nu pe un caz concret. Asta nu este bună credinţă şi intenţie lăudabilă pentru o îndrepta acea stare de lucruri care există într-un sistem judiciar“, a adăugat Dan Spânu.
La fel, profesorul universitar a spus că în cazuri concrete şi Asociaţia Magistraţilor din România a luat poziţie asupra ieşirilor în spaţiul public al unora sau altora cu privire la anumite soluţii pe care le are un judecător.
Amintim că ieri AJM a emis o declaraţie prin care a atenţionat “că decizia CA Cahul nu este irevocabilă, ea urmând a fi supusă controlului judiciar de către Curtea Supremă de Justiție. Prin urmare, orice calificative care vin din partea unui diplomat de asemenea rang, referitor la un dosar care încă se află pe rolul instanțelor de judecată, ar putea fi privită ca o imixtiune în efectuarea justiției și o presiune asupra instanței de recurs“.
Serghei Filipov, membru al PCRM, a obţinut cel de-al doilea mandat de primar al oraşului Taraclia în urma alegerilor locale din 2015. În 2014 Procurorii Anticorupţie l-au învinuit pe Filipov de depăşirea atribuţiilor de serviciu pentru că ar fi decis defrişarea mai multor copaci în timpul amenajării scuarului din centrul oraşului Taraclia. Procurorii au solicitat şase ani şi jumătate de închisoare pentru Filipov, cu privarea acestuia de dreptul de a ocupa funcţii publice. Instanţa de judecată i-a aplicat lui Filipov o amendă de 8.000 de lei, l-a obligat să restituie statului prejudiciul de 164.000 de lei şi l-a privat de dreptul de a ocupa funcţii publice pentru un termen de doi ani.
Într-o postare pe reţeaua de socializare Facebook, Pirkka Tapiola, şeful Delegaţiei UE la Chişinău, s-a arătat nedumerit de decizia Curţii de Apel Cahul. „Sunt uimit şi dezamăgit de decizia luată de Curtea de Apel Cahul împotriva primarului de la Taraclia. Am discutat acest caz cu şefii misiunilor diplomatice ale statelor din UE, acreditate la Chişinău, şi ne exprimăm îngrijorarea în legătură cu acest caz“, a subliniat diplomatul.
Ulterior şi Ambasada SUA la Chişinău a scris pe facebook că „este îngrijorată de decizia Curții de Apel din Cahul cu privire la primarul Serghei Filipov. Deciziile judecătoreşti nu trebuie niciodată să fie sau să pară a fi motivate politic. Transparenţa sporită şi reformele în sistemul judiciar din Republica Moldova trebuie să fie o prioritare“.
sursa: deschide.md
