Expert-Grup, Realitatea Economica nr. 5
Evolutia economiei moldovenesti în prima jumatate a anului 2008 a fost una ambigua, fiind marcata de o serie de tendinte pozitive suprapuse cu tendinte negative sau chiar riscuri evidente. Estimarile preliminare arata ca investitiile straine directe în economie au crescut cu aproape 55%, iar cele locale cu 35% fata de ianuarie-iunie 2008. Sectorul real încearca sa-si revina de pe urma dublei crize din anul 2007 provocata de seceta si embargoul comercial rusesc. PIB-ul în primul trimestru a crescut cu 4,3%, iar conform estimarilor noastre în prima jumatate de an cresterea PIB a fost practic similara cu cea din primul trimestru.
Industria în ansamblu a înregistrat o crestere în ianuarie-iunie 2008, dar ritmurile acestei cresteri s-au aplatizat de la o luna la alta, ajungand de la 9,6% în ianuarie-februarie la 4,6% în ianuarie-iunie. Pentru a reveni la nivelul productiei din anul 2005, industria trebuie sa creasca în 2008 cu circa 5,6%. Astfel, dinamica productiei industriale din prima jumatate de an nu pare la moment defel impresionanta. Aceasta a fost conditionata de încetinirea cresterii în cele doua sub-sectoare importante – industria prelucratoare si sectorul energetic (vedeti tabelul 1).
Desi în primele doua luni ale anului industria alimentara a crescut impresionant cu aproape 20,5%, catre mijlocul anului cresterea s-a redus la 11,8%. Aproape toate ramurile importante din industria alimentara au urmat anume acest model de crestere. Vinificatia, spre exemplu, a crescut cu 87% în ianuarie-februarie, dar cu 59% în ianuarie-iunie, fiind într-o mare masura determinata de factori sezonieri. Totusi, este posibila accelerarea productiei de vinuri în a doua jumatate a anului curent, dupa recoltarea noii roade de struguri. Evolutia productiei de lactate, carne si conserve a fost asemanatoare cu cea a vinurilor, cauzata de reducerea stocurilor de materie prima disponibila, adica din nou este vorba de o situatie de conjunctura care ar putea sa se redreseze mai departe în 2008.
|
Tabelul 1. Creşterea producţiei industriale, % y-o-y;
Sursa: BNS
|
Dupa ani buni de recesiune, s-ar parea ca productia de tutun nu mai are unde sa scada, dar totusi în prima jumatate a anului curent aceasta a scazut cu înca 25,6%. Cu atat mai îndreptatita deci este recenta decizie a guvernului de a initia privatizarea principalului producator national Tutun CTC. Totusi cresterea dinamica a productiei tine de o perspectiva foarte îndepartata si va fi conditionata de investitii în noi tehnologii si punerea la punct de catre viitorii proprietari a unei noi strategii de marketing. Mult mai îngrijoratoare este scaderea din ramura de productie a îmbracamintei, unde recesiunea continua deja mai bine de un an, atestand serioase probleme legate de capacitatea de concurenta a unor mari producatori din acest sector.
Productia agricola a fost favorizata de conditiile climaterice bune din prima jumatate de an, desi ploile abundente de la sfarsitul lunii iulie au stopat finalizarea recoltei unor cereale. Totusi, se poate miza în continuare pe o crestere puternica a productiei agricole pentru anul 2008. Aceasta însa ar putea sa nu duca si la o scadere generalizata a preturilor la nivelul celor din anul trecut. Cauza principala este scumpirea inputurilor agricole utilizate pentru lucrarile agricole ale anului curent, precum si tendintele generale de crestere a preturilor, de pe urma carora intermediarii doresc sa profite din plin.
De fapt, cresterea preturilor suprapusa cu aprecierea monedei nationale a fost principala durere de cap a producatorilor, populatiei si autoritatilor în prima jumatate a acestui an. Astfel, s-a materializat unul din cele mai nefavorabile riscuri macroeconomice, despre care Expert-Grup atentiona înca în 2007 în publicatia sa „Revista de Business si Economie” (editiile 22-23, disponibile pe www.expert-grup.org). Preturile au crescut în primele cinci luni ale anului cu 7,4%, acest nivel deloc confortabil amenintand sa compromita atingerea tintei inflationiste stabilite de Banca Nationala a Moldovei pentru anul 2008 (10%). Avand controlul inflatiei drept principala tinta strategica, BNM a majorat drastic nivelul rezervelor obligatorii si rata de baza la operatiunile REPO. În iunie preturile au scazut cu circa 1,1%, dar se pare ca aceasta nu a avut nici o legatura cu modificarea politicii monetare a Bancii, ci mai mult cu unii factori sezonieri care au determinat ieftinirea produselor alimentare cu -3,5%. Aceasta ipoteza este confirmata de faptul ca produsele nealimentare si serviciile s-au scumpit (neesential) în luna iunie curent.
Instrumentele anti-inflationiste ale BNM au un efect advers asupra producatorilor care au nevoie de credite pe termen scurt. Toate bancile au scumpit creditul, iar unele din ele au încetat chiar sa acorde unele tipuri de credite, în particlar credite de consum. Totodata, din cauza scumpirii creditului au de suferit si întreprinderile mici si mijlocii care nu au istorie creditara sau care activeaza în ramuri economic riscante. Într-un an pre-electoral, BNM va avea de opus rezistenta la presiuni politice de revizuire a politicii monetare austere. Totodata, politica anti-inflationista dura a bancii centrale, impune bancile comerciale sa-si revizuiasca strategiile de business pentru a identifica resursele necesare pentru creditare. În situatia cand unele banci autohtone au fost procurate de banci straine, altele cauta disperate parteneri externi pentru a atrage lichiditati ieftine din exterior si a-si dezvolta portofoliile creditare. Impunerea obligatorie a unui capital normativ total de 100 milioane lei vine ca un impuls suplimentar, care va genera în urmatorii 1-2 ani schimbari majore pe piata serviciilor bancare. Acestea se vor manifesta prin noi achizitii si fuziuni, poate chiar mai spectaculoase decat cele pe care le-am pana în prezent.
