„Este bărbătește să ai grijă de tine”. Tot mai mulți bărbați merg la cosmetolog

SURSA: Colaj de Dana Munteanu

Băieții sunt crescuți cu ideea că toate ritualurile de îngrijire de sine se reduc la tăierea unghiilor la mâini și picioare și folosirea unui deodorant. Atât, este suficient, este bărbătește. Celelalte gesturi de îngrijire, cum ar fi aplicarea unei creme hidratante sau folosirea unui SPF vara, sunt privite ca un moft, incompatibil cu imaginea „bărbatului puternic”. Iar atunci când un bărbat decide că nu mai vrea să fie limitat de aceste preconcepții, se lovește adesea de reacțiile comunității din jur, care îi întăresc tocmai acea masculinitate toxică. 

Părul de pe corp este un simbol al masculinității și bărbăției, iar îndepărtarea acestuia este ceva de neimaginat, chiar dacă îți provoacă un disconfort. „Epilare? Un bărbat adevărat este un pic mai frumos decât o maimuță, se epilează doar fetele!” este cel mai popular reproș pe care l-am auzit, la școală mai ales, de la gașca de băieți.  

Colega mea Oxana a scris recent un articol în care și-a propus să răspundă la întrebarea „de ce femeile și fetele își fac unghiile?”. Printre răspunsurile ale mai multor femei, mi-au atras atenția câteva care spuneau despre cum orele petrecute cu manichiurista de unghii se simte ca o ședință de terapie. Atunci, mi-am pus niște întrebări de la care am și pornit documentarea mea: „Dar cum se întâmplă asta în cazul bărbaților care merg la diferite proceduri de îngrijire?”, dar și „ce se întâmplă și de partea cealaltă a mesei?”, „despre ce vorbesc bărbații în timpul procedurii cu angajații saloanelor?”.  

Standardele frumuseții masculine de-a lungul timpului 

Enlarge

COVERS-7
SURSA: Colaj de Dana Munteanu

Secolele XVII–XVIII au fost o perioadă  în care aspectul fizic al bărbaților din aristocrație era atent modelat pentru a reflecta statutul social. În Europa occidentală, idealul masculin presupunea o față netedă, o piele cât mai deschisă la culoare și trăsături bine definite, considerate semne ale nobileții și ale unei vieți lipsite de muncă fizică.  

Standardele de frumusețe masculină încep să se transforme semnificativ în sec. XIX-lea. Revoluțiile naționale, industrializarea și expansiunea imperială au promovat un ideal masculin asociat cu forța fizică, vitalitatea și robustețea.  

Odată cu dezvoltarea cinematografiei, a culturii sportive și a mass-media din secolul trecut, standardele de frumusețe masculină devin tot mai influențate de cultura populară. În prima jumătate a secolului, idealul masculin promovat de cinema și publicitate era cel al unui bărbat atletic, cu trăsături puternice și corp bine proporționat. 

Astăzi, standardele de frumusețe masculină devin mai diverse și mai influențate de rețelele sociale. Idealul dominant rămâne adesea corpul atletic, cu musculatură vizibilă, talie îngustă și umeri largi, dar în același timp se pune tot mai mult accent pe îngrijirea pielii, stilul personal și grooming. Cercetările sociologice arată că bărbații contemporani investesc tot mai mult în produse cosmetice, fitness și proceduri estetice. 

„Este bărbătește să ai grijă de tine” 

Denis are 24 de ani și deja de aproximativ trei ani a introdus in rutina sa vizitele la cabinetul cosmetologic. Acesta ne povestește că „așa eu manifest grija față de mine, iar asta se simte terapeutic”. Tânărul la fel a crescut cu convingerea că a avea grijă de aspectul fizic prin diferite proceduri este „anti-bărbătesc”. Cum a reușit să depășească asta? „Am analizat mult și în momentul în care am înțeles că nu are sens, nu m-a mai afectat această stigmă și am înțeles că eu o decid și mai bine pentru mine. 

Denis își amintește cum, pentru prima dată, și-a făcut unghiile. Nu era un design colorat sau sofisticat, ci doar „ceva cu scris și cu acoperire mată”. Chiar și așa, își făcea griji despre cum vor reacționa colegii din grupa lui de la colegiu. Spre surprinderea sa, reacția lor a fost pozitivă, chiar de susținere. 

Își amintește și un moment amuzant. „La un moment dat, unul dintre colegi a zis: «Of, când îi văd pe băieții ăștia pe TikTok cu unghiile vopsite…!» Atunci toate colegele mele i-au sărit în cap”, povestește Denis, râzând ușor.  

„Când vezi că sunt persoane care acceptă asta și înțeleg că e ok, îți dă putere cumva și curaj să înțelegi că tu nu ești o problemă și e ok, de fapt, asta”, recunoaște tânărul.  

Astăzi merge în principal la proceduri regulate de curățare a tenului, care, spune el, îl ajută să se simtă mai bine cu sine. Pentru bărbații care încă au temeri legate de astfel de proceduri, Denis are un sfat simplu: „Este bărbătește să ai grijă de tine.”  

„Copiii le-au zis că se rușinează că tații au riduri și arată mai bătrâni”

Cristina David este cosmetologă și realizează în principal proceduri faciale injectabile, tratamente medicale, inclusiv de întinerire și de rezolvarea diferitor probleme, cum ar fi acneea sau rozaceea. Specialista ne-a povestit că în ultimii doi-trei ani, aproximativ 30% dintre pacienți sunt bărbați, atât cu vârste de 20-30 de ani, cât și de 50-60 de ani. 

Cele mai dorite proceduri, potrivit ei, sunt curățarea facială, peeling facial, plasmoterapie, chiar procedurile injectabile, cum ar fi toxina botulinică, „în special după vârsta de 35 de ani, în ultima perioadă, în ultimii ani, se observă o creștere de solicitări din partea bărbaților”, povestește Cristina. 

Standardele de a arăta veșnic tânăr se răsfrâng și asupra bărbaților. Cosmetologa ne-a spus că are „deja mai mult de trei bărbați care au venit pentru proceduri de injectare, pentru că copiii le-au zis că se rușinează, la școală, că tații au riduri și arată mai bătrâni”. 

Unii bărbați vin nu doar pentru proceduri, ci și pentru un fel de descărcare emoțională. Cosmetologa își amintește de un tânăr care venea la ea în perioadele în care trecea prin despărțiri sau conflicte în relație. „De exemplu, după ce s-a despărțit de partenera lui, cu care fusese trei ani, a venit vreo trei săptămâni la rând la proceduri. În timpul ședințelor îmi povestea ce se întâmplase. Pentru el era o descărcare psihologică.”  

Mai mulți specialiști ne-au spus că și epilarea cu laser se afla la fel în topul procedurilor solicitate de către bărbați. „Ceea ce cred că este foarte caracteristic bărbaților, este că nu prea au răbdare să vadă un rezultat. La epilare rezultatele se văd practic instant”, ne povestește Tudorița Serbușca, cosmetologă într-un salon din Chișinău, care se ocupă în mare parte cu proceduri de îndepărtare a părului. Potrivit acesteia cele mai populare zone unde bărbații se epilează sunt zona gâtului. „Astăzi, mulți bărbați poartă barbă, rasul constant poate provoca iritații. Aici este și despre comoditate.” 

Cosmetologia înseamnă să ceri ajutor și asta este OK

Din propria mea experiență am crescut cu ideea că unui bărbat nu-i stă bine să ceară ajutor. Trebuie să știe să se descurce singur, pentru că „bărbații sunt mereu puternici”. De aici și pornește ideea că este rușinos să mergi la astfel de proceduri, este un moment vulnerabil. 

Am întrebat specialistele de ce unii bărbați manifestă o reticență față de astfel de proceduri. Tudorița Serbușca explică că „să apelezi la astfel de servicii înseamnă, în fond, să ceri ajutor. Cosmetologia este un ajutor care trebuie să fie acceptat pentru că este spre binele nostru”.  

Cosmetologa Cristina David spune că să ai grijă de aspectul tău este important indiferent de sexul persoanei, „pentru că trăim într-o lume unde contează felul în care arăți”. 

Încă din primul an de facultate, lucrând în redacția de investigații Cu Sens, am înțeles că prefer temele sociale și poveștile umane. M-am alăturat echipei Moldova.org la sfârșitul anului 2025 din dorința de a privi dincolo de probleme și a arăta că soluțiile sunt uneori mai aproape decât pare. Fie că scriu despre politică, economie sau justiție, încerc mereu să răspund la aceeași întrebare: cum aceste probleme influențează viața de zi cu zi a oamenilor și ce poate fi schimbat. Vreau să contribui la promovarea jurnalismului constructiv.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.