Două secții de votare deschise în Tighina, pe teritoriul necontrolat de Chișinău. „Circumstanțe pentru fraudarea scrutinului”

Este prima dată când vor fi deschise două secții de votare în orașul Tighina, în prezent, controlat de așa-zisele autorități de la Tiraspol. Experții pe dimensiunea transnistreană sunt îngrijorați de decizia CEC și recomandă autorităților să anuleze hotărârea în privința acestor secții. 

Comisia Electorală Centrală a deschis pentru alegerile parlamentare anticipate 44 de secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din stânga Nistrului. Astfel, vor fi deschise secții în mun. Chișinău (2); Anenii Noi (1); Calfa (2), Gura Bîcului (2); Hîrbovăț (1); Varnița (4); Zolotievca (1); Căușeni (2); Chircăiești (2); Copanca (2); Fîrlădeni (1); Hagimus (2); Criuleni (1); Cocieri (2); Corjova (1); Coșnița (1); Pohrebea (1); Doroțcaia (2); Molovata Nouă (2); Ustia (1); Sănătăuca (4); Rezina (4); Ștefan Vodă (1); Răscăieți (1); Bender (2). 

De ce este grav 

Secretarul Comisiei Electorale Centrale Maxim Lebedinschi a afirmat pentru portalul Zona de Securitate că Ministerul Afacerilor Interne va putea asigura securitatea pe teritoriul controlat. „Săptămâna viitoare [n. red. 10 iunie], după ședința Comisiei Unificate de Control (CUC), vom primi informații mai exacte. În cazul în care vor fi identificate anumite riscuri, CEC își rezervă dreptul de a revedea această poziție”. 

Lebedinschi declară că accesul observatorilor pe parcursul campaniei electorale și jurnaliștilor acreditați urmează a fi discutat în formatul și structura Comisiei Unificate de Control. 

Însă expertul în securitate Rosian Vasiloi consideră că deschiderea secțiilor de vot la Tighina va fi dificilă și nu se va putea asigura procesul electoral transparent. „Este o problemă foarte gravă, pentru că nu se asigură nici securitatea votului, nici posibilitatea actorilor electorali de a face campanie electorală pe acest teritoriu”. 

În hotărârea CEC din 5 iunie se regăsesc și rezervele Biroului politici de reintegrare din cadrul Cancelariei de Stat cu privire la asigurarea ordinii și securității publice la secția din Corjova. Îngrijorarea vine în contextul în care, în 2009, au fost sechestrate urnele de vot destinate secției electorale din Corjova, Dubăsari. 

 

Pe 19 martie, la „postul vamal” de lângă satul Pohrebea, Dubăsari, a fost oprită mașina care transporta urnele de vot pentru secția de votare din Corjova (alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009). Primarul satului, Valeriu Mițul, și șoferul au fost reținuți pentru circa patru ore la așa-zisul „post vamal.”

Observând că mărfurile transportate sunt urne de vot, colaboratorii acestui „serviciu vamal” au cerut primarului să achite contravaloarea bunurilor transportate. Pentru că primarul ar fi refuzat să achite sumele ilegale, urnele au fost sechestrate, iar șoferului i s-a întocmit proces verbal de comitere a unei presupuse abateri „vamale”. 

Primarul de Corjova și șoferul automobilului au fost reținuți pe teritoriul postului de control un timp foarte îndelungat, urnele în acest timp fiind expuse la vedere în scop de intimidare și avertizare pentru toate persoanele care au tranzitat zona. Astfel, regimul separatist de la Tiraspol a oferit un semnal clar populației din regiune că nu vor tolera desfășurarea civilizată a scrutinului electoral în Zona de securitate și întreaga regiune. 

Atunci, asociația Promo-LEX a condamnat acțiunile abuzive și ilegale ale colaboratorilor structurilor vamale din administrația ilegală de la Tiraspol în legătură cu limitarea dreptului la libera circulație și sechestrarea urnelor de vot destinate secției electorale din satul Corjova.

De asemenea, Biroul a atras atenția Comisiei că municipiul Bender (Tighina) și comuna Corjova reprezintă localități cu regim sporit de securitate unde, în caz de potențiale incidente, asigurarea securității și ordinii publice ar putea fi problematică sau chiar imposibilă.  

La rândul său, Ministerul Afacerilor Interne a informat Comisia că va putea asigura ordinea publică doar pe părțile teritoriale din Corjova și Bender controlate de Chișinău și doar prin introducerea de forțe suplimentare, aspect care urmează a fi discutat în cadrul Comisiei Unificate de Control din 10 iunie. 

Și Serviciul de Informații și Securitate atenționează despre faptul că nu va putea fi asigurată activitatea imparțială și neinfluențată a membrilor secțiilor de vot și a observatorilor naționali/internaționali de către structurile paramilitare ilegale de la Tiraspol. Situațiile menționate creează circumstanțe pentru fraudarea scrutinului la aceste secții de votare. 

Situații anterioare de conflict 

SIS amintește că așa-numita administrație de la Tiraspol s-a opus deschiderii secțiilor de votare pe teritoriul regiunii transnistrene. Respectiv, a fost restricționată și chiar interzisă intrarea în mun. Bender a membrilor biroului electoral din Varnița, care se deplasau cu urna mobilă la penitenciarele nr. 8 și nr. 12, în cadrul alegerilor parlamentare din 2014. 

La alegerile parlamentare din 2019, structurile paramilitare transnistrene au sechestrat tehnica de calcul și alte bunuri destinate pentru secția de votare din s. Hagimus, r. Căușeni. 

Cu referire la comuna Corjova din raionul Dubăsari, administrația de la Tiraspol o cataloghează drept cartier al or. Dubăsari. Prin urmare, ei se opun, inclusiv cu aplicarea forței, oricăror activități electorale desfășurate de autoritățile constituționale. La fiecare scrutin până în 2011, miliția și grupuri de „apărători transnistreni” blocau accesul spre secția de votare, fiind înregistrare cazuri de vandalizare în ziua votării. Ulterior, pentru evitarea destabilizărilor, autoritățile au decis mutarea secției din Corjova în satul Cocieri.

Potrivit datelor oficiale din Registrul de Stat al Alegătorilor, în regiunea separatistă sunt înregistrați peste 258 mii cetățeni ai Republicii Moldova cu drept de vot. La al doilea tur al alegerilor prezidențiale din 2020 au participat 31.071 persoane din stânga Nistrului. 

Din 2016 scriu despre drepturile femeilor, violența domestică și hărțuire sexuală. Apoi mă concentrez pe democrația locală, reforma administrației publice și pe cum oamenii din sate pot avea condiții mai bune de trai. Îmi pun întrebări despre ce ne doare pe noi, ce iubim și ce ne face mai puternici, iar răspunsurile le găsesc în istoriile umane care apar pe Moldova.org.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.