Majoritatea dosarelor, care au servit drept pretext pentru excluderea Partidului lui Usatîi din alegerile din 2014, s-au „destrămat” în judecată, iar celelalte, spun avocaţii, vor avea aceeaşi soartă.
După un an şi jumătate de la excluderea ilegală din alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014 a Partidului „Patria”, în frunte cu Renato Usatîi, această temă din nou a devenit una actuală.
Atunci, excluzînd din alegeri Partidul „Patria”, CEC, Curtea de Apel şi Curtea Supremă de Justiţie au pus sub Parlament o „bombă juridică”, care e gata să explodeze, îngropînd sub sine toate structurile puterii moldoveneşti. Deja se poate de afirmat cu certitudine că puterea a pierdut definitiv războiul juridic împotriva lui Usatîi, tot cu ce se ocupă acum organele de drept este să tergiverseze recunoaşterea juridică a unui fapt: partidul lui Usatîi a fost exclus din alegeri ilegal.
Această recunoaştere nu cade deloc bine puterii. De facto, aceasta înseamnă că va trebui de recunoscut că alegerile din 30 noiembrie 2014 nu doar au avut loc cu încălcări catastrofale, fatale, dar şi că au fost absolut nelegitime. Excluderea ilegală din cursă a unuia din lideri este un motiv serios pentru a invalida rezultatele votării, iar mandatele deputaţilor – declarate ca fiind obţinute ilegal. Şi atunci unica ieşire din situaţie vor fi alegerile parlamentare anticipate, pe care puterea încearcă să le evite cu orice preţ.
Toate dosarele penale împotriva lui Usatîi şi a activiştilor PN s-au „destrămat”
Războiul judiciar, pe care puterea l-a declanşat împotriva lui Renato Usatîi în noiembrie 2014, a pus începutul la o mulţime de dosare administrative şi penale, intentate atît împotriva Partidului „Patria”, cît şi a liderului său. În total, în decurs de un an şi jumătate, avocaţii lui Renato Usatîi au fost şi continuă să fie implicaţi în 9 dosare administrative şi în 16 dosare penale, care au şi servit drept motiv pentru a-l ţine pe Usatîi în afara ţării, dar şi pentru a-i aresta pe membrii echipei sale şi de a obstrucţiona activitatea partidului.
De menţionat că acestea sînt doar dosarele legate de excluderea partidului „Patria” din alegeri. Aici nu sînt invocate dosarele intentate de putere ca urmare a acţiunilor de protest cu caracter de masă. Spre exemplu, doar în baza episodului ce ţine de blocarea circulaţiei pe bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfînt au fost intentate 44 de dosare privind contravenţiile administrative.
Avocaţii constată că, către primăvara anului 2016, toate dosarele penale intentate împotriva lui Renato Usatîi şi activiştilor „Partidului Nostru”, s-au „destrămat” definitiv. Se poate de spus chiar că în rîndurile oponenţilor juridici ai lui Usatîi se atestă o fugă în panică.
Spre exemplu, toţi procurorii care au lucrat cu aceste dosare şi-au pierdut posturile deţinute în capitală şi au fost transferaţi în procuraturile raionale. Astfel, nu mai activează în funcţia sa procurorul Ion Bunica, care a eliberat mandatul de arest pe numele lui Nicolae Ţîpovici şi a fost responsabil de dosarul deţinutului politic Corneliu Moraru (amintim că, în rezultatul percheziţiilor efectuate de Bunica, soţia lui Corneliu Moraru a pierdut copilul).
Deşi nu există o decizie finală în aceste procese, lucrurile merg spre „prăbuşirea” lor. Recent, dosarul penal în cadrul căruia a fost confiscată o anumită sumă de bani de la Nicolae Ţîpovici a fost închis, iar banii i-au fost returnaţi cu scuzele de rigoare.
În ceea ce ţine de Renato Usatîi, nici într-un dosar ce i-a fost intentat organele de drept nu au putut şi nici nu pot să găsească dovezi. Toate dosarele penale, pe care organele de anchetă nu reuşesc să le mişte din punctul mort, se „dezintegrează”.
După cum comunică avocaţii lui Renato Usatîi, în cazul multor dosare deja a expirat termenul procesual şi motive pentru a-l prelungi organele respective nu găsesc. În unele dosare nu au fost prelungite termenele urmăririi penale. În alte dosare, calitatea de învinuit al lui Usatîi a fost menţinută cu mult peste termenul legal. După lege, e vorba de trei luni, dar a trecut deja jumătate de an, fără careva prelungire. Sînt dosare în care învinuirea a fost intentată ilegal, iar noi acuzaţii nu s-au adus, deşi termenul legal, prevăzut în acest sens, de jumătate de an, demult a expirat.
Toate acestea demonstrează că dosarele penale s-au „destrămat” la fel ca şi cele administrative. Dar, înţelegînd că încetarea urmăririi în aceste dosare va atrage imediat după sine reacţia lui Renato Usatîi, organele deschis tergiversează mersul anchetei, încercînd să menţină starea de suspans, deşi posibilităţi în acest sens cu fiecare zi au tot mai puţine, iar în cazul majorităţii dosarelor aceste posibilităţi în genere nu mai există.
Victoria definitivă în dosarele administrative intentate lui Usatîi – o chestiune de timp
S-au „destrămat” şi dosarele administrative care au servit drept pretext pentru excluderea Partidului „Patria” din alegeri. Avocaţii consideră că astăzi se poate de afirmat cu certitudine că, Curtea de Apel a încălcat legea, atunci cînd a decis excluderea partidului din alegeri. Instanţele de judecată au decis că nici una dintre acuzaţiile aduse lui Usatîi şi Partidului „Patria” nu s-a confirmat.
În total, împotriva lui Renato Usatîi şi a Partidului „Patria”, în legătură cu alegerile parlamentare din 2014, au fost intentate 9 dosare administrative cu învinuirea de utilizare de către partid a mijloacelor financiare nedeclarate, provenite de peste hotare (art. 48 al Codului administrativ al RM).
Opt dosare merg „în pereche”, patru cu acuzaţii în adresa lui Renato Usatîi şi patru – cu acuzaţii în adresa Partidului „Patria”. Prima „pereche” se referă la acuzaţiile privind nedeclararea mijloacelor în cazul achiziţiei de benzină, a doua – achiziţionarea cartelelor de telefon. Încă într-o „pereche” lui Usatîi şi Partidului „Patria” i-a fost înaintată învinuirea de încălcare a legii în procesul de finanţare a partidului cu 8 milioane de lei, iar alte trei dosare se referă la achiziţionarea de automobile pentru partid.
Către primăvara anului 2016, piramida de acuzaţii, construită în acest sens, s-a prăbuşit definitiv. Protocoalele Direcţiei 5 a Inspectoratului general de poliţie, care au servit drept bază pentru excluderea Partidului „Patria” din alegeri, se anulează unul după altul.
În dosarul în care Partidul „Patria” este acuzat de încălcări în procesul de finanţare („cazul celor 8 milioane de lei”), reprezentanţii formaţiunii au obţinut cîştig de cauză încă în 2015. Atunci, prin decizia judecătoriei sectorului Centru din data de 6 martie 2015, a fost satisfăcută plîngerea Partidului „Patria” şi anulat protocolul din 25 noiembrie 2014 şi decizia de sancţionare, prin care Partidul „Patria” era acuzat de comiterea infracţiunii prevăzute de art. 48 al Codului administrativ.
Judecata a constatat că, în acţiunile Partidului „Patria”, nu au fost depistate semne ale componentei infracţionale. Această decizie a fost confirmată şi de hotărîrea Colegiului penal al Curţii de Apel din data de 25 mai 2015.
La finele lunii martie 2016, cu victorie s-a încheiat şi dosarul privind aceleaşi acuzaţii aduse lui Renato Usatîi. Pe data de 8 februarie 2016, a fost satisfăcută plîngerea lui Renato Usatîi, dar şi a fost anulat protocolul de acuzare a Preşedintelui „Partidului Nostru” de comitere a infracţiunii prevăzute de art. 48 al Codului administrativ, legat de aducerea de peste hotare a mijloacelor financiare nedeclarate. Această decizie a fost confirmată de Colegiul penal al Curţii de Apel pe data de 23 martie 2016.
De facto, potrivit spuselor avocaţilor, aceste dosare au fost fabricate din „topor”, la fel ca şi dosarele „electorale” de acuzare a lui Renato Usatîi de contrabandă. Anchetatorii au calculat primitiv de cîte ori, în perioada 2009 – noiembrie 2014, Renato Usatîi a trecut frontiera de stat şi au înmulţit această cifră la suma care poate fi declarată la intrarea în ţară. După care au calculat proprietăţile cumpărate de Usatîi în ţară, iar diferenţa au declarat-o „contrabandă”.
Apropo, ancheta nici nu a încercat să se clarifice cum aceşti bani au ajuns în Moldova, deşi se ştie că banii pot fi introduşi nu obligatoriu cash – există şi conturi bancare, şi conturi de card. Şi, după lege, nimeni nu e obligat să declare cîţi bani are pe cardul bancar sau, cu atît mai mult, cîţi bani intenţionează să cheltuiască în Moldova.
Mai mult decît atît, anchetatorii nici nu au încercat să afle dacă aceşti bani au fost aduşi de peste hotare sau finanţările au fost efectuate din contul mijloacelor care niciodată nu au depăşit frontiera Moldovei. Pur şi simplu, toţi banii au fost adunaţi grămadă, iar diferenţa dintre mijloacele declarate la intrare în ţară cash şi suma achiziţiilor au recunoscut-o „contrabandă”. Iar această aşa-numită „contrabandă” imediat a fost inclusă de organele de anchetă în sumele cheltuite în timpul campaniei electorale, pentru a avea motive de a-l sancţiona administrativ pe Renato Usatîi şi Partidul „Patria”.
La acest moment, avocaţii lui Renato Usatîi şi ai Partidului „Patria” au obţinut cîştig de cauză total în patru dosare administrative din 9. Alte cinci dosare, în care au obţinut cîştig de cauză, au fost remise de Curtea de Apel la examinare repetată în prima instanţă. Iar motivarea invocată în acest sens, după spusele avocaţilor, ţine exclusiv de partea tehnică, legată de perfectarea documentelor procesuale. Despre esenţa dosarelor, în genere, nu se pune problema. După cum declară avocaţii, în orice caz, acuzatorii din partea puterii nu au spaţiu de manevră şi dosarele vor fi cîştigate garantat, aceasta fiind doar o chestiune de timp.
Curtea Constituţională poate anula rezultatele alegerilor din 2014
Ca urmare a anulării tuturor acuzaţiilor de finanţare ilegală, înaintate Partidului „Patria” şi lui Renato Usatîi, o continuare logică ar fi adresarea către Curtea Supremă de Justiţie, iar ulterior către Curtea Constituţională cu solicitarea de a anula rezultatele alegerilor parlamentare din 2014.
Anume această decizie intenţionează să o obţină Partidul „Patria” de la CC. După cum a declarat Renato Usatîi, „astăzi avem dovezi clare că noi am fost excluşi ilegal din cursa electorală. Şi dacă CC a putut să revadă prevederile constituţionale privind alegerea Preşedintelui ţării în Parlament, de ce nu ar putea revedea şi rezultatele alegerilor din 2014? Astăzi, mulţi din cei 101 deputaţi deţin mandate ilegal. Dacă nu am fi fost excluşi din cursa electorală în ajunul alegerilor parlamentare, şi deputaţii din Parlament ar fi fost alţii”, a spus Preşedintele PN.
Amintim că decizia de validare a rezultatelor ultimelor alegeri parlamentare a fost adoptată de Curtea Constituţională pe data de 9 decembrie 2014, chiar dacă instanţei i s-au prezentat numeroase cazuri de încălcare a legislaţiei privind alegerile, dar şi fapte concrete de îngrădire a dreptului la libera alegere a cetăţenilor aflaţi peste hotare.
sursa: KP
