Atunci când doi candidați merg la un interviu de angajare, aceștia primesc oferte financiare diferite pentru același post și același volum de lucru. Motivul? Nu e vorba despre experiența din domeniu și nici despre competențe, ci despre simplul fapt că un candidat este bărbat, iar celălalt – femeie. Inegalitatea salarială reprezintă una dintre cele mai semnificative probleme legate de egalitatea de gen la nivel global. În Republica Moldova diferența de remunerare pe care o primește o femeie în comparație cu un bărbat care îndeplinește aceeași muncă sau o muncă similară este de 13,6%. În multe cazuri, această diferență este cauzată de stereotipuri de gen, discriminare și o cultură a locului de muncă care nu promovează echitatea între sexe. O analiză în acest sens a fost realizată de Agora.md.
O diferență constantă
Potrivit Indexului inegalității de gen, diferența în veniturile salariale ale femeilor și bărbaților continuă să aibă valori destul de înalte. Aceasta a rămas constantă, fiind estimată la 13,6%, în 2021.
În termeni monetari, această inegalitate s-a acutizat și mai mult față de anul precedent, pierderea financiară anuală a femeilor atingând valoarea de 21.092 de lei, în 2022. Autorii studiului spun că, de fapt, diferența salarială ar fi mult mai mare.
„Am făcut în anii precedenți o analiză econometrică care ne demonstrează că dacă pentru un anumit procentaj tu poți explica aceste diferențe salariale prin lipsa de reconciliere dintre viața de familie cu cea profesională, lipsa de oportunități, de servicii ca să lași copilul și să îmbini lucrul cu responsabilitățile tale familiale, îndeosebi când ai un copil mic. Totuși, rămân în jur de 16% din această diferență care nu pot fi explicate. Această analiză econometrică ne-a demonstrat că, de fapt, diferența salarială este mult mai mare.”, ne spune Alina Andronache, specialistă în advocacy, lobby civic și comunicare
Pentru a diminua inegalitatea salarială, în anul 2022, autoritățile au aprobat o lege care prevede ajustarea legislației cu privire la transparența salarială, fiind introduse o serie de măsuri, printre care stipularea în legislație a definițiilor privind remunerația, nivelul de salarizare, diferența de gen în salarizare, muncă egală, muncă de valoare egală.
Totodată, întreprinderile mari și mijlocii vor fi obligate să informeze periodic angajații despre nivelul salarizării în funcție de gen; iar angajatorii vor transmite autorităților, o dată pe an, informații despre remunerația medie bazată pe gen și funcție. De asemenea, salariații și salariatele vor putea obține la solicitare informații cu privire la nivelurile de remunerare, defalcate în funcție de sex pentru categoriile de salariați care prestează muncă egală sau muncă de valoare egală. Efectele acestor măsuri vor putea fi observate începând abia cu anul următor.
Cum poate fi negociat un salariu mai mare?
Preponderent, femeile își asumă grija de familie, de casă, de alți membri ai familiei. Respectiv, ele lucrează mai puține ore și acceptă job-uri mai prost plătite. Adesea, atunci când pentru aceleași concursuri aplică femei și bărbați cu experiență similară, femeile cer un salariu mult mai mic decât bărbații.
„Acest lucru este influențat de barierele structurale, pentru că ele sunt gata de orice job, orice salariu să-l accepte doar să se păstreze la locul de muncă. De asemenea, dacă are copii mici, îngrijește de un membru al familiei, ar accepta orice salariu. Și, mai este o problemă, că ele nici nu cunosc ce salariu ar trebui să primească pentru o funcție anumită, pentru un job, pentru anumite responsabilități. Din lipsă de informații, foarte des lumea nici nu cunoaște, că pe interior, în companie, persoane cu același job sau muncă de valoare egală primesc salarii diferite.”, declară Alina Andronache, specialistă în advocacy, lobby civic și comunicare
Pentru a avea parte de o retribuție echitabilă, femeile trebuie să se pregătească pentru negocierea salariului, spun specialiștii.
„Primul sfat ar fi ca să se informeze care este prețul de piață de la persoane care lucrează în funcții similare, de la prieteni, cunoscuți. Doi: să ceară mai mult ca să aibă spațiu de a negocia, inclusiv dacă are un CV bun, aceasta e neapărat. Trei: atunci când pierde un concurs sau nu a fost aleasă, are tot dreptul să ceară de la cei care au organizat interviul sau concursul în baza la ce nu a câștigat. ”, adaugă Alina Andronache, specialistă în advocacy, lobby civic și comunicare
Pe lângă faptul că sunt supuse discriminării salariale, unele femei pot să nu aibă acces, într-un final, la propriii bani. Una din zece femei din R. Moldova este victimă a violenței economice, iar rata prevalenței acestei forme de abuz este în creștere, conform statisticilor. Violența economică implică un control inechitabil asupra bunurilor şi resurselor comune, refuz de a susţine familia, impunere la munci grele şi nocive în detrimentul sănătăţii.
„Aveți copii?”
Unii angajatori cer în continuare ca persoanele care candidează pentru o anumită poziție să indice statutul lor social, dar și numărul de copii în CV. Adesea, asemenea subiecte care țin de viața privată sunt abordate și în timpul interviului de angajare.
„În momentul în care sunt două persoane, cu aceeași experiență, cu același CV bogat, aceleași studii, dacă este vorba despre o femeie cu trei copii versus un bărbat cu trei copii, bărbatul are mai multe șanse. (…) Îmi pare discriminatoriu să includem aceste informații în CV și interviuri. Atunci când eu am fost întrebată de două ori la interviuri, eu am răspuns: „Dacă în locul meu era un bărbat, i-ați fi adresat aceeași întrebare?”. Totodată, înțeleg cât de importante sunt în Moldova aceste întrebări, în acest moment eu am specificat că „am susținerea soțului și a rudelor, dar copilul este integrat deja într-un serviciu de îngrijire, respectiv, eu sunt total deschisă să lucrez”. ”, declară Alina Andronache, specialistă în advocacy, lobby civic și comunicare
Progrese și regrese
Studiile arată că, în anul 2022, a crescut semnificativ inegalitatea de gen în veniturile provenite din activitate individuală non-agricolă. Potrivit datelor BNS, doar 34% dintre antreprenori sunt femei. Acest decalaj este rezultatul accesului limitat al femeilor la resurse și capital financiar pentru a începe o afacere, dar și barierelor în accesarea resurselor de investiții, cum ar fi credite și împrumuturi.
Cu pași mici, piața muncii devine mai echitabilă pentru femei. Valoarea indicatorului Pieței muncii a crescut cu 1 punct, ajungând până la 56 de puncte în 2022. Progresul înregistrat se datorează, în mare parte, faptului că mai multe femei profesează domenii considerate masculinizate, iar ponderea femeilor în funcții decizionale a crescut.
Ocuparea atât în rândul femeilor, cât și a bărbaților a crescut, însă discrepanța de gen se menține.
Deși prezența femeilor și bărbaților în sectorul informal are tendința de a se echilibra, egalitatea este asigurată prin implicarea mai mare a femeilor în munca informală, nu formalizarea muncii în care sunt implicați bărbații. Cea mai mare inechitate față de femei se atestă în rândul lucrătorilor familiali neremunerați, numărul acestora constituind 26,4 mii față de 11,4 mii bărbați, în anul 2021. Pe de altă parte, cea mai mare inegalitate față de bărbați se atestă în rândul lucrătorilor pe cont propriu: 83,2 mii bărbați, față de 25,5 mii femei.
La nivel de pensii pentru limită de vârstă, R. Moldova a înregistrat un progres considerabil, diferența între pensia medie a femeilor și cea a bărbaților reducându-se de la 20,3% în 2021 la 17,9% în 2022. Această dinamică pozitivă a lucrurilor a fost determinată de măsurile de politici adoptate recent în sistemul de pensii, fiind reexaminată pensia pentru beneficiarii care activează sau au activat pe piața muncii după stabilirea dreptului la pensie pentru limită de vârstă.
Totodată, a fost introdus un nou mecanism de indexare a pensiilor. În urma acestei măsuri, cuantumul pensiei minime pentru limita de vârstă a crescut până la 2.278,80 de lei, iar mărimea pensiei medii a crescut cu 39,2% față de anul 2021.
La tema lunii martie, „Violența în bază de gen”, AGORA se aliniază campaniei „Rupe tăcerea! Suntem alături”. Aceasta e o campanie socială de prevenire a violenței în bază de gen, implementată de Ministerul Muncii și Protecției Sociale în parteneriat cu Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA), Agenția ONU pentru refugiați (UNHCR), Fondul Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF) și Entitatea Națiunilor Unite pentru egalitatea de gen și abilitarea femeilor (UN Women).
