Situată în vecinătate cu Ucraina, Republica Moldova arată aşa, de parcă s-ar ascunde. Totuşi, când vine timpul să ne gândim la „viitorul său organic”, fostul stat sovietic poate să fie mândru de el însuşi, menţionează Deutsche Welle într-un articol în care vorbeşte despre agricultura ecologică şi problemele de mediu ale Republicii Moldova.
„Înconjurată de hotarele Ucrainei şi României, Moldova are o suprafaţă modestă de aproape 34 mii de km2, dintre care 70% din teritoriu este destinat agriculturii. Cu o istorie lungă legată de fosta Uniunea Sovietică, ţara nu este bogată. Ba chiar e una din cele mai sărace ţări din Europa”, scrie publicaţia germană.
În schimb, potrivit sursei citate, pe acest teritoriu sunt utilizate la maxim resursele şi moştenirea rurală.
Birgitt Boor, consultant în Agricultura Organică Internaţională, menţionează că în urma unei tranziţii, multe exploataţii agricole şi podgorii tind să fie organice. „După căderea Cortinei de Fier, întreprinderile est-europene au fost împărţite în companii mici care au fost privatizate. 25 de ani mai târziu, Moldova a devenit o ţară, practic, liberă de aşa pesticide ca DDT (diclordifeniltricloretanul)”, se arată în articolul DW.
Pe liniile frontului
Cu o dependenţă disproporţionată de export, multe podgorii din Moldova au dat faliment. Însă aceasta afecţiune nu a putut să distrugă industria, spune șeful Secretariatului Consiliului Economic al Prim-ministrului, Dumitru Alaiba. „Asta poate să pară ciudat, dar interzicerea exporturilor în Federaţia Rusă cu timpul a avut un impact bun pentru produsele moldoveneşti. Aceste restricţii a generat o nouă înţelegere a importanţii calităţii”, mai spune Alaiba.
Potrivit lui, calitatea vinurilor moldoveneşti din 2007 diferă considerabil cu cea de acum. Producătorii noştri de vin au început să investească în calitate, în tehnologii, în comercializare produselor lor şi în căutare noilor pieţi.
În esenţă, toată industria Moldovei a suferit o revoluţie majoră în mai puţin de un deceniu, exportul fiind reorientat spre Vest. Iar când Moscova a decis anul trecut să stabilească un embargo la importul unor produse moldoveneşti, acesta nu s-a simţit chiar atât de puternic.
„Asta poate duce la un nou nivel de dezvoltare în următorul deceniu, mişcând ţara înainte. Problemele de certificare sunt inevitabile. Nu în ultimul rând pentru că certificarea costă bani, care lipsesc pentru mulți într-o țară cu cel mai mic venit mediu lunar al Europei”, susţine Alaiba.
Problemele certificării
Consilierul premierului precizează că fermierii, procesatorii și chiar comercianții trebuie totuşi să-şi asume plăţile pentru serviciile de inspecție și certificare. Însă, îndată ce acestea o fac, ei pot stabili prețuri mai mari pentru produsele sale.
Alaiba se arată optimist. „Sunt sigur că cu acces mai larg pentru produsele moldoveneşti pe pieţele UE, agricultorii noștri vor simţi oportunităţile”, a mai spus el.
Sergiu Botezu, un moldovean care a lucrat în cadrul unor proiecte de dezvoltare, spune că mulți fermieri săraci pur si simplu nu își pot permite să investească în propriile afaceri, astfel încât ajung să-și vândă produsele lor la un preţ foarte mic pe piețele locale.
„Acesta este motivul pentru care agricultura în Republica Moldova nu se dezvoltă la nivel mondial”, a declarat el pentru DW. În pofida acestui fapt, încetul cu încetul, industria este în curs de dezvoltare, iar produsele ecologice din țară pot fi găsite pe rafturile magazinelor din Europa.
O consecinţă frumoasă
Impresionarea consumatorilor din Germania, Suedia sau Marea Britanie nu este singurul lucru pozitiv din agricultura Republicii Moldova. În calitate de președinte al Societății Ecologice BIOTICA, Alexei Andreev a jucat un rol esențial în elaborarea planurilor de creare a Rețelei Naționale Ecologice din Republica Moldova. El este foarte conștient de provocările de conservare a mediului cu care se confruntă țara sa.
Acestea, spune el, sunt „pierderile în continuu ale habitatelor valoroase din păduri și zone umede, schimbările climatice care provoacă modificări în ecosistemele și degradarea continuă a terenurilor de pășunat”.
Deși practicile agricole organice nu sunt „un leac” de la toate relele ale mediului ţării, el spune că îngrăşăminte organice vor ajuta mai mult decât orice altă cale de a scăpa de pesticide.
Folosind același teren pentru diferite culturi în perioade diferite va ajuta la izbăvirea de insecte și boli asociate cu o anumită plantă, va îmbunătăți randamentul şi va stimula în același timp o biodiversitate mai mare. Andreev este, de asemenea, un puternic susținător al practicilor agricole și de mediu care încurajează utilizarea compostului pentru îmbunătățirea fertilităţii solului, crearea de păduri comune sau plantarea și întreținerea fâşiilor de protecţie, ca un mijloc de a proteja habitatul.
Astfel, Moldova urmează, probabil, să-şi asume un fel de angajament pentru a beneficia cu adevărat de o „detoxifiere” a mediului şi agriculturii și pentru ca să devină un centru de putere de creştere a produselor ecologice din Europa de Est.
