De Sfântul Vasile cel Mare, pe 14 ianuarie (stil vechi), Edinețul, una din citadelele de seamă de la nordul Moldovei, își sărbătorește hramul. Atmosfera este încinsă în ajun de cete de urători și de mascați (Malanca, Ursul etc.), care trec pe la casele gospodarilor. În dimineața de Sfântul Vasile, porțile și ușile vor fi larg deschise pentru semănători.
De marele praznic, mulți creștini își vor îndrepta pașii spre biserica "Sfântul Vasile cel Mare", aflată în centrul orașului. Sfântul locaș de aici, de altfel, printre puținele din raionul Edineț care au mai rămas deschise pe timpurile sovieticilor, are o istorie de peste 140 de ani, fiind ridicat la 1870.
De hramul orașului, în orele serii de Sfântul Vasile (14 ianuarie), Primăria de Edineț organizează un spectacol de zile mari cu Igor Cuciuc, Mariana Șura, Gheorghe Țopa, Ionel Istrati, Rada și Orchestra de Muzică populară Ciocârlia (Edineț).
Dacă ați hotărât să mergeți la Edineț vă asigur că veți avea parte de o adevărată sărbătoare a sufletului. Oameni deosebiți, tradiții și obiceiuri interesante, locuri încântătoare – de toate sunt la Edineț. Aici, cu certitudine, nimeni nu se va plictisi.
Datina străbună e la ea acasă, astfel, cei veniți de prin alte părți vor putea admira spectaculozitatea tradițiilor de Anul Nou. În această zi, pentru cei romantici recomand o escapadă în Grădina Publică "Vasile Alecsandri".
Profesorul de limba şi literatură română Contantin Cojocaru, actualmente primarul orașulu, scrie în „Edineţ – file de istorie”: „Un loc pitoresc aparte, care-i frapează din start pe cei ce vizitează Edineţul atât prin farmecul natural, cât şi prin priveliştea deosebită de basm este anume Grădina Publică „Vasile Alecsandri”.
Pentru că e zi de mare sărbătoare, muzeele de la Edineț nu vor fi deschise. Însă, e destul să admirați măreția arhitecturală a acestora. Clădirile Muzeului de Studiere a Ţinutului , precum şi Muzeului de Artă Populară au valoare istorică, fiind construite în anii 1922 – 1924 de evreul Druţ Leimban Şmil. Ulterior, acestea au fost transmise de către Societatea evreiască spitalului. Potrivit datelor, în Muzeul de Artă Populară, cândva a activat o sinagogă.
În anii celui de-al doilea război mondial, în ambele clădiri s-a aflat statul-major al regimentului de grăniceri 123. După război, în clădirea principală a muzeului a activat policlinică raională şi stomatologică. La 29 mai 1982 este vernisată prima expoziţie de la Muzeul Ţinutului din Edineţ. Muzeul de Artă Populară a fost deschis la 15 ianuarie 1993.
În Edineţ există clădiri despre care în anii copilăriei mele nu ştiam prea multe şi nu pentru că nu eram curios să aflu istoria acestora, ci pentru că trecutul lor era lăsat într-un con de umbră. Am trecut de foarte multe pe la Şcoala medie mixtă nr.1 (cu predare în limbile română şi rusă) şi Liceul Teoretic „D.Cantemir”, dar abia prin anii ’90 ai secolului trecut am citit că aici a fost cândva (1873 – 1931) un Seminar Teologic. Edificiile, ridicate în a doua jumătate a secolului XIX, ar putea fi vizitate, mai ales că aici şi-a făcut studiile renumitul om politic Pan Halippa. Astăzi, unul dintre liceele de forţă de la Edineţ poartă numele ilustrei personalităţi.
De altfel, Edinețul este una din cele mai vechi localităţi din partea de sus a Basarabiei, atestată documentar la 15 iunie 1431, pe timpul domniei lui Alexandru cel Bun. În acele vremuri se numea: Vedinţi, Viadici, Iadinţi şi Iadniţa. Cică denumirea localităţii ar proveni de la un turc pe nume Edin, care avea o cârciumă pe malul unui râuleţ. Este doar o presupunere, însă alte date de unde o fi provenit denumirea de Edineţ nu se cunosc. Până în secolul al XIX-lea, Edineţul este numit sat, apoi tot mai des târg.
Edineţul este şi o vatră de vestiţi lăutari. Încă în 1945 a fost fondată prima orchestră, condusă de rapsodul Ioniţă Bolgaru. Şi astăzi oamenii de pe la Nord vorbesc cu mari emoţii şi simpatie despre lăutarii Mechiu Ciobanu, Vasilică Dobrogeanu, Nicolae Banu etc. Orchestra „Ciocârlia” de la Edineţ l-a avut în fruntea sa şi pe maestrul Nicolae Botgros. De altfel, aici, marele lăutar şi-a început cariera artistică. Tot împreună cu Orchestra „Ciocârlia” a făcut primii paşi pe scenă profesionistă interpreta de muzică populară Lidia Bejenaru. Orchestra „Ciocârlia” este mândria Edineţului, e mai mult decât o pagină de istorie, este o carte de vizită.
