De Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, pe 21 mai (stil nou) vă îndemn să ajungeţi la Mănăstirea Hurezi, care, de marele praznic, îşi sărbătoreşte hramul. Ctitoria de seamă a domnitorului Constantin Brâncoveanu se află la peste 600 de kilometri distanţă de Chişinău, la 50 km de Râmnicu-Vâlcea, pe Drumul Naţional DN 67, în judeţul Vâlcea.
Cel mai mare ansamblu monahal din România – Mănăstirea Hurezi – îşi are pornirea la 1690. Denumirea provine de la huhurezi (păsări nocturne, asemănătoare cu bufniţele). Biserica mare cu hramul „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” fost târnosită la 1693 de Naşterea Maicii Domnului (opt septembrie, stil nou). Lucrările de construcţie ale întregului complex, însă, s-au terminat la 1697.
În afară de biserica „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” sunt deschise uşile la alte trei sfinte lăcaşuri – Biserica Bolniţa (1696), ctitorită de Doamna Maria, soţia Sfântului Constantin Brâncoveanu; schitul „Sfinţilor Apostoli” (1698) şi schitul „Sfântul Ştefan”, construit la 1703 de Sfântul Ştefan Brâncoveanu, fiul cel mai mare al domnitorului. Până la 1872 la Mănăstirea Hurezi s-au nevoit monahi, iar de mai bine de 140 de ani aici vieţuiesc maici.
Mănăstirea Hurezi a atras mereu vizitatori. Mai mulţi străini au remarcat că aceasta este cea mai frumoasă şi deosebită lavră a României.
