Mâine, Biserica Ortodoxă îi prăznuieşte pe Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil (stil vechi). De această mare sărbătoare mai multe sfinte lăcaşuri dintre Prut şi Nistru îşi vor cinsti protectorii. Astfel, acestea vor avea uşile larg deschise pentru enoriaşii satelor, dar şi pentru toţi oapeţii. Vă propun câteva destinaţii, drumuri sfinte spre unele dinte cele mai frumoase biserici, care pe 21 noiembrie îşi sărbătoresc hramul.
Astfel, de Sfinţii Arhangheli, puteţi merge spre Rotunda, Edineţ. Aici, este o biserică de lemn de toată splendoarea, e mândria oamenilor locului, or face parte din istoria şi viaţa lor. Sfântul lăcaş de aici seamănă mai mult cu o căsuţă ţărănească de pe timpuri. Impresionează faptul că de la 1802, când a fost atestat documentar şi până astăzi, e păstrat cu sfinţenie de enoriaşi, care de fiecare dată vin cu sufletul deschis la slujbe. Pe parcursul istoriei, locuitorii satului au ţinut ca biserica să fie întotdeauna îngrijită, făcând danii la reparaţiile din 1831, 1878, 1892. În 1941 ea este ridicată pe un soclu de piatră, iar în anii 90 – reconstruită, respectându-se arhitectura veche.
Aproape de Bălţi, la Corlăteni, raionul Râşcani, cu certitudine, vă vor primi cu drag. Mai întâi la Biserica „Sfinţii Arhangheli Mihai şi Gavriil”, apoi pe la casele gospodarilor. Sfântul lăcaş de aici e zidit din piatră între anii 1873-1889. Timp de 25 de ani, din 1963 şi până în 1988, sfântul locaş de aici a fost închis. În această perioadă, în 1980, bisericii i se dă foc. De pârjol nu au scăpat catapeteasma, pristolul, icoanele, cupola, precum şi multe alte lucruri sfinte. În 1989, după o reparaţie, biserica este târnosită.
Cartea de vizită a satului Parcova, Edineţ, baştina subsemnatului, este Biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”, un sfânt locaş cu o istorie interesantă, dar şi zbuciumată. Actuala biserică a fost construită în anii 1911 -1916, cu binecuvântarea arhierească a Episcopului de Chişinău şi Hotin, Serafim. Şi acum se mă păstrează „Gramota” ce are semnătura înaltului prelat şi data de 2 martie 1911. În anii ateismului, sfântul locaş de la Parcova a fost condamnat la tăcere.
Biserica de piatră are două turle şi trei cruci a câte trei metri înălţimea, care se văd de pe dealul de la Chetroşica-Veche. Aflat la vreo patru kilometri de traseul principal Chişinău – Edineţ, sfântul lăcaş poate fi vizitat de cei dornici să-i vadă măreţia şi frumuseţe. Când soarele este darnic, atunci cele două cupole, sclipesc precum diamantul. Pe lângă mulţimea de icoane, în biserică se află copia icoanei Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului de la Hârbovăţ. De asemenea, sunt multe icoane pictate de Maria Mardare-Fusu şi donate sfântului lăcaş de către familiile Fusu şi Lupaşcu.
Un drum de ţară şerpuieşte printre case şi duce spre sfântul locaş de la Duruitoarea Veche, raionul Râşcani. Acum acesta este de piatră, însă, iniţial, în locul lui a fost unul de lemn, lipit cu lut şi acoperit cu paie. Prima biserică a satului a fost ridicată la începutul secolului XIX. La 1848, la Duruitoarea Veche este zidită o biserică nouă de piatră, în formă de cruce, cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”. Nici la Duruitoarea Veche nu au bătut clopotele în anii ateismului. Biserica a fost închisă din 1962 până în 1989. În acest sfânt locaş impresionează iconostasul din lemn de nuc şi odoarele bisericeşti de o rară valoare.
Există sfinte locaşuri care mereu au chemat la rugăciune, chiar şi în anii ateismului scrântit. Dacă sunteţi curioşi cum de nu au reuşit satrapii roşii să închidă unele sfinte locaşuri porniţi spre Lipnic, Ocniţa. Intenţii de-ai pune lacăt bisericii ridicate la 1868, provocări au fost, însă oamenii locului au luptat până-n pânzele albe, astfel încât ciuma roşie nu i-a biruit. Poveşti adevărate despre lupta cu fiara vă pot spune oamenii locului, dar şi preotul paroh Victor Rusu.
În zi de mare Sărbătore poate fi admirată şi o altă perlă a spiritualităţii – Biserica de la Pociumbăuţi, Râşcani. Aceasta a fost ridicată în secolul al XIX-lea. Se spunea că biserica de la Pociumbăuţi a apărut în arealul spiritual basarabean datorită lui Vasile Stroescu, mare cărturar şi mecenat, născut la Trinca, judeţul Hotin (acum raionul Edineţ).
Vă doresc Înger la drum!
