De Sfânta Treime, numită şi Duminica Mare, pe 23 iunie, vă îndemn să porniţi într-o călătorie spirituală la sfintele locaşuri care-şi sărbătoresc hramul. De marele praznic puteţi admira frumoasele mănăstiri, dar şi asista la serviciile divine deosebite. Astfel, de Sfânta Treime puteţi merge la Frumoasa, Rudi sau Saharna.
Pe un deal plin de verdeaţă stă semeaţa una dintre impresionante mănăstiri de prin părţile Călăraşilor. Denumirea-i destul de sugestivă – Frumoasa – atrage o mulţime de pelerini, fie de sărbători, fie în zile de lucru. Cei mai mulţi ajung aici, însă, de Sfânta Treime, când Mănăstirea din vestita „Cruce basarabeană” îşi sărbătoreşte Hramul.
Mănăstirea Frumoasa are peste două secole de dăinuire spirituală. Duminica Mare e tocmai cel mai bun prilej de a-i cunoaşte istoria şi a-i simţi puterea spirituală. În Biserica „Adormirea Maicii Domnului”, care a avut cel mai mult de suferit de pe urma dezmăţului comunist ateu, se află cele mai de preţ odoare ale Mănăstirii „Sfânta Treime” – o părticică din Lemnul Sfintei Cruci, părticele de moaşte, de altfel foarte rar întâlnite în sfintele lăcaşuri dintre Prut şi Nistru. Totodată, creştinii se pot închina şi ruga la Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, care se presupune că are vreo 200 de ani.
O altă Mănăstire care aşteaptă creştinii de Duminica Mare la hram este cea de la Rudi. Aceasta se află într-un cadru natural încântător, unde rugăciunile sunt însoţite de freamătul pădurii şi susurul unui râuleţ. Mănăstirea cu hramul „Sfânta Treime” îşi are pornirile la 1777. Ca mai toate sfintele lăcaşuri şi mănăstirea Rudi a avut de suferit din cauza sovieticilor. Timp de jumătate de secol, din 1940 şi până în 1990, clopotele nu au mai chemat la rugăciune.
Mănăstirea Rudi, afltă la o distanţă de peste 190 de kilometri de Chişinău (M2), atrage prin frumuseţea locurile, serviciilor divine, dar şi prin arhitectura interesantă, care aminteşte de bisericile medievale din secolele XVI – XVII.
La fel, de Duminica Mare, îşi sărbătoreşte hramul Mănăstirea Saharna, una dintre cele mai de seamă lavre dintre Prut şi Nistru. De Sfânta Treime, cu certitudine, mulţi creştini vor veni să se roage, dar să şi admire frumuseţile locului. După Sfânta Liturghie, temerari vor ajunge pe stânca Grimidon, unde se spune că este o amprentă a tălpii Maicii Domnului
Se spune că aici, pe stânca Grimidon, monahului Bartolomeu, întemeietorul Mănăstirii Saharna, după 40 de zile de post şi rugăciune, pentru ca Cel de Sus să-l ajute în alegerea unui loc potrivit pentru construcţia sfântului lăcaş, i s-a arătat Preacurata Fecioară, care era înconjurată de foc ceresc şi i-a spus unde să zidească locaşul monahal închinat Sfintei Treimi. Această talpă a Maicii Domnului este una din relicvele cele mai de preţ de la Mănăstirii Saharna, aflată mai aproape de Cer, cred că a binecuvântat ca la poalele Sfintei Stânci să presoare bijuterii divine – Icoane făcătoare de minuni, un izvor dătător de tămăduire şi moaşte unicat în Basarabia (cele ale Cuviosului Macarie).
Cei ajunşi la Saharna vor admira şi cele 22 de cascade, formate de râul cu acelaşi nume. Cea mai mare are patru metri, iar pe locul căderii apei formează o adâncitură de circa 10 metri, numită „Groapa voinicului”. În preajma râului este şi un schit rupestru – „Buna Vestire”.
Înger la drum!
