Datorii la cultură. 17.000 de lei – factură din partea statului pe timp de pandemie

Starea de urgență din țară a anulat evenimentele, a închis teatrele, stins luminile, iar pe oameni i-a forțat să stea acasă și să consume cultura produsă de cei care au fost alungați de pe scenă.

În timp ce artiștii de la teatre încercau să se descurce să plătească facturile cu salariile mici pe care le primeau, artiștii independenți s-au simțit invizibili pentru autorități. 

„În pandemie Ministerul Educației, Culturii și Cercetării (MECC) vorbea doar despre școală. Toate comunicatele de presă erau doar despre asta, iar cultura s-a pierdut undeva în neant. Importanța artiștilor în dezvoltarea capitalului uman e lipsită de importanță în viziunea guvernului nostru”, constată cu tristețe Rusanda Alexandru Curcă, co-directoare a Centrului de proiecte culturale Azart. Pandemia a mutat-o în sat, unde a avut grijă de cinci capre și 30 de ari de pământ, iar între timp a lucrat de la distanță la proiectele începute înainte de pandemie. „Bine, bine. Eu sunt în sat și mă hrănesc eu cumva, dar ce fac cei de la oraș?”, se întreabă ea.

În timp ce guvernele mai multor țări au susținut artiștii independenți financiar în pandemie, unele asociații culturale de la noi au aflat că trebuie să plătească chiria pentru spațiile pe care nu le-au folosit în timpul stării de urgență, atunci când nu au câștigat niciun ban.

Bon de plată de 17 mii de lei

La începutul acestui an a existat deja o tentativă ca Art Labyrinth împreună cu Zpațiu și alte peste 20 de organizații de cultură alternativă și artă independentă, care foloseau vechea clădire a Zemstvei Guberniale, să fie evacuate de acolo. Atunci au fost organizate proteste unde oamenii scandau „Ministerul subculturii”, „Nu închideți cultura în RM” sau „Lăsați cultura la casa ei”. Ulterior, Ministerul a anunțat că va permite închirierea în continuare a spațiului. Alexandru Voroniuc, directorul Asociației Obștești Art Labyrinth, povestește că a urmat o lună în care au organizat câteva evenimente după care a început pandemia. Au urmat două luni de așteptare, iar la 15 mai, Alexandru a semnat un contract de arendă cu Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală (instituție subordonată Ministerului Educației, Culturii și Cercetării) care administrează Casa Zemstvei, cu o înțelegere verbală prealabilă că plata pentru chirie va fi cerută doar pentru lunile când pandemia se va încheia și artiștii vor putea să organizeze evenimente. Însă, la mijlocul lunii iulie, aceștia au primit un bon de plată de peste 17 mii de lei, pentru trei luni de chirie în care nici măcar nu au intrat în clădire.

„În timp ce în alte state autoritățile sprijină artiștii și pe cei independenți, la noi nu doar că nu te ajută, dar și îți cer bani. Moldova este un paradox”, suspină Alexandru. El spune că în cazul în care nu vor putea plăti chiria se văd nevoiți să plece. „Premierul spunea că cei care nu-și pot continua lucrul în timpul pandemiei ar trebui să se reprofileze. Eu acum cânt în parc. Aceasta este sursa mea de a supraviețui și mulți sunt în astfel de situație”, spune el. 

Casa Zemstvei este printre puținele locuri unde artiștii independenți își pot expune lucrările sau prezenta proiectele. „E un spațiu alternativ care găzduiește evenimentele artiștilor independenți sau a organizațiilor independente. Scena culturală independentă nu are alt spațiu alternativ decât acesta”, spune Rusanda Alexandru Curcă.

Așa a apărut Coaliția Sectorului Cultural Independent

Petițiile trimise Ministerului rămân fără răspuns, iar bonurile de plată se adună ca un teanc care amenință să ruineze mai multe organizații culturale. „Pe 27 martie am trimis o petiție Ministerului pentru a cere ca acesta să ofere susținere artiștilor: să dea minigranturi și să ne absolvească de plata chiriei pe perioada stării de urgență. Timp de trei luni nu am primit niciun răspuns, decât cu câteva zile în urmă, după ce le-am sunat insistent… Despre ce fel de sprijin mai putem vorbi în acest caz?”, se întreabă Rusanda. 

Artiștii independenți spun că pandemia i-a pus pe gânduri și i-a impus să caute noi soluții pentru a rezista și nu se pierde în această instabilitate, suspans și necunoscut care i-a speriat pe mulți finanțatori. 

De aceea, peste 20 de organizații culturale și artiști independenți au decis să formeze Coaliția Sectorului Cultural Independent din Moldova prin care să-și apere drepturile. „Vrem să creăm o organizație umbrelă care să se ocupe de acțiuni de advocacy pentru artiștii independenți și să creăm un Fond Cultural Național care să asigure un proces transparent de selecție și evaluare a proiectelor și care ar putea reacționa în timp util la toate situațiile de criză, în special cum avem criza de astăzi”, spune Rusanda, care este și membră a noii Coaliții, care s-a născut din necesitate completează Alexandru Voroniuc, directorul „Art Labyrinth”. 

Enlarge

79283556_2534412149927184_8817586249737961472_o
Pe timp de pandemie Rusanda s-a mutat la țară, de acolo continuă să lucreze la proiecte culturale

Orest Dabija, șeful Direcției arte și industrii creative din cadrul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării spune că în timpul pandemiei mai mulți artiști și organizații culturale au transmis petiții, însă, în majoritatea cazurilor acestea cereau suport financiar care poate fi oferit doar de Ministerul Finanțelor. „Prin aprilie am făcut un chestionar ca să vedem care sunt problemele din cultură. Voiam să creăm un program special, unic, de finanțare pentru proiecte culturale. Am discutat cu Ministerul Finanțelor, însă încă nu am primit niciun răspuns. Probabil că există o problemă la buget”, spune reprezentantul Ministerului. În rest, instituția de stat nu a făcut nimic pentru artiștii independenți. „Nu există termenul de suport pentru Minister. Tu doar aplici la proiecte și gata. Ei nu oferă nimic altceva. Nemulțumirea noastră vine anume de aici: că noi suntem plătitori de taxe, dar cu toate acestea nu suntem deloc luați în seamă”, spune Rusanda. 

Potrivit Ministerului, acesta oferă suport artiștilor și organizațiilor culturale în fiecare an în cadrul unui concurs de granturi în valoare totală de 5 mln de lei, o organizație având acces la cel mult 200 de mii de lei. „Aceste concursuri vin să acopere o parte din necesitățile organizațiilor necomerciale din sfera culturii, ele realizându-se totuși în bază de propuneri de proiect și nu pentru susținerea dezvoltării instituționale a acestor organizații”, se arată într-un răspuns oferit de Minister la o adresare transmisă de Rusanda. 

 

„E trist să vezi că statul nu vede esența în ceea ce faci, deși ea este, dar statul nu o vede. O societate fără cultură devine… e greu de spus ce devine. Pe timp de pandemie aceste momente au devenit chiar mai dureroase”, spune Alexandru Voroniuc.

Sunt jurnalistă din 2015. Dacă la început m-am delectat cu presa tipărită, din 2018 am pășit în lumea presei online. În toată această perioadă am descoperit oameni, locuri și istorii. Toate acestea mi-au arătat că viața e o paletă de culori pe care-mi place să o descriu prin cuvinte și condimentez cu fotografii.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.