Toate rapoartele de audit din ultimii ani atrag atenția asupra managementului șio administrării defectuasă a bugetului și bunurilor municipiului Chișinău. În rapoarte se menționează că administrația Capitalei, inclusiv Dorin Chirtoacă nu au asigurat o bună gestionare a patrimoniului. Mai mult, după cum reiese din rapoarte, situația a degradat în ultimii doi ani.
Astfel, Raportul auditului bugetelor şi gestionării patrimoniului public în 2012 în cadrul unităţilor administrativ-teritoriale din municipiul Chişinău denotă abateri şi iregularităţi, cum ar fi: neelaborarea şi neimplementarea unor proceduri de control intern care ar responsabiliza părţile angajate în procesul bugetar; vidul legislativ/normativ în materie de identificare/evaluare/ monitorizare a potenţialului economic aferent formării bazei de impozitare concludente; absenţa unui mecanism bazat pe criterii fundamentate de stabilire a normativelor de finanţare bugetară; nerespectarea procedurilor de achiziţie a mărfurilor şi serviciilor; utilizarea neregulamentară a mijloacelor publice destinate valorificării investiţiilor şi reparaţiilor capitale etc.
O atenţie sporită în cadrul auditului s-a acordat procesului şi calităţii serviciilor publice prestate populaţiei, fiind constatată o preocupare irelevantă privind: eficientizarea proceselor de prestare a serviciilor întru asigurarea principiilor solidarităţii şi echităţii sociale; asigurarea sporirii impactului serviciilor prestate şi diminuării costului acestora; îmbunătăţirea calităţii serviciilor prestate.
„Managementul şi controlul intern neriguros în procesul de gestionare a patrimoniului public, inclusiv a celui aflat în administrarea întreprinderilor municipale, au generat deficienţe şi lacune, ce se exprimă prin: lipsa unei evidenţe conforme a patrimoniului public şi a raportării veridice a situaţiilor patrimoniale; neasigurarea înregistrării integrale a dreptului de proprietate la organul cadastral; implicarea riscurilor de neintegritate a patrimoniului public”, concluzionează Curtea de Conturi.
Se pare însă că primarul Chirtoacă nu a întreprins nimic pentru a îndeplini recomandările auditorilor. Astfel că următorul document – Raportul auditului conformităţii gestionării patrimoniului public în cadrul entităţilor publice din mun.Chişinău pe anii 2014-2015 constată: „Deşi Primarul general al mun.Chişinău, dispunînd17 (în anul 2012) efectuarea inventarierii imobilelor şi încăperilor, pare că a întreprins măsuri pentru executarea cerinţelor instituţiei supreme de audit, totuşi, în opinia auditului, acţiunile realizate contravin spiritului recomandărilor înaintate”.
Mai mult, Curtea de Conturi menționează că managementul administrării patrimoniului unităților administrativ teritoriale de toate nivelurile din municipiul Chişinău nu a întrunit criteriile şi rigorile cadrului legal, acesta fiind afectat de nereguli şi deficienţe, amplificatedin perioadele anterioare, care se exprimă prin: eschivarea AAPL de exercitarea funcţiilor de proprietar al patrimoniului public; lipsa evidenţei conforme a patrimoniului public şi raportării veridice a situaţiilor patrimoniale; neasigurarea înregistrării integrale a drepturilor asupra bunurilor imobile în Registrul bunurilor imobile; nerespectarea intereselor patrimoniale ale municipiului, rezultată cu deposedarea de bunuri imobile şi gestionarea defectuoasă a acestora; ratarea veniturilor de proporţii şi sporirea creanţelor neacumulate; neracordarea politicilor în materie de administrare a întreprinderilor municipale a căror fondatori sînt AAPL la principiile bunei guvernări; nereguli la asigurarea informaţională a proceselor operaţionale aferente administrării bunurilor proprietate publică locală etc.
Toate acestea, în viziunea auditorilor, au fost condiţionate de lipsa abordării sistemice privind managementul de administrare a patrimoniului public, deficitul de interacţiune între autorităţile publice locale, fragmentarea sistemului de control intern, precum şi de iresponsabilitatea factorilor de decizie la exercitarea atribuţiilor funcţionale, inclusiv în materie de neimplementare a recomandărilor anterioare ale Curţii de Conturi.
„În consecinţă, concluzionăm că, resursele patrimoniale nu sînt evaluate, administrate şi folosite la justa valoare de interes public”, se arată în raportul de audit al Curții de Conturi.
