La sat, agricultura nu se învață din cărți, ci se moștenește. Tocmai de aceea, pentru multe dintre cele 25 de femei care au participat la proiectul „EmpowerHer – Reziliență climatică pentru femei”, cea mai dificilă lecție n-a fost cum să cultive mai bine, ci cum să accepte că o parte din ceea ce știau despre agricultură era greșit. Practici considerate normale, sigure și eficiente au început să se clatine una câte una, puse sub semnul întrebării de realitatea schimbărilor climatice, de impactul asupra sănătății și de limitele unui model transmis din generație în generație fără a fi vreodată chestionat. În locul certitudinii a apărut îndoiala. În locul reflexelor – nevoia de a învăța din nou.
Proiectul „EmpowerHer – Reziliență climatică pentru femei” s-a născut la inițiativa EcoVisio și este susținut de Ministerul Federal de Externe al Germaniei. Scopul lor este de a ajuta femeile din satele moldovenești să-și întrețină gospodăriile într-un mod sustenabil, adaptat la schimbările climatice.
Cele 25 de femei participante activează în diferite domenii, multe dintre ele ca profesoare. Totuși, toate sunt pasionate și majoritatea chiar familiarizate cu agricultura ecologică.
„Ele practic s-au adus una pe alta. Toate aveau un interes real, deja experimentau lucruri în gospodăriile lor. Pentru noi asta a contat foarte mult – să vedem motivație și deschidere. Selecția s-a făcut aproape de la sine”, spune Mădălina Țurcanu, coordonatoarea proiectului.
Prima lor întâlnire s-a întâmplat la Gospodăria Țărănească „Maria Darii”, din satul Chetrosu, raionul Drochia. Acolo, femeile au aflat de la gazdele Maria și Tudor cum funcționează unul dintre puținele modele de agricultură ecologică certificate din Republica Moldova.
„Drumul până acolo a fost destul de lung, iar multe dintre femei au pornit încă din zori, pe la 4 sau 5 dimineața, pentru a ajunge mai întâi la Chișinău și apoi, împreună, în mod organizat, să ne continuăm drumul spre Drochia. Efortul a fost considerabil”, a relatat Mădălina.
Vizita la „Maria Darii” le-a oferit participantelor experiență directă „cu terenul”. Gazdele le-au povestit despre „cum îți poți transforma pasiunea într-un spațiu de agricultură ecologică, bazat pe respect față de sol, plante și oameni”, dar și despre provocările în a face agricultură ecologică în Moldova.
Ludmila Curbet, din Hîrbovăț, Anenii-Noi, nu mai lucrează de ceva timp, iar asta a făcut-o să-și dedice timpul grădinăritului, care s-a transformat într-un hobby de lungă durată.
„Părinții mei aveau o seră, însă cultivau plantele în mod tradițional, folosind și substanțe chimice, în cantități moderate. De când m-am mutat la casa mea, am și eu o mică seră și am dorit să cresc plantele cât mai natural. Am descoperit, însă, că nu e chiar atât de simplu. Ai nevoie de cunoștințe sau de proiecte ca acesta, care îți oferă informații practice și utile. Am aflat că și în Moldova poți cultiva și cumpăra produse bio, trebuie doar să te informezi. Am învățat metode concrete de prevenire și protecție a plantelor, lucruri pe care înainte le treceam cu vederea”, a mărturisit Ludmila.
Al doilea model de agricultură ecologică pe care l-au vizitat este EcoVillage Moldova, în Rîșcova, un alt spațiu care promovează traiul în armonie cu natura. Aici, cele 25 de femei au aflat despre practici precum mulcirea, compostarea, folosirea eficientă a apei etc.
„De data aceasta, pentru că multe dintre ele au venit însoțite de copii, EcoVisio, împreună cu donatorii, a asigurat o dădacă, care a avut grijă de cei mici pe tot parcursul trainingului, astfel încât participantele au putut să se concentreze pe ceea ce aveau de făcut. Dădaca a fost foarte implicată, activă și prezentă”, ne-a spus Mădălina.
Motivația Irinei, profesoară de educație plastică și tehnologică, de a fi parte a acestui proiect este îngrijorarea față de schimbările climatice drastice din ultima vreme.
„Faptul că natura se află într-o constantă schimbare mă sperie și, totodată, mă responsabilizează, să fac o schimbare de la mine. Practicăm agricultura acasă, avem o seră, cultivăm roșii. Le îngrijim în mod ecologic și organic și vrem să avem rezultate mai bune, să fim siguri că mergem în direcția corectă, de asta mă aflu aici.”
Cele 25 de participante au revenit la casele lor cu câte un kit de grădinărit, cu informații și unelte pentru plantare, inclusiv butași de struguri, ca „temă pentru acasă”.
„Ceea ce m-a bucurat enorm a fost că am tot primit fotografii cum plantează, cum folosesc uneltele. A fost o confirmare că proiectul merge unde trebuie”, spune coordonatoarea.
Una dintre acestea este Olesea Tulei, profesoară de matematică. Curiozitatea ei este una foarte personală – în familia ei sunt persoane alergice, fapt care îi face să fie foarte atenți la ce consumă și la nivelul de pesticide în legume și fructe. „Cel mai mult am fost curioasă să aflu cum se îngrijesc roșiile, dar și cum se creează o seră. Eu, de exemplu, n-am știut secretul că plantele nu trebuie să fie niciodată cu picioarele goale, așa cum ni s-a spus la training, la ce distanță se plantează, cum să le îngrijim natural, ca să nu dăuneze naturii și nici organismului nostru.”
Mădălina spune că beneficiarele au reușit să creeze legături și prietenii între ele. „Avem femei care deja discută și despre pâine cu maia. Asta este cel mai fain, că pe lângă scopul inițial al proiectului, care era legat de agricultura ecologică și schimbările climatice, am reușit să creăm un spațiu fain pentru femeile din mediul rural, unde să comunice despre pasiuni comune. Văzând că interacțiunea este atât de necesară, mi-am confirmat că este nevoie de mai multe proiecte de genul aceasta. Le ajută să iasă din bula lor.”
Pe 6 decembrie, la sediul „Femei pentru Femei” din Chișinău, EcoVisio a organizat ultimul eveniment al proiectului – o sesiune dedicată rotației culturilor, urmată de prezentarea calendarului agricol, un instrument elaborat împreună cu participantele.
Aici participantele l-au cunoscut pe Vitalie Pintilei, un agricultor moldovean care le-a informat despre cum funcționează rotația culturilor și calendarul agricol. Antreprenorul le-a povestit și despre drumul lui în ale afacerilor, despre greutăți și investiții, despre dedicație și, ulterior, succes.
Seminarul a fost încheiat cu înmânarea diplomelor de participare. Unele dintre ele au mărturisit că acesta fost primul moment în care munca lor din gospodărie a fost recunoscută public și, pline de emoții, și-au revendicat diplomele.
„Tot ce am aflat în cadrul acestui proiect, prin experiențele persoanelor care practică agricultura ecologică, la sigur voi disemina și printre colegii mei din instituțiile de învățământ, dar și printre prieteni, atunci când vom avea ocazia să discutăm despre grădinărit și despre o corectitudine în ceea ce privește creșterea plantelor fără substanțe chimice sau adaosuri care afectează sănătatea”, ne-a spus, la finalul proiectului, Tamara Macari, profesoară de limba și literatura română, din satul Cărpineni, Hâncești.
Editoare: Ana Gherciu
