Nu doar cetățenii consideră că actualul sistem electoral trebuie schimbat. Un raport exhaustiv al Centrului de Resurse pentru Drepturile Omului arată mai multe neajunsuri clare ale actualului sistem care nu doar că nu a contribuit la dezvoltarea democrației în Republica Moldova, dar a creat un model absolut nedemocratic de reprezentare, a promovat traseismul politic și dependența partidelor și a liderilor de partid de finanțări netransparente.
Analizele CREDO atestă o dependență a partidelor de grupurile înguste, care finanțează partidele și prin urmare, odată ce acestea ajung în parlament, transformă influența în rentă politică. „Partidele dependente de grupuri înguste de influență, în cadrul sistemului parlamentar nu reproduc cu fidelitate sistemul parlamentar. Concluziile expuse în cercetările date atestă dependența partidelor de cel mult 5% din finanțatori ai partidului, prin urmare, partidul se manifestă ca un grup concentrat de influență economică. Chiar dacă sistemul electoral actual ar fi trebuit să favorizeze consolidarea partidelor politice, influențele centrelor economice înguste deformează realitatea în cadrul partidele care ar trebuie să fie bazate pe participarea largă a cetățenilor conștienți”, potrivit raportului.
„Prin urmare partidele consolidează baza oligopolizantă și monopolizantă în economie și formează realități oligarhice în societate. Inevitabil încrederea în partidele politice scade și, prin urmare, scade încrederea în sistemul de guvernământ”, notează autorii.
Datele colectate prin sondajele sociologice atestă scăderea încrederii cetățenilor în partidele politice de la 30% în 2004 până la 16% în 2017 și peste 80% nu au încredere în aceste instituții. Situația este alarmantă. Sondajul prezentat în luna martie și aprilie atestă că instituția Parlamentului înscrie un grad mai mic de încredere.
În același timp, actualul sistem electoral alimentează traseismul politic. Astfel, potrivit analizei CREDO, cel puțin 15% din personalitățile politice și publice au trecut dintr-o zonă doctrinară în alta. Adică nu doar că au schimbat partidul, dar și viziunile pentru care optau. De asemenea, se atestă prezența de cel puțin 20% a persoanelor politice din primele 25 poziții pe listele de partid în alte partide. Aceasta atestă faptul circulației intense a persoanelor cu șansele de a accede în parlament dintr-o listă în altă listă de partid în funcție de conjunctură politică.
De asemenea, deși este numit sistem proporțional, acesta nu reprezintă pe deplin votul alegătorilor. ”Explicația gradului atât de înalt al disproporționalității al sistemului electoral proporțional care ar trebui să asigure proporționalitatea bună este în faptul că setările concrete ale sistemului proporțional sunt deficiente. În primul rând, pragul electoral este înalt, de 6%, care împiedică reprezentativitatea mai bună a intereselor societale mai diverse. În al doilea rând, structura listei de vot este determinată și blocată de conducătorul partidului, deseori în preajma alegerilor, și în final întreaga campanie electorală politică este construită pe promovarea mediatică uneia sau câtorva persoane din fruntea partidului”, menționează autorii.
O altă problemă este fragilitatea guvernărilor. Sistemul electoral proporțional previzibil produce Guvernele de coaliție care pot fi instabile. În perioada 2009-2016, sprijinul pentru Guvernul de coaliție s-a schimbat practic în fiecare an. Motivele instabilității sunt determinate de competiția internă și dominația asupra resurselor și domeniilor de activitate și de influențele externe. Influența din partea opoziției asupra destabilizării coalițiilor de guvernare nu a fost factorul substanțial.
În consecință, oamenii și-au pierdut încrederea în actualul sistem electoral, prima dovadă fiind prezența la vot care a scăzut constant de la 80% în 1994, la 57% în 2014.
Sistemul electoral ar trebui să prevină radicalizarea societății pe axele de divizare a societății (geopolitic, lingvistic, etnic), să cultive încrederea instituției alegerii și a instituțiilor publice, gestionarea adecvată a riscurilor de corupție politică – toate prin setările concrete ale sistemului electoral, recomandă studiul.
