Voi cum vi-i imaginați pe oamenii de știință? Poate că vedeți niște bărbați în halate albe petrecându-și tot timpul în laborator, printre eprubete și substanțe ciudate? Îmi dau seama că în cap am mai mult imaginea de bărbat cercetător, pentru că așa am fost obișnuită, dar mă bucur tare mult că, treptat, lucrurile se schimbă.
Ludmila Cojocaru este prima cercetătoare pe care am cunoscut-o și este o cercetătoare de top în domeniul fotovoltaic. Știam asta despre ea atunci când am sunat-o să discutăm și am fost impresionată să cunosc o persoană atât de modestă. Mi-a povestit cu pasiune despre ceea ce face, dar și despre cât de recunoscătoare le este profesorilor și mentorilor săi.
Pasiunea pentru chimie și cercetarea energiei regenerabile
Încă din școală Ludmila a fost pasionată de obiectele reale. Pasiunea ei a fost susținută și de orele de la școala duminicală de chimie organizată la USM, unde mergea împreună cu alte colege din sat. Ludmila spune că a ales chimia pentru că era gratis, spre deosebire de fizică și matematică, pentru care trebuia să achite 5 lei. „Acum pare puțin, dar erau bani semnificativi pe atunci”, își amintește ea.
Mă întreb câți copii talentați nu au oportunitatea să-și dezvolte pasiunea din cauza impedimentelor financiare. Tocmai de aceea e crucială susținerea unor locuri precum Centrul Orășenesc de Creație Tehnică, de exemplu, despre care a povestit colega mea.
După școala generală, Ludmila și-a continuat studiile la Liceul Republican Universitar Real, apoi a obținut licența și masteratul în chimie și tehnologie chimică la USM. Încă din timpul masteratului, Ludmila căuta posibilități pentru a-și continua studiile peste hotare. În 2009 a obținut o bursă de cercetare la Universitatea din Bordeaux, în domeniul energiei regenerabile. S-a specializat pe studiul sintezei compușilor anorganici care pot fi folosiți în bateriile solare, iar acest domeniu a setat o nouă direcție în cariera Ludmilei.
„Îmi place să fac cercetare aplicabilă direct. În plus, oamenii de știință de mult trag alarma în legătură cu schimbările climatice, de aceea am vrut să mă implic în acest domeniu.”
Ludmila spune că nu putem să rezolvăm problemele climatice doar cu energie fotovoltaică. Trebuie să lucrăm și la energia eoliană, hidraulică, energia produsă din biomasă, ca să obținem cât mai multe surse alternative.
Franța – Japonia – Germania
După ce a făcut doctoratul în Franța în 2012, Ludmila a obținut o bursă în Japonia, finanțată de Societatea Japoneză de Promovare a Științei. A lucrat într-un grup de cercetare la Universitatea din Tokyo. Impresionată de nivelul și echipamentul de cercetare, profita de tot ce-i oferea laboratorul. În 2014, făcând parte din aceeași echipă de cercetare a Universității din Tokyo, a studiat bateriile solare pe bază de perovskite, o descoperire revoluționară în domeniul energiei fotovoltaice.
Șederea în Japonia mai presupunea să meargă prin școli ca să promoveze atât țara din care vine, cât și proiectele științifice la care lucrează. I-a plăcut că elevii erau entuziasmați, că doreau să afle lucruri noi despre procesul de cercetare științifică.
În 2017, Ludmila s-a întors în Europa, obținând un loc de muncă ca cercetătoare științifică la Universitatea din Freiburg, o universitate cu renume în domeniul bateriilor solare. Acolo a experimentat o nouă metodă de depunere a perovskitelor – prin evaporare, o metodă rară la acel moment. Echipa în care a lucrat a reușit să optimizeze toți parametrii și să obțină rezultate bune.
Pe lângă munca de cercetătoare, Ludmila coordona și activitatea studenților în laboratoarele universității. În paralel, a fost cercetătoare invitată la Institutul pentru energia solara Fraunhofer, Germania.
Make our planet great again
În 2019, Ludmila a fost una dintre cei 12 laureați ai programului Make Our Planet Great Again (trad. rom.: Să facem planeta măreață din nou) lansat de președintele francez Emmanuel Macron. Atunci a primit o bursă de cercetare la Universitatea din Bordeaux, unde în prezent lucrează în poziția de tânără cercetătoare.
Obiectivul ei este integrarea bateriilor solare pe bază de perovskite și a supercondensatoarelor pentru a crea dispozitive de conversie energetică și stocare concomitent, conectate cu electrod comun pe bază de cărbune activat. Iar cărbunele activat îl obține lucrând in colaborare cu un grup de cercetare de la Institutul National pentru Științe Fundamentale, Kandy, Sri Lanka. Aceștia transformă biomasa de nucă de cocos, care există din abundență în Sri Lanka, în cărbune activat. Astfel, se oferă o alternativă pentru cărbunele natural de extracție, care este o resursă epuizabilă. Ideea de a folosi nuca de cocos i-a venit după ce a participat la conferința Solar Asia 2018 în Sri Lanka.
Comunitatea științifică globală
Până acum, Ludmila și-a construit cariera în domeniul academic, obținând burse de cercetare la mai multe universități din lume.
„Îmi place să particip la conferințe și discuții, să am colaborări, să coordonez schimburi de studenți, să am posibilitate largă de cercetare. În domeniul industriei ești mai limitat.”
Ludmila face parte din comunitatea globală de cercetători și păstrează deschisă posibilitate de a se muta în locuri diferite, „acolo unde este nevoie de mine”, spune ea.
„Fiecare țară are specificul ei în cercetare. Japonezii se concentrează pe probleme foarte mici și specifice, descos totul până la capăt. Noi, europenii, mai mult ne concentrăm pe lucruri mai mari, vrem direct rezultatul. Dar, în general, în știință nu există frontiere. Toți au acces la internet, la informație, ne folosim de tot ce ne înconjoară”, explică Ludmila.
Tocmai pentru a putea folosi informațiile, cercetătoarea subliniază că este esențial accesul la publicații, comunicarea cu alți oamenii de știință, participarea la conferințe, schimbul de idei.
„Noi nu trebuie să finanțăm știința doar atunci când deja suntem la limită. Trebuie să avem un respect față de știință. Un exemplu foarte concret este situația pandemiei de Coronavirus. A apărut problema și au început presiuni asupra cercetătorilor să dăm soluții și vaccin.”
Femeie în știință
Cercetătoarea susține că subiectul oportunităților egale pentru femei în știință este discutat tot mai mult în ultimii ani. Se pune tot mai mult problema imparității invitaților la conferințe sau a savanților implicați în diverse cercetări. Totodată, există mai multe proiecte în care prioritatea este dată dosarelor de participare ale femeilor, pentru a crea posibilități egale de a fi selectate, întrucât în trecut se selectau mai degrabă bărbații.
În comunitatea în care activează există un grup de femei foarte active, care organizează conferințe speciale, cum ar fi Women in Photovoltaics (Femei în Fotovoltaică). În cadrul acestui eveniment, femeile își prezintă cercetările, iar bărbații sunt invitați în public. „Ca și în orice alt domeniu, bărbații consideră că ei sunt cei mai buni. Dar în știință sunt și femei foarte bune. Totuși, dacă ai putere de convingere prin rezultate și prin experiență, nu ești discriminată”, susține Ludmila.
Comunitatea din Moldova
Deși e plecată de mai bine de 10 ani din Moldova, Ludmila simte nevoia să păstreze legătura cu casa mai mult decât vizitele de sărbători. Îi lipsește comunicarea cu moldovenii, iar uneori se simte străină când vine acasă, nu e sigură care e cultura și eticheta specifică anumitor contexte.
Însă ea este mereu deschisă pentru a lucra cu comunitatea științifică și universitară din Moldova. În 2018 a pus bazele unei colaborări între USM și Universitatea Waseda din Japonia, iar din 2019 studenții și profesorii din Moldova pot beneficia de mobilități academice în această țară.
Ludmila susține că accesul la publicații științifice, la echipamente și laboratoare performante și comunicarea între cercetători este importantă pentru dezvoltarea științei. Și i-ar plăcea ca statul să dea prioritate acestui domeniu.
Fotografii: Arhiva personală a Ludmilei Cojocaru.
