Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi-a anunţat disponibilitatea să desfăşoare două proiecte noi în municipiul Chişinău. Despre aceasta a anunţat în cadrul şedinţei operative de la Primărie primarul general al capitalei, Dorin Chirtoacă.

Sâmbătă, a avut loc Conferinţa naţională a Asociaţiei Istoricilor din R. Moldova (AIRM), prilejuită de cea de-a 20-a aniversare a organizaţiei. În deschiderea forului, primul preşedinte al AIRM, prof. univ. Alexandru Moşanu, membru de onoare al Academiei Române, a menţionat că, încă de la sfârşitul anilor ’80 şi începutul anilor ’90 ai secolului trecut,

Deputatul PSD Tudor Panţâru, ales în Parlamentul României pe circumscripţia electorală nr. 43 DIASPORA, a adresat o interpelare Ministerului de Externe al României, cu privire la obligativitatea deţinerii unui cont bancar cu minimum 500 de euro pentru solicitanţii de viză românească, cetăţeni ai R. Moldova.

La Complexul Memorial Eternitate, au avut loc, astăzi, manifestaţii consacrate comemorării zilei de 22 iunie 1941, când Germania nazistă a invadat Uniunea Sovietică.

Următorul cutremur mare care se va produce în România va fi mai puternic decât cel din 1977.

Arheologii moldoveni au descoperit recent pe fundul lacului din Valea Morilor din Chişinău fragmente din scheletul unui mamut. Descoperirea a avut loc după ce cu câteva luni în urmă, în aceeaşi regiune de au fost găsite şi extrase oase ce aparţin unui alt animal preistoric.

De mai multa vreme, Romanian Global News avertizeaza asupra faptului ca, in institutiile din Romania, inclusiv in serviciile secrete, isi face de cap o prospera agentura ruseasca.

Săptămâna trecută, unui locuitor al com. Colibaşi, r-l Cahul, nu i s-a permis să se ducă la prisaca personală de pe malul Prutului fiindcă nu avea permis de trecere. Omul a rămas stupefiat – de vreo zece ani de când a cumpărat acel hectar de pământ, pentru prima dată i s-a cerut un „document” special ca să ajungă la proprietatea sa.

În Duminica Tuturor Sfinţilor, la 14 iunie, supravieţuitori ai deportărilor din perioada sovietică au asistat la Sfânta Liturghie oficiată la biserica construită recent în memoria celor deportaţi, cu hramul Tuturor Sfinţilor. Mulţi din ei, trecuţi de 70 de ani, au plâns în tăcere durerea celor dragi care au suferit calvarul deportărilor şi nu au mai ajuns să-şi revadă casa părintească.