Arborele genealogic este istoria ta și a familiei tale. Făcând un arbore genealogic înțelegi câți oameni au trăit în lume pentru ca să apari tu. Strămoșii tăi au trăit în diferite epoci, au purtat diferite poveri, s-au bucurat de viață, au născut copii, au plâns și au cântat. Și cel mai uimitor este faptul că o parte din ei trăiește în tine. Făcând un arbore genealogic descoperi istorii și personalități nebănuite: la urma urmei, fiecare familie are propriile sale personalități minunate, eroi cu care poate ai vrea să te asemeni.
Tot mai multe persoane de la noi își fac arborele genealogic. Unii apelează la specialiști, alții o fac de sine stătător, mergând la Arhiva de Stat a Republicii Moldova. Dar cât costă crearea unui arbore genealogic de către un specialist și cât costă să-l faci de unul singur? Cât timp ar putea să-ți ia și care ar putea fi capcanele în care poți cădea?
Pentru început ar trebui să știi că întocmirea unui arbore genealogic începe cu colectarea datelor despre bunicii sau străbunici tăi. „Trebuie să faci o revizie a datelor despre familie de la rudele mai în vârstă. Aceasta înseamnă că, de exemplu, să întrebi de rudele tale de 50-60-70 de ani despre ceea ce cunosc ei despre rudele „în jos”. Apoi să le pui pe hârtie. Adică să faci arborele genealogic al familiei, cu mărturiile orale ale rudelor. Și neapărat ar trebui să faci mai repede acest lucru, cât mai sunt în viață rudele mai în vârstă”, explică istoricul Veaceslav Stavilă.
Dacă ai decis să-ți faci cu puterile proprii arborele genealogic, te așteaptă o muncă de detectiv, cu multe ore în Arhiva de Stat, dar și cu multe noi descoperiri. Cel mai important – aceasta va fi gratis. Un aspect important, pentru a merge și avea acces la Arhiva de Stat trebuie să-ți faci o programare. Din cauza situației pandemice, are loc fluidizarea persoanelor din interiorul clădirii, de aceea programarea ar trebui făcută din timp. De exemplu, solicitând o programare astăzi, 3 februarie, nouă ni s-a propus data de 10 februarie.
Un alt aspect – în sala de documentare vei avea registrul cerut, însă ar trebui să știi că în cercetare ta nu vei putea conta pe ajutorul responsabililor de acolo. Adică, colectarea și verificarea corectitudinii datelor va trebui să o faci de sine stătător. Și nu în ultimul rând, dacă faci arborele genealogic cu forțele proprii ar trebui să știi că el ar putea să dureze mult timp, mult mai mult decât câteva luni. Așa că trebuie să te înarmezi cu multă răbdare, să te asiguri că ai timp suficient pentru a duce la capăt și să-ți pregătești vreun stilou și caiet pentru însemnări.
O altă opțiune ar fi să apelezi la un specialist. De obicei, aceștia sunt istorici, care știu cum să caute dosarele de la Arhiva Națională și să evite erori la întocmirea arborelui genealogic. În plus, specialiștii pot să-și facă arborele genealogic al familiei tale pe o perioadă mult mai mare într-un anumit termen. Întocmirea unui arbore genealogic de către un specialist costă 250 de euro. Aceasta va include strămoșii tăi de 300 de ani și va fi făcut într-un termen de trei luni.
„Eu în general nu aș recomanda ca cercetarea de arhivă să se facă de persoanele care nu se ocupă de aceasta în fiecare zi. S-ar părea la prima vedere că e simplu, dar din momentul ce mergi la Arhiva Națională, acolo sunt o mulțime de situații-capcană. O persoană neinițiată vine la arhivă și știe că străbunicul lui a fost, de exemplu, Ion Suruceanu din Suruceni. Și el a fost născut în 1906. După ce vine la arhivă, i se dau dosarele bisericii din Suruceni din 1906. Persoana respectivă caută, răsfoiește în actele de naștere și vede Ion Suruceanu născut în 1906 și el își spune: uite ăsta e străbunicul meu, Ion, fiul lui Matei Suruceanu. Și mai departe îl caută pe Matei Suruceanu. Dar problema în ce constă? Dacă persoana se va uita mai atent, în registrul respectiv pot fi 3-4 copii cu numele Ion Suruceanu. În plus, rudele ziceau că el e din 1906, dar de fapt el poate fi din alt an. Respectiv, când merge la arhivă, persoana îl ia pe Ion Suruceanu din 1906 și respectiv face un arbore fals”, explică Veaceslav Stăvilă.
Potrivit lui, specialiștii în schimb merg pe diferite metode ca să meargă pe calea corectă: „Bine, era Ion Suruceanu, dar Ion Suruceanu a avut frați și surori? Cum îi chema? Revizia datelor de la rude va permite să afli că el a avut, de exemplu, trei frați – unul de exemplu era Mihai, al doilea Vasile și al treilea Nichifor. Și acum când vrei să înțelegi care străbunic Ion Suruceanu era al tău, te uiți că el a avut frații cutare, cutare și cutare. Și după ce verifici toate datele poți să constați că de fapt el nu era Ion al Mihai Suruceanu, ci al lui Pintilie Sadoveanu. Deci primul pas și cel mai important pas este să colectați totate datele despre rudele voastre din ultimii o sută de ani”, a adăugat el.
