Connect with us
"
"

Alegeri

Andrei Năstase i-a scris premierului României, Viorica Dăncilă, în legătură cu votul din Diasporă

Publicat

pe

Președintele Platformei DA, Andrei Năstase, i-a transmis premierului României, Viorica Dăncilă, o scrisoare deschisă, în care îi cere să analizeze posibilitatea de a se implica în legătură cu decizia autorităților de la la Chișinău de a interzice cetățenilor moldoveni de peste hotare să voteze în baza pașapoartelor expirate la alegerile parlamentare.

Andrei Năstase a menționat că Guvernul Filip a decis să permită cetățenilor moldoveni cu domiciliul stabil în diaspora să voteze doar cu pașaportul valabil sau cu carnetul de marinar, dar se știe că mulți dintre cei stabiliți în străinătate au pașapoartele expirate.

Politicianul a precizat că la niciun alt scrutin electoral din ultimii 28 de ani o astfel de restricție nu a fost aplicată, tocmai pentru a nu îngrădi un drept, deși relativ dar esențial, al cetățenilor.

„Vă rog respectuos să analizați cu celeritate situația fără precedent generată de această ultimă și anti-democratică decizie a Guvernului Republicii Moldova și să evaluați oportunitatea de a vă implica și formula o poziție publică pe aceasta temă, în dubla calitate pe care o aveți în această perioadă. Vă cer acest lucru având încredere că parteneriatul extins pe care România îl are cu Republica Moldova conține și operaționalizează inclusiv recomandări ferme în ceea ce privește setul de reguli democratice care stau la baza drepturilor fundamentale ale cetățenilor europeni, inclusiv al celor aspiranți la această calitate, așa cum sunt cetățenii Republicii Moldova”, se arată în scrisoarea reprezentantului Blocului „ACUM”.

Jurnalistă și știristă din fașă, convertită în om creativ din obligație. Are o memorie fără de preț și păstrează în ea detalii picante despre toți politicienii din Moldova, dar și membrii redacției.

Alegeri

Pandemia, pretext pentru a restricționa votul în diasporă? Soluții

Publicat

pe

De către

Pe data de 10 iulie 2020, în cadrul emisiunii „Președintele răspunde” Igor Dodon a făcut o declarație despre următoarele alegeri prezidențiale, planificate pentru data de 1 noiembrie 2020. 

Cu votul în străinătate mi se pare că anul acesta o să fie destul de dificil, și în est și în vest, pentru că dacă o să fie al doilea sau al treilea val de Covid-19, multe țări nu o să permită deschiderea secțiilor de votare. Cel mai probabil votul va fi în interiorul țării. Asta e situația”. 

Potrivit experților, Dodon ar încerca în acest mod să pregătească terenul pentru a justifica deschiderea unui număr redus de secții peste hotare, în special în țări unde diaspora nu îi este atât de favorabilă din punct de vedere electoral. 

„Chiar și Igor Dodon înțelege că dacă peste hotare o să voteze mai puțini, el o să aibă șanse mai mari să câștige. Preferabil, pentru el e să fie șase mii de secții în Rusia, chiar dacă acolo o să vină doar câte un singur alegător și desigur nici una în Marea Britanie, Germania, Italia și altele”, a spus expertul organizației WatchDog.MD, Valeriu Pașa .

Ce atribuții în deschiderea secțiilor are Dodon?

Decizia de deschidere a unor secții de vot peste hotare se ia de către CEC, în colaborare cu Guvernul Republicii Moldova, care, printr-o hotărâre de Guvern aprobă decizia și dă banii. Decizia de obicei este argumentată de anumite calcule pe care le au despre concentrarea de cetățeni în anumite regiuni din anumite țări, date întocmite de către Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene. Totodată, suplimentar se mai fac și sondaje și cereri cu privire la înregistrarea suplimentară, tot pentru a argumenta dacă unele secții merită sau nu deschise. 

Astfel, pentru Parlamentarele din 2019 au fost deschise în afara țării 125 de secții de vot, iar în 2016, la prezidențiale au fost 100 de secții de vot peste hotare. Pentru că în turul II la prezidențialele din 2016 au fost cazuri în care mai mulți cetățeni nu au putut vota din cauza epuizării buletinelor de vot, s-a luat decizia ca în acele secții să fie ridicat numărul de buletine de la 3000 la 5000. 

Din alineatele de mai sus probabil ai înțeles deja că președintele nu are nici o atribuție în acest proces. Președintele nu se poate implica decât la nivel de contact cu cetățenii din diasporă și contact cu autoritățile din alte țări pentru a facilita procesul de deschidere a unor secții. Șeful statului are atribuții în politica externă, iar negocierea deschiderii secțiilor de vot pentru ca mai mulți cetățeni să voteze este una din ele. 

Dar atribuțiile președintelui se opresc aici din punct de vedere Constituțional. 

Context cu semne de întrebare

Declarația lui Dodon a venit și în contextul în care cu o zi înainte fostul său partid politic, al cărui lider informal încă este, promova în Parlament o inițiativă de modificare a Codului Electoral care ar fi venit să diminueze durata zilei de vot cu două ore. Astfel, în noua redacție a Codului Electoral, ziua de vot începe la ora 8:00 și se termină la ora 20:00, față de 7:00 și 21:00 cât este acum. 

Unul din argumente referitoare la micsorarea orelor de vot a fost dat de către socialistul Vlad Bătrîncea. 

„Sunt sute de cazuri când oamenii la unele secții de votare, membrii ai comisiilor, nu rezistă fizic. Leșină. Sunt cazuri când poliția caută să semneze procesul verbal de aceea că omul fizic nu a rezistat, s-a dus acasă.”, a zis acesta.

Grija socialistului față de funcționarii electorali a fost imediat taxată de către deputații din opoziție. „Odată în patru ani vă pătrunde această grijă față de cei care leșină. Asta e o minciună, colega, în stilul vostru al propagandei”, a spus deputatul PAS, Igor Grosu. 

Cât de reală este restricționarea votului?

Declarațiile președintelui, puse în contextul inițiativei PSRM, au stârnit mai multe semne de întrebare și în rândurile experților din domeniul electoral. Întrebat de Europa Liberă de declarația lui Dodon cu privire la secțiile de vot de peste hotare, expertul Pavel Postică, director al ONG-ului Promo-Lex, care are o tradiție bogată în ceea ce privește monitorizarea procesului electoral, spune că „ar fi imposibil”. 

„Orice stat al lumii nu poate interzice desfășurarea procesului electoral în incinta ambasadelor și consulatelor. Poate la secțiile suplimentare să fie unele restricții, interdicții sau limitări. Dar cel puțin în sediul misiunilor diplomatice, votul în străinătate cu siguranță va fi și trebuie să fie pus în aplicare. Tocmai de asta, în condiții de pandemie, este necesar de examinat posibilitatea desfășurării scrutinului pe parcursul mai multor zile”, a spus acesta. 

Votul pe mai multe zile, mai ales în contextul pandemiei este o propunere cu care este de acord și expertul Watchdog.md, Valeriu Pașa. 

Cum au organizat alții votul în pandemie? 

„În Polonia de exemplu, s-a votat practic doar prin poștă la alegerile care au fost zilele trecute (prezidențiale, turul II n.r.). Doar unele țări care au permis, gen Croația s-au deschis secții de vot. Tot a depins în funcție de ce a dat țara respectivă. Asta în primul rând. În al doilea rând, nici autoritățile poloneze nu au prea vrut să asigure dreptul la vot al cetățenilor din diaspora, tot de frica faptului că cel de la guvernare s-a temut să nu piardă fotoliul dacă era mai permisiv cu votul diasporei. Cam asta ar fi situația și la noi”, a spus Valeriu Pașa. 

Alegerile poloneze urmau să aibă loc în luna mai a acestui an, dar au fost amânate pentru luna iulie 2020. Opoziția poloneză în general a cerut a cerut amânarea alegerilor până în 2021. A existat și inițiativa de a organiza votul integral prin poștă, însă această prevedere cădea sub incidența unei decizii anterioare a Curții Constituționale care interzicea schimbările la legislația electorală cu mai puțin de 6 luni înainte de scrutin. 

Pe timp de pandemie și în Statele Unite anumite alegeri în interiorul partidelor au fost organizate prin corespondență. Votul prin corespondență este practicat în mai multe state, dar recent a ajuns ținta atacurilor președintelui Donald Trump, care spune că „se recoltează voturi pentru democrați”, atunci când unii activiști merg la alegători pentru a-i încuraja să voteze. 

La alegerile prezidențiale din 2016, de exemplu, în unele state precum California, aproape 90% din alegători au votat prin poștă. În statul Washington și Oregon, toate alegerile au fost organizate pe bază de vot prin corespondență în 2016. 

Mai multe zile de vot? 

În România recent Camera Deputaților a adoptat un proiect care prevede prelungirea duratei de vot la trei zile – vineri, sâmbătă și duminică – pentru românii din diaspora. Vineri se votează între orele locale 12–21, iar sâmbătă și duminică între orele 7–21. De asemenea, românii din străinătate care se află la rând sau în secția de votare la ora 21, când se închid secțiile, pot să voteze până la maximum ora 23:59. 

În Macedonia, care urmează să aibă alegeri pe 15 iulie 2020, în mijlocul pandemiei, procesul de vot se va desfășura doar cu „respectarea procedurilor stricte” referitoare la pandemie. Cetățenilor din grupurile de risc și celor infectați cu COVID-19 li se va permite să voteze și pe 13 și 14 iulie. Alegerile peste hotare se desfășoară timp de trei zile, în raza secțiilor de vot deschise în cadrul ambasadelor. 

Experiența de organizare a alegerilor în Pandemie poate fi preluată chiar și din Rusia. Timp de 5 zile, de pe 25 iunie până pe 1 iulie rușii s-au putut deplasa la secțiile de vot, pentru a vota în cadrul unui referendum de modificare a Constituției care îi dădea posibilitate lui Putin să candideze la alte două mandate de președinte, după 2024. Alegătorilor li se măsura temperatura la intrarea în secția de vot, iar muncitorilor din secțiile de vot li se dădea echipament de protecție și se încuraja distanțarea socială. 

Chiar dacă rezultatele au fost puse la îndoială, chiar și această experiență ar putea fi luată drept exemplu de către autoritățile noastre, dacă ceea ce își doresc cu adevărat este să asigure dreptul propriilor cetățeni la vot. 

Cum funcționează votul prin corespondență în România

România, care s-a confruntat cu aceleași probleme ca și Republica Moldova în ceea ce privește organizarea alegerilor în diasporă (de exemplu aglomerări la secțiile de vot), a implementat la alegerile prezidențiale din 2019 votul prin corespondență. Pentru prima oară la acest serviciu s-au înregistrat doar de 41 de mii de persoane, asta în timp ce sursele neoficiale spun că peste hotarele țării locuiesc 3,6 milioane de români (inclusiv cetățeni ai R. Moldova). 

La alegerile prezidențiale din România, care au avut loc pe 10 și 25 noiembrie, procedura a început încă de pe parcursul anului 2019. Astfel, până pe 15 septembrie românii s-au putut înregistra pe un site creat de organele electorale de la București (în prezent este deschisă procedura cu privire la votul românilor din străinătate privind alegerea senatului și a camerei deputaților din 2020, asta deși o dată încă nu a fost stabilită). Tradițional însă, acest deadline final de înregistrare nu trebuie să treacă de mai mult de 15 zile înainte de începerea perioadei electorale. 

Alegătorul completează formularul ce conține mai multe date personale, iar după o confirmare vor primi prin poștă următoarele materiale: 

  • două plicuri exterioare, marcate distinct pentru fiecare tur de scrutin, prevăzute cu elemente de siguranță care să asigure sigilarea, în care sunt introduse plicul interior și certificatul de alegător;
  • două plicuri interioare și două autocolante, marcate distinct pentru fiecare tur de scrutin;
  • două certificate de alegător, marcate distinct pentru fiecare tur de scrutin;
  • instrucțiuni privind exercitarea dreptului de vot, în care se indică și termenul în care alegătorul trebuie să depună în cutia poștală sau la oficiul poștal documentele 
  • două buletine de vot, marcate distinct pentru fiecare tur de scrutin;
  • un autocolant cu adresa biroului electoral pentru votul prin corespondență din țară pe care alegătorul care a optat pentru transmiterea votului prin corespondență în țară îl va aplica pe plicul exterior.
  • Alegătorul poate opta pentru trimiterea plicului în țară sau în străinătate. În țară, costurile sunt acoperite de stat, iar dacă se optează pentru transmiterea la birourile electorale din străinătate sau prin curier, costurile sunt acoperite de alegător. Plicul se poate depune și la secțiile deschise în ambasade sau consulate.

Plicurile exterioare sigilate trebuie expediate cu suficient timp înaintea datei votării, pentru a asigura livrarea acestora până la 3 zile înaintea datei votării, inclusiv, la sediul biroului electoral pentru votul prin corespondență. Plicurile ajunse după această dată nu vor mai fi luate în calcul.

De asemenea, pentru diaspora, statul Român a permis organizarea a mai multor zile de vot (vineri, sâmbătă și duminică) dar și deschiderea a mai multor secții peste hotare. 

Citește mai departe

Politică

Legea prin care Guvernul Chicu își asuma susținerea cetățenilor și întreprinzătorilor, declarată neconstituțională

Publicat

pe

PE SCURT

Legea. nr 56 prin care Guvernul și-a asumat în fața Parlamentului răspunderea pentru a susține cetățenii și întreprinzătorii în perioada stării de urgență a fost declarată astăzi neconstituțională. 

Decizia a venit după ce mai mulți deputați din opoziție au sesizat Curtea Constituțională. Opozița a criticat legea, afirmând că multe dintre prevederile aceasteia sunt legate de scheme de duty-free, vânzarea țigărilor, de cariere și taxe pentru subsol și minereuri și multe altele.

După ce legea a fost suspendată (pe 9 aprilie), premierul Ion Chicu a declarat că acesta este rezultatul acțiunilor iresponsabile, populiste ale politicienilor care au suspendat legea respectivă”, iar Igor Dodon l-a telefonat pe președintele CC pentru „a înțelege ce s-a întâmplat”.

Deputatul Dinu Plîngău a expediat o cerere prealabilă premierului Chicu în care solicită dezmințirea declarațiilor prin care acuză deputații blocului ACUM că ar fi provocat suspendarea legii. De asemenea, deputatul a cerut achitarea unui prejudiciu moral pe care-l va dona ulterior sistemului medical.

PE LUNG

După ce agenții economici au vorbit despre efectele negative pe care le resimt în urma pandemiei de coronavirus, Guvernul Chicu a elaborat un proiect de lege prin care susținea cetățenii și întreprinzătorii în perioada stării de urgență. Guvernul și-a asumat răspunderea în fața Parlamentului pe 1 aprilie.

Proiectul de lege prevedea mărirea ajutorului bănesc acordat familiilor defavorizate de la 1107 lei până la 1300 lei, iar ajutorul pentru fiecare copil urma să crească de la 553 le la 975 lei.

De asemenea, statul urma să scutească de plată titularii de patentă, să reducă cota TVA de la 20% la 15% pentru sectorul HORECA și să amâne până la 25 iulie termenul de achitare taxelor locale pentru agenții economici care și-au sistat activitatea.

Citește aici: 3 decizii noi luate de Guvern pentru susținerea cetățenilor și
despre Legea nr. 56. 

În ziua următoare a fost planificată ședința Parlamentului pentru a vota proiectul de Lege nr. 56 prin care Guvernul susținea cetățenii și întreprinzătorii în perioada stării de urgență. 

Deputații din opoziție au criticat proiectul de lege, menționând că 90% din el prevede promovarea unor scheme de duty-free, promovarea vânzării țigărilor, elemente legate de cariere și taxe pentru subsol și minereuri și multe altele, iar multe prevederi ale acestui proiect de lege intră în vigoare de la 1 iulie 2020.

Pe 2 aprilie, ședința Parlamentului nu a avut loc din lipsă de cvorum. Deputații socialiști, cei democrați și cei din Partidul Șor nu s-au prezentat  la ședință. Au fost prezenți doar 39 de deputați din fracțiunile Platforma DA, PAS și grupul Pro-Moldova. 

Moldova.org scria pe 2 aprilie că niciuna dintre fracțiunile parlamentare de opoziție nu și-a declarat intenția de a înainta moțiune de cenzură împotriva Guvernului Chicu. Potrivit legislației, dacă în decurs de 72 de ore de la asumarea răspunderii Guvernului pentru un proiect de lege, în Parlament nu se depune o moțiune de cenzură, prevederile proiectului intră în vigoare.

Prin urmare, proiectul de lege pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea a intrat în vigoare, pentru că nimeni nu a depus o moțiune de cenzură. 

Deputatul PAS Sergiu Litvinenco a declarat atunci că, atât timp cât premierul nu a prezentat proiectul de lege, este temei de neconstituționalitate pentru această decizie. „Era bine dacă premierul prezenta acele măsuri, așa cum sunt ele: antipopulare, anti-business și clientelare în foarte multe aspecte și în susținerea unor agenți economici apropiați guvernării”, a spus Sergiu Litvinenco.

În câteva zile, deputații din opoziție Sergiu Litvinenco, Adrian Candu, Serghei Sîrbu, Dinu Plîngău, Alexandr Oleinic au depus 4 sesizări la Curtea Constituțională cu privire la Legea nr. 56 privind instituirea unor măsuri de susținere a cetățenilor și a activității de întreprinzător în perioada stării de urgență. 

În câteva zile, sesizările au fost admise de Curtea Constituțională. Deputatul Dinu Plîngău a declarat că adoptarea Legii nr. 56 a fost neconstituțională, întrucât unele prevederi din Legea nr. 56 au fost adoptate fără ca Guvernul să prezinte în fața plenului Parlamentului proiectul de lege. Curtea a considerat că, pentru a evita prejudiciile și consecințele negative iminente pentru ordinea constituțională, suspendarea doar a prevederilor contestate nu este suficientă și a decis suspendarea întreagă a Legii nr. 56 din 2 aprilie 2020.

De asemenea, Curtea a anexat restul sesizărilor într-un singur dosar. 

După suspendarea legii, Premierul a declarat că acesta este rezultatul acțiunilor iresponsabile, populiste ale politicienilor care au suspendat legea respectivă.

„Guvernul nu are dreptul să achite 2775 lei ajutorul de șomaj. Vreau să vă spun că avem mii de oameni înregistrați care necesită acești bani pentru pâine, pentru necesități. Guvernul nu le poate achita. Guvernul nu va mai putea achita pentru copii 975 de lei, sumă majorată de la 553 de lei.

După declarațiile făcute de către premierul Chicu, deputatul Plîngău a publicat o cerere prealabilă adresată premierului Ion Chicu. Plîngău i-a cerut premierului să dezmintă public informațiile difuzate în conferința de presă de pe 9 aprilie în care a acuzat deputaţii Blocului ACUM că ar fi provocat suspendarea Legii pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea pentru susținerea cetățenilor și întreprinzătorilor. Deputatul a cerut achitarea unui prejudiciu de 50.000 de lei, bani care ulterior vor fi donaţi sistemului medical.

Către: Chicu Ion,prim-ministru al Republicii Moldovamun. Cișinău, Piaţa Marii Adunări Naţionale, 1de la Dinu…

Geplaatst door Dinu Plîngău op Vrijdag 10 april 2020

Igor Dodon l-a telefonat pe președintele CC
pentru „a înțelege ce s-a întâmplat”

Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a declarat că decizia Curții de a suspenda legea ar fi „stranie”. „L-am sunat pe domnul Țurcan să înțeleg ce s-a întâmplat. Patru membri au votat pentru, iar domnul Țurcan a fost împotrivă și el are o opinie separată”, a declarat Igor Dodon. 

Înainte de a fi ales președinte al Curții Constituționale, Vladimir Țurcan era deputat din partea PSRM. Anterior, a fost deputat și din partea PCRM. În perioada 2002 – 2005 a fost ambasadorul R. Moldova la Moscova.

Astăzi, a avut loc o nouă ședință a Curții Constituționale de examinare a sesizării privind instituirea unor măsuri de susținere a cetățenilor și a activității de întreprinzător în perioada stării de urgență și modificarea unor acte normative.

Președintele CC Vladimir Țurcan s-a abținut de la participarea la ședință.

În urma ședinței care a durat peste șase ore, Curtea Constituțională a hotărât că Legea nr. 56 privind instituirea unor măsuri de susținere a cetățenilor și a activității de întreprinzător în perioada stării de urgență este neconstituțională și decizia este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac.

Anterior, când legea a fost suspendată, Igor Dodon a declarat că una dintre soluții ar putea fi „Guvernul să vină cu un nou proiect de lege în Parlament”.

Cu toate acestea, măsurile sociale din cadrul proiectului de lege au fost votate pe 10 aprilie de către Comisia Situații Excepționale. Printre acestea figurează acordarea ajutor de șomaj în valoare de 2775 de lei, majorarea venitului lunar minim garantat de la 1107 lei până la 1300 lei, scutirea de plata patentei. Citește mai multe detalii despre măsurile sociale votate de către CSE.

Citește mai departe

Politică

Moțiune simplă, povara miliardului furat, suspendarea reducerii pedepsei deținuților. Ce s-a aprobat astăzi la Parlament

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Blocul ACUM a înaintat astăzi în ședința Parlamentului o nouă moțiune simplă împotriva politicii externe a Republicii Moldova, declarând că „diplomația moldovenească este ostatica a unor procese politice regretabile, care conduc la izolarea țării noastre pe plan bilateral”. La mijlocul lunii februarie, Blocul ACUM a mai înaintat o moțiune împotriva ministrului de Externe, Aureliu Ciocoi, însă chestiunea nu a ajuns până la ședința plenară. Tot astăzi, a fost adoptat proiectul care ar urma să slăbească povara cetățenilor, în ceea ce privește întoarcerea baniilor din furtul miliardului. 

Tot astăzi, deputații au suspendat reducerea pedepsei condamnatului deținut în condiții precare de detenție.

PE LUNG

Moțiune simplă împotriva politicii externe a Republicii Moldova

Deputații fracțiunilor Platforma Demnitate și Adevăr și Partidul Acțiune și Solidaritate au depus o nouă moțiune simplă împotriva politicii externe a Republicii Moldova. În moțiunea prezentată de deputatul Dinu Plângău se menționează că în ultimii ani „politica externă a fost afectată dramatic de factorul politic, care a deraiat de făgașul firesc al integrării europene”. 

„Obiectivele strategice de altădată sunt compromise de politici conjuncturale și ideologice care nu au nimic în comun cu interesele noastre naționale. În locul unei politici externe consecvente, coerente și combative, s-a recurs la diverse acțiuni și obiective care preponderent doar mimează integrarea europeană. Toate acestea soldându-se cu grave abateri de la normele și standardele în domeniul respectării drepturilor omului și a unei justiții… Din păcate, diplomația moldovenească este ostatica acestor procese politice regretabile, care duc la izolarea țării noastre pe plan bilateral, regional, european și internațional”, se arată în textul moțiunii.

Deputații au cerut formalizarea și prezentarea unei poziții oficiale clare și ferme a Guvernului Republicii Moldova cu privire la războiul de la Nistru din anul 1992, intensificarea și dinamizarea discuțiilor în cadrul formatului 5+2, prin prezentarea unei poziții clare și a unui plan de acțiuni coerent și concret cu privire la retragerea completă și necondiționată a trupelor militare ruse, precum și retragerea munițiilor, armelor și echipamentului militar de pe teritoriul Republicii Moldova.

De asemenea, deputații ACUM au cerut prezentarea unei agende clare și coerente privind implementarea eficientă a Acordului de Asociere cu UE și Zonei de liber schimb, menită să ancoreze ferm R. Moldova pe calea integrării europene. În plus, în moțiune se mai cere elaborarea și prezentarea unui plan de acțiuni cu privire la promovarea intereselor economice ale țării noastre peste hotare prin intermediul misiunilor diplomatice. 

Precizăm că, în februarie, Blocul ACUM a depus o moțiune similară, în urma unei declarații a ministrului Afacerilor Externe și Integrării Aureliu Ciocoi, potrivit căreia intervenția militară a Federației Ruse în conflictul de pe Nistru a avut drept scop doar oprirea vărsării de sânge.  Moțiunea nu a fost examinată de Legislativ, conducerea Parlamentului invocând anumite norme de procedură.

Un nou mod de alocare a profitului BNM la venitul bugetului de stat. Ce înseamnă asta? 

Parlamentul a instituit un nou mod de alocare a profitului disponibil pentru distribuire al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) la venitul bugetului de stat. Noua formulă de distribuire a profitului BNM a fost prezentată de ministrul Finanțelor Sergiu Pușcuță. Aceasta ar urma să micșoreze povara financiară pusă pe spatele cetățenilor pentru achitarea datoriei provocate de „furtul miliardului”. 

Proiectul a fost criticat dur de opoziție, care a declarat că îl va susține în prima lectură, însă va veni cu amendamente pentru lectura a doua. Totuși, după ce a fost votat de majoritatea deputaților în prima lectură, președinta Parlamentului a propus votarea în lectura a doua. În acest caz, proiectul a fost susținut doar de deputații PSRM și PDM.

Potrivit proiectului, în cazul în care capitalul statutar constituie mai puțin de 4% din totalul obligațiunilor monetare ale BNM, profitul disponibil pentru distribuire va fi alocat în întregime pentru majorarea capitalului statutar al instituției.

În cazul în care capitalul statutar constituie de la 4% până la 10%, din totalul obligațiunilor monetare ale BNM, jumătate din profitul disponibil pentru distribuire va fi alocat la majorarea capitalului statutar, iar cealaltă jumătate – la venitul bugetului de stat. 

Respectiv, când capitalul statutar va constitui mai mult de 10% din totalul obligațiunilor monetare ale BNM, profitul disponibil pentru distribuire va fi transferat în întregime la venitul bugetului de stat.

Pușcuță a precizat că, pentru anul 2019, rezultatele preliminare arată un profit disponibil pentru distribuire al BNM de circa 436 milioane de lei. Ministrul a spus că prin această lege nu se anulează și nici nu se recuperează miliardul furat, ci este un prim pas pentru scoaterea a acestei datorii de pe spatele cetățenilor.

Opoziția despre inițiativa lui Pușcuță

Proiectul a trezit critici din partea deputaților Blocul ACUM și cei de la Pro Moldova.

„Intenția este bună, doar că riscăm cu o mână să dăm și cu două să luăm. Creăm premize pentru ca BNM, care este influențată politic, să fie antrenată în procesul de a-și asuma riscuri mai mari pentru a-și crește profitabilitatea”, a declarat deputatul PAS Mihai Popușoi.

„Este un proiect politic, un proiect al președintelui Dodon care încearcă din răsputeri să arate de ce în patru ani nu a putut să anuleze legea miliardului… Este un proiect politic care nu vine cu o soluție de lungă durată, nu propune o variantă prin care cetățenii să fie scutiți de achitarea banilor care au fost furați de la dânșii… Dar, decât nimic, PPDA va susține această idee, mai ales că noi am propus ca această sumă să fie redirecționată spre indexarea pensiilor în întregime”, a declarat președintele fracțiunii PPDA, Alexandru Slusari.

„Este un proiect cosmetic… Nu este un proiect rău sau bun. E un proiect care nu aduce miliardul înapoi, așa cum ați promis în campanie. De la votarea acestui proiect, miliardul va rămâne furat, nerecuperat și în continuare prin offshore-uri”, s-a adresat deputatul PAS Dumitru Alaiba către deputații socialiști. 

La rândul său, deputatul socialist Vladimir Golovatiuc a declarat că proiectul trebuie privit doar prin prisma faptul că acesta va diminua presiunea asupra bugetului. „Doar așa privim acest proiect. Nu poți să fii nițel gravidă. Sunteți pentru soluționarea proiectelor sociale, adăugător la ceea ce este în buget sau împotrivă? Este o acțiune concretă”, s-a adresat deputatul socialist către opoziție. 

În final, proiectul a fost votat în două lecturi.

Reducerea pedepsei condamnatului deținut în condiții precare de detenție va fi suspendată

Aplicarea de către instanțele de judecată a reducerii pedepsei condamnatului deținut în condiții precare de detenție va fi suspendată. Deputații au votat, în ședința de astăzi, un proiect în acest sens, în I lectură.

Noile prevederi nu se vor aplica în privința plângerilor depuse pâna la data intrării în vigoare a prezentei legi. Aceasta va intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial. Totodată, Guvernul, până la 1 septembrie 2020, va prezenta Parlamentului un proiect de lege privind perfecționarea mecanismului compensator.

Potrivit datelor Administrației Naționale a Penitenciarelor, până la 10 februarie curent, au fost înregistrate 5372 plângeri ale deținuților cu privire la condițiile precare de detenție din instituțiile penitenciare din țară, din totalul de aproximativ 6700 deținuți aflați în custodia statului. Din numărul total de plângeri adresate au fost examinate 3445, iar soluții au fost pronunțate în cazul a 2402 de plângeri.

„Nu umblați brambura prin Parlament” și „nu poți să fii oleacă gravidă”- replicile care au marcat ședința

Ca de obicei, ședința Parlamentului nu a fost lipsită de momente ilare și replici acide între deputați.

Astfel, la începutul ședinței, președinta legislativului, Zinaida Greceanâi, a ținut să-l felicite pe deputatul Ilan Șor, care își serbează astăzi ziua de naștere. „Stimați colegi, astăzi își sărbătorește ziua de naștere Ilan Șor, îl așteptăm acasă, în Moldova, ca să îi adresăm felicitări”, a menționat ea ironic. Aceasta în condițiile în care Ilan Șor este anunțat de autoritățile noastre în căutare internațională. 

Ulterior, deputata Maria Ciobanu a avut un comentariu. „Este o mare rușine ca un deputat penal să fie felicitat din prezidiul Parlamentului, cu ocazia zilei de naștere. Ne-a făcut de rușine în lumea întreagă. Eu îi urez din tot sufletul ani mulți cu executare”.

Într-un alt moment, când urmau să fie examinate chestiuni ce țin de agenda ședinței, Zinaida Greceanîi, vădit deranjată de faptul că nu toți deputații sunt la locul loc a menționat, și-a mustrat colegii: „De câte ori v-am rugat să nu umblați brambura prin Parlament?!”.

În timp ce se examina proiectul privind instituirea unui nou mod de alocare a profitului disponibil pentru distribuire al BNM la venitul bugetului de stat, președintele fracțiunii parlamentare PAS, Igor Grosu, care a criticat inițiativa, a ieșit la tribuna Parlamentului și a încercat să exemplifice sinteza acestui proiect. 

Acesta a pus la tribuna centrală două pahare de plastic, în unul a pus două bancnote de 200 și de 100 de lei, iar pe cel de-al doilea pahar l-a lăsat gol. „Acesta este BNM”, a menționat deputatul arătând spre paharul plin cu bani, „iar acesta este bugetul”, arătând spre paharul gol. „Pur și simplu din paharul plin luăm o bancnotă și o punem în cel gol. Și peste cinci minute luăm bancnotă și o punem înapoi în paharul cu bani. Nimic deosebit. Luăm dintr-un buzunar și-l punem în altul”, a explicat Igor Grosu. 

La același subiect, deputatul ACUM Lilian Carp, și el critic față de proiect, a declarat că societatea face parte dintr-un teatru al absurdului numit „Politica R. Moldova”. „A plecat nanul și a rămas cel cu pomelnicul”, a menționat ironic Lilian Carp. 

Amintim că, recent, în presă a apărut imagini cu pomelnicul familiei Dodon, care a fost tipărit la o tipografie, cu un tiraj de 1500 de exemplare. Potrivit preoților, nu se obișnuiește ca pomelnicele să fie tipărite, însă chiar dacă acest lucru se face, trebuie aprobat cu acordul Sinodului Bisericesc. 

Proiectul ce vizează distribuirea profitului BNM a fost comentat ironic și de socialistul Vladimir Golovatiuc. „Nu puteți să fiți oleacă gravidă, ori susțineți acest proiect ori sunteți împotriva acestuia”, s-a adresat el către deputații din Blocul ACUM. 

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Alegeri4 ore în urmă

Pandemia, pretext pentru a restricționa votul în diasporă? Soluții

Pe data de 10 iulie 2020, în cadrul emisiunii „Președintele răspunde” Igor Dodon a făcut o declarație despre următoarele alegeri...

Social7 ore în urmă

Trei știri bune din Moldova: rezerve locale pentru iarnă, cetatea Sorocii în imagini și clătite olandeze la Chișinău

Umple-ți borcanele la Cămara Fest În fiecare sâmbătă de august în Scuarul Catedralei Mitropolitane va fi organizat un târg al...

Social11 ore în urmă

13 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 57 cazuri noi de infectare și șapte decese

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

LifestyleO zi în urmă

Partea plină a paharului. Lucrurile bune pe care ni le-a adus pandemia

PE SCURT Înainte de pandemie, cu o zi înainte ca echipa Moldova.org să înceapă munca de acasă, din autoizolare am...

Politică3 zile în urmă

Pe banii noștri: un deputat în căutarea identității și două partide care s-au lansat în gaming și aplicații mobile

La începutul acestei săptămâni Parlamentul părea că nu se putea trezi. Era luni dimineața, iar în acel moment, exista cam...

Social3 zile în urmă

Cine a fost Lia Manoliu – sportiva din Chișinău care a intrat în Cartea Recordurilor

Lia Manoliu a fost o atletă română, laureată cu aur la Jocurile Olimpice de vară din Mexico 1968 și cu...

Social3 zile în urmă

10 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: Starea de urgență se prelungește până pe 31 iulie

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Advertisement

Politică

Politică4 zile în urmă

Rezumat din Parlament: angajarea răspunderii și minus două ore de democrație

Pe ordinea de zi ședinței au fost puse inițial 42 de proiecte de legi. Printre acestea au fost și alte...

Divertisment6 zile în urmă

Va interzice Putin curcubeul?

PE SCURT Pe 3 iulie, la o întâlnire dintre Vladimir Putin și membrii grupului de lucru pentru amendamentele la Constituție,...

PoliticăO săptămână în urmă

Protest în regiunea transnistreană: „Noi nu vă limităm în totalitate”

PE SCURT Pe 2 iulie, în Râbnița a avut loc un protest după ce așa-zisele autorități transnistrene au anulat permisele...

Politică2 săptămâni în urmă

Ce înseamnă schimbările în Constituția Rusiei și cum ar putea influența regiunea transnistreană. Explicăm

PE SCURT De pe 25 iunie până pe 1 iulie are loc referendumul pentru modificarea Constituției Federației Ruse. În regiunea...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Trei sate moldovenești din stânga Nistrului au trecut în subordinea Tiraspolului?

PE SCURT Așa-zisele autorități transnistrene anunță că aproape 80% dintre cazurile de COVID-19 au fost tratate.  Thomas Mayr Harting, reprezentantul...

Politică4 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. „Discriminare. Autoritățile moldovenești nu au anulat bacalaureatul pentru studenții din regiune”

PE SCURT Astăzi, 16 iunie, în regiunea transnistreană, se încheie starea de urgență, însă restricțiile rămân în vigoare. Acest lucru...

Istorie1 lună în urmă

„Politicienii folosesc divizarea în societate, manipulând cu preferințele alegătorilor”, spune o doctoră în Științe Politice

PE SCURT Instalarea stării de urgență pare că a amplificat problemele politice și divergențele existente în societate, la fel ca...

Advertisement

Opinii

iulie 2020
L Ma Mi J V S D
« iun.    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031