Pe un câmp din apropierea orașului Căușeni, la 70 de km distanță de Chișinău, Gheorghe Gogu, un bărbat trecut de 60 de ani, strânge, alături de câțiva lucrători, ultimii struguri din acest an. De fapt, mai mult se ocupă de chestiuni administrative decât culege. Angajatele i-o taie ușurel prin față, trecând în grabă de la o tufă la alta.

În pauza dintre cules, oamenii se adună lângă căsuța construită la marginea câmpului, unde-și țin instrumentele. Tractorul cu remorca plină de struguri este condus spre vinărie. Gheorghe Gogu constată din mers pagubele aduse de acest an secetos. Chiar și nucii pe care i-a sădit cu 30 de ani în urmă anul acesta s-au uscat. Lucrătorii își întăresc puterile cu o franzelă, o bucată de salam, brânză și legume de sezon. Gheorghe Gogu umple câte un pahar de must dintr-o butelie de plastic și-și vociferează noile speranțe în jurul toastului: „noroc și sănătate!"

De pe geam se văd minuscule casele Căușeniului - localitatea unde și-a început activitatea agricolă și unde își duce traiul. A lucrat peste 25 de ani în sovhoz, iar în 1990, împreună cu alte cinci persoane, a format o cooperativă. Au numit-o „Viața nouă" - nume aproape simbolic dacă ne gândim că anume în acea perioadă Republica Moldova își obținea independența. „Am fost primii care am luat pământul. Uneori zic că cineva mă va blestema pentru că eu am fost printre primii care au luat pământul și au destrămat colhozul", adaugă Gheorghe Gogu zâmbind.

Agricultura este domeniul în care ales să-și facă studiile și pe care l-a practicat mai toată viața. A avut în grijă livezi de piersici și plantații de viță de vie pe care, periodic, le-a tot înnoit. E împăcat cu faptul că lucrurile începute de el sunt duse mai departe de Ilie, feciorul mai mic. Doar că Ilie vrea să facă lucrurile un pic diferit. A învățat și el în domeniu și vrea să-și transforme pasiunea într-un adevărat business.

Prin 2004 au conceput o vinărie artizanală, acasă, în curtea gospodăriei lor din Căușeni, iar după 2011, când legislația privind vinificația a fost simplificată, familia Gogu și-a înregistrat activitatea sub numele de brand „Gogu Winery". În cadrul vinăriei, Ilie Gogu pune accent pe soiuri locale, cum ar fi Fetească Regală, Fetească Albă sau Neagră. Vinurile se bucură de succes, iar interesul lui Ilie este de a avea cel puțin o medalie la nivel internațional pentru fiecare tip de vin produs.

Tractorul cu remorca plină de struguri proaspăt culeși ajunge în ograda casei. Aici, strugurii sunt trecuți printr-o mașinărie electrică, unde bobițele sunt strivite și separate de ciorchini. Mustuiala trece automat printr-un furtun, spre un butoi de inox, înalt, de câteva tone. Aici va sălășlui timp de câteva săptămâni, după care lichidul bahic va ajunge în butoaiele din beciul alăturat.

Seceta din acest an a afectat și plantațiile de viță-de-vie. În volum, recolta este mai mică decât în anii precedenți. Lipsa aprovizionării cu apă este una din cele mai dureroase probleme din agricultură, consideră Ilie. „Cu părere de rău, s-au distrus toate acele sisteme de irigare sovietice. Bune, rele, dar ele erau. Acum am ajuns într-o situație în care ne rugăm la Dumnezeu să plouă sau să nu plouă", constată viticultorul.

Agricultura este un sector foarte dependent de factorii ecologici, spun și vecinii din Ucraina. Valerii Ignatov, proprietar al unei ferme de melci din regiunea Harkiv, spune că, pentru a obține un produs calitativ, este necesar ca melcii „să se afle în mediu natural". Dar acest fapt poate fi influențat de factori climaterici precum ploi mari, călduri mari, dar și dăunători. Așa că și-a construit propriul sistem de irigare, și-a instalat paleți din lemn, pentru a-i proteja de soare și prădători. De asemenea, a lucrat la propria formulă de hrană suplimentară pentru moluște. „Noi lucrăm pentru ca melcii să lucreze pentru noi", concluzionează fermierul. .

De creșterea melcilor a început să se ocupe cu vreo 10 ani în urmă. Era într-o vizită prin Europa când niște prieteni de familie l-au invitat într-un restaurant specializat pe bucate din melci. Impresionat de gustul mâncării, s-a gândit cum ar fi să aducă această idee și în Ucraina și s-o transforme în afacere. În prezent se ocupă de creșterea și comercializarea a două specii de melci - Helix Aspersa Muller și Helix Aspersa Maxima. Prima e doar pentru consum alimentar, iar a doua - și pentru industria cosmetologică.

De hrană suplimentară au nevoie și pământurile noastre, doar că una netoxică, e de părere vinificatorul de la Căușeni, Gheorghe Gogu. „La moment, noi cam ne prindem a bate joc de pământ, părerea mea. Eu când văd ce curățenie e prin răsărită, prin porumb, chiar și prin grâu… Au mers și-au dat cu erbicide… Da, la moment crește grâu, va mai crește 5-6 ani, iar pe urmă?", se indignează agricultorul.

Printre livrările pe care le face personal la Chișinău și apelurile care-l întrerup la fiecare câteva minute, Ilie Gogu spune mândru că vinurile au devenit mult mai calitative în ultimii ani. „Eu aș spune că au crescut în calitate în ultimii 15 ani. Până la acel embargo rusesc, tot mai lăsa de dorit calitatea vinului, dar acel embargo a dat un «șut în fund» vinificatorilor și au pornit pe calea cea dreaptă. Deja ferm se poate spune că putem concura cu orice vin din oricare colț al lumii. Asta ne face să fim cumva mai mândri, să ridicăm capul mai sus decât era ceva ani în urmă. Cred că acesta este momentul nostru de glorie", conchide vinificatorul

Autori

Moldova: Raisa Răzmeriță, Ion Gnatiuc

Ucraina: Alona Nagaevschuk, Vlad Liaschenko