Un scandal legat de salariul purtătoarei de cuvânt a întreprinderii de stat „MoldATSA” a ajuns în centrul atenției publice la sfârșitul lunii iunie în Republica Moldova. Cazul Anastasiei Taburceanu, verișoara președintei Maia Sandu, nu doar că a atras rapid atenția publică, ci a declanșat și un lanț de reacții: demiterea Corpului de control al premierului, anunțul privind reorganizarea Agenției Proprietății Publice și controale extinse la alte 21 de întreprinderi de stat.
Între timp, Anastasia Taburceanu a demisionat și a anunțat că va restitui sumele încasate sub formă de sporuri și adaosuri la salariul de bază. Însă întrebarea rămâne: ce putea fi făcut pentru a evita un astfel de scandal și dacă au mai existat cazuri similare în care persoane cunoscute din Republica Moldova au returnat bani primiți din funcții publice? Despre acestea, în materialul de mai jos.
Cum o purtătoare de cuvânt la o întreprindere de stat a devenit subiect de scandal
La 20 iunie, liderul Partidului Național Moldovenesc (PNM), Dragoș Galbur, a făcut o postare pe una dintre rețelele de socializare, în care susținea că Anastasia Taburceanu, verișoara președintei Maia Sandu, a fost angajată fără concurs public în funcția de purtător de cuvânt la Î.S. „MoldATSA”, întreprindere responsabilă de siguranța traficului aerian din Republica Moldova, unde ar avea un salariu de peste 70.000 de lei.
„Sursele mele afirmă că Anastasia Taburceanu nu s-ar prezenta fizic la locul de muncă și că ar mai activa, direct sau prin intermediul firmei de comunicare pe care o conduce, și în alte instituții publice, astfel încât veniturile cumulate ar depăși lunar câteva sute de mii de lei”, a scris politicianul.
Anastasia Taburceanu era cunoscută în mediul online pentru că a fost purtătoarea de cuvânt a fostei prim-ministre Natalia Gavrilița între 2021 și 2023.
În aceeași zi, Taburceanu a confirmat că lucrează pentru întreprindere, unde prestează servicii de comunicare. Referitor la salariu, Taburceanu a declarat că salariul său de funcție este de 25.700 de lei, la care se adaugă sporuri pentru vechime și volum de muncă.
„Nu am venituri care depășesc sute de mii de lei lunar”, a declarat Taburceanu.
Punctul de cotitură în escaladarea acestui scandal a avut loc pe 23 iunie, când o investigație RISE Moldova a arătat că Anastasia Taburceanu a fost remunerată cu peste un milion de lei în mai puțin de un an de activitate în calitate de purtătoare de cuvânt la „MoldATSA”. Potrivit investigației, în 2026 remunerația lunară a acesteia a depășit 120 000 de lei, fiind de aproximativ opt ori mai mare decât salariul mediu pe economie și de aproape patru ori mai mare decât indemnizația salarială a președintei Maia Sandu.
Consecințe: demisie, restituire benevolă de bani și controale la întreprinderile de stat
În aceeași zi, după apariția investigației RISE Moldova, Anastasia Taburceanu a depus cerere de demisie din funcția de purtătoare de cuvânt a „MoldATSA”.
„Mi-am depus cererea de eliberare din cadrul MoldATSA. Voi restitui sumele încasate ca sporuri și adaosuri la salariu de bază pentru întreaga perioadă în care am activat în această instituție. Îmi pare rău că, prin acțiunile și deciziile mele individuale, au fost afectați oameni fără nicio legătură cu situația dată”, a transmis Anastasia Taburceanu pe rețelele sociale.
Scandalul a fost atât de mare, încât Agenția Proprietății Publice (APP), care este fondator al Î.S. „MoldATSA”, a dispus un control amplu la întreprindere. Instituția anunță că, dacă verificările vor demonstra că au fost acordate remunerații peste limitele prevăzute de legislație, va insista asupra recuperării sumelor achitate nejustificat „în strictă conformitate cu legislația în vigoare”.
„Este necesară o evaluare obiectivă și completă a situației cu privire la salarizare. Controlul este în plină desfășurare și va fi finalizat, estimativ, în trei săptămâni. Ulterior, în funcție de constatările efectuate, APP va întreprinde măsurile necesare și va sesiza, după caz, autoritățile competente”, a declarat instituția.
APP care gestionează patrimoniul statului și întreprinderile cu capital public, a precizat că a transmis solicitări similare comisiilor de cenzori din alte 21 de societăți cu capital de stat, vizând analiza modului de gestionare a resurselor financiare, inclusiv a politicilor de salarizare.
Directorul APP, Roman Cojuhari, solicitat de jurnaliști înaintea ședinței Guvernului, a precizat că, în urma controlului inițiat la „MoldATSA” privind modul de acordare a suplimentelor salariale, „se va găsi și o soluție pentru returnarea acestor sume”.
Corpul de control al premierului, demis. Plângere la Procuratură
La ședința Guvernului premierul Alexandru Munteanu a anunțat că corpul de control al prim-ministrului va fi demis. Corpul de control este o structură din cadrul Cancelariei de Stat, formată din consilieri ai prim-ministrului, care are misiunea de a monitoriza, controla și evalua modul în care sunt implementate deciziile Guvernului, Programul de guvernare și sarcinile trasate ministerelor.
„În urma evaluărilor și informațiilor analizate în ultima perioadă, am ajuns la concluzia că activitatea componentă a Corpului de control nu mai beneficiază de încrederea necesară pentru exercitarea acestei funcții”, a declarat Alexandru Munteanu.
La aceeași ședință premierul a anunțat că Guvernul urmează să inițieze procedura de reorganizare a Agenției Proprietății Publice.
„În ultima perioadă, au apărut prea multe semnale și prea multe întrebări legitime privind anumite procese și practici din interiorul instituției. Și eu, noi toți aici, nu putem să le ignorăm. Și nu este vorba doar de MoldATSA. De aceea, consider că APP are nevoie de o reorganizare din temelie, care să consolideze transparența, responsabilitatea managerială și capacitățile instituției de a administra eficient bunurile statului în interesul cetățenilor”, a declarat premierul.
Iar în seara zilei, președintele Partidului Național Moldovenesc, Dragoș Galbur, a anunțat că a depus o plângere la Procuratura Generală privind adaosurile la salariu încasate de Anastasia Taburceanu.
„Solicit organelor de drept să verifice legalitatea acestor plăți, perioadele în care aceasta s-a aflat efectiv pe teritoriul Republicii Moldova și dacă în acest caz există elementele constitutive ale unei infracțiuni”, a transmis Dragoș Galbur.
Expert politic: „Conflictele de interese se declară”
Andrei Curăraru este de părere că pentru a evita situația legată de Anastasia era nevoie în primul rând de reguli clare și aplicate privind conflictele de interese. „Conflictele de interese se declară . Putea să fie o comunicare preventivă în legătură cu potențiale conflicte de interese, mai ales că sintagma „verișoara Maiei Sandu”a fost utilizată des în presă și în mijloacele de propagandă”, a spus expertul.
Un element central ține de transparența salariilor în instituțiile de stat. Acesta afirmă că „trebuie să fie un plafon salarial inclusiv la întreprinderile de stat care să presupună raportarea publică a veniturilor”. „Mi „se pare controintuitiv ca un funcționar public care face 10 mii de lei să aibă declarații de venituri și o angajată la o întreprindere de stat care face 75.000 să nu dea astfel o declarație”, explică Andrei Curăraru. Potrivit lui, trebuie remediat și trebuie ANI-ul să urmărească astfel de cheltuieli.
În același timp, expertul insistă asupra necesității unor verificări instituționale mai serioase, întrebând dacă „Curtea de Conturi a făcut audituri în ultimul timp la MoldATSA”, deoarece „astfel de salarii nu sunt motivate în condițiile realistice din Republica Moldova”.
„Există multe teorii în legătură cu faptul de ce a fost angajată Anastasia Tăburceanu la MoldATSA. Cineva spune că asta ar fi cu cunoașterea președintei Maia Sandu, alții nu ar spune că nu, asta trebuie să se stabilească o investigație”, a punctat acesta. Mai mult, Andrei Curăraru nu exclude ipoteza că fostul director al întreprinderii, despre care se afirmă că ar avea un CV fals, „ar fi angajat-o în speranța de a influența președinta Republicii Moldova”.
Expertul atenționează că au existat voci care au criticat-o pe o altă verușoară a președintei pentru faptul că este șefa de cabinet la Parlament, însă el nu este de acord cu aceste critici. „Aici eu nu sunt absolut de acord, fiindcă este o funcție care vine împreună cu președintele Parlamentului și pleacă împreună cu președintele Parlamentului. Este o numire politică și decizi tu pe cine vrei și în cine ai tu încredere”, a adăugat Andrei Curăraru.
Cel mai notoriu caz de restituire a salariului este cel…al lui Igor Dodon
În Republica Moldova, foarte puține cazuri se soldează cu restituiri voluntare și publice ale banilor. Cele mai multe vizează dosare penale sau recuperări dispuse de instanțele de judecată. Iată două dintre cele mai mediatizate cazuri.
72.657 de lei, restituiți de Igor Dodon
În 2009, numele lui Igor Dodon a apărut într-un scandal legat de Institutul de Economie, Finanțe și Statistică (IEFS), după ce o revizie a CCCEC a identificat nereguli privind plata unor salarii și indemnizații către persoane care nu ar fi desfășurat efectiv activitatea pentru care primeau bani. O investigație a Ziarului de Gardă arăta că printre beneficiarii acestor plăți s-ar fi numărat și Igor Dodon, care la acea vreme ocupa funcția de ministru al Economiei și figura ca și colaborator remunerat al institutului.
În septembrie 2009 a fost deschis un dosar penal privind presupuse fraude și delapidări în cadrul IEFS. Deși presa și foști angajați ai instituției au susținut că Dodon ar fi beneficiat de remunerații pentru activități pe care nu le-ar fi prestat efectiv, numele său nu a fost inclus în rechizitoriul dosarului și nu s-a regăsit printre persoanele trimise în judecată.
Totuși, în contextul verificărilor, Igor Dodon a restituit institutului suma de 72.657 de lei. Întrebat ce activitate a desfășurat în schimbul banilor primiți, acesta a declarat că, timp de mai mulți ani, a făcut parte din colegiul de redacție al unui buletin informativ și că a pregătit pentru publicare mai multe articole.. La întrebarea de ce a returnat banii dacă remunerația fusese obținută legal, Dodon a răspuns: „IEFS se află acum într-o situație economică dificilă, legată de criză. E logic să ajut institutul. Nu-i așa?”.
Secretar general al Guvernului, obligat să returneze o primă
Un caz nu mai puțin interesant a avut loc în 2016. Atunci, secretarul general al Guvernului, Tudor Copaci, a fost obligat de Curtea Supremă de Justiție să returneze o primă încasată de la fabrica de divinuri „Barza Albă”, în cadrul căreia a deținut anterior funcția de membru al consiliului de administrație. Astfel, demnitarul a pierdut procesul împotriva societății pe acțiuni, pe care a atacat-o în instanță în anul 2014, împreună cu alți patru membri ai consiliului de administrație.
Aceasta se întâmpla după ce Inspecția Financiară, în urma unui control la Barza Alba, a depistat că premiile acordate membrilor consiliului societății și comisiei de cenzori ar fi contrare Legii salarizării. Inspecția Financiară a recomandat agentului economic să întreprindă „măsuri de restituire a banilor alocați”.
În consecință, directorul fabricii i-a obligat să restituie banii primiți, însă Copaci nu a fost de acord și a mers în judecată. Copaci a considerat că actele adoptate de organele de conducere a întreprinderii Barza-Alba sunt neîntemeiate și contrare normelor legale.
Prima instanță și nici Curtea de Apel Bălți nu i-au dat câștig de cauză. Instanțele au reținut că remunerarea membrilor organelor de conducere ale unei societăți pe acțiuni poate fi stabilită doar de Adunarea Generală a Acționarilor, iar acordarea unor premii de către Consiliul societății sau de către organul executiv reprezintă o depășire a atribuțiilor legale.
Judecătorii au subliniat că membrii Consiliului, în calitate de reprezentanți ai statului, aveau obligația să respecte legislația, care prevedea utilizarea profitului net al întreprinderii pentru investiții și majorarea capitalului social, ceea ce însemna că fondurile respective aveau o destinație specială și nu puteau fi folosite pentru acordarea de prime. Demnitarul s-a adresat la Curtea Supremă de Justiție, însă cererea de recurs și a menținut în vigoare decizia Curții de Apel Bălți.
Contactat de presă, atunci, Tudor Copaci a declarat că banii au fost returnați demult și că nu ar fi fost vorba despre sume importante.
„În condițiile în care la unele întreprinderi de stat s-au plătit prime de circa un milion de lei, sumele achitate membrilor Consiliului de Administrație al Barza Albă au fost nesemnificative”, a precizat oficialul.
