Un conflict public iscat între Iuliana Beregoi și Andreea Bostănică a dominat timp de câteva săptămâni online-ul moldovenesc. Schimbul de replici dintre cele două a fost marcat de un limbaj agresiv, obscen, cu atacuri la aspectul fizic și aluzii la viața sexuală. Clipurile și reacțiile publicate au strâns milioane de vizualizări, transformând scandalul într-un „spectacol digital” urmărit mai ales de adolescenți. Totul a culminat cu divulgarea unei scheme de șantaj cu sicrie, în care nu este clar deocamdată ce fel de implicare a avut Iuliana Beregoi.
Dar ce (anti)valori transmit astfel de fenomene virale atunci când protagonistele lor au comunități de milioane de urmăritori, majoritatea copii și adolescenți? Pornind de la această întrebare, îți explicăm în continuare cum a apărut conflictul în online, de ce este periculoasă mediatizarea lui și analizăm ce impact ar avea asupra urmăritorilor. Dacă ești părinte, profesor sau adult preocupat de educația media și bunăstarea mintală a adolescenților, acest articol ți se adresează în special ție.
Urmăritoare: „Prietenia între fete nu există”
Alina* are 18 ani și recunoaște că, la început, a urmărit totul „ca pe un serial”.
„Pentru mine s-a confirmat încă o dată că prietenia între fete nu există”, mi-a spus de la bun început.
Tânăra mi-a vorbit și despre limbajul celor două influencere. Ea a spus că „replicile parazite” din live-uri au intrat automat în vocabularul ei și al prietenilor săi.
„Le aud peste tot, la școală, pe TikTok și în conversațiile cu colegii. Și recunosc că le folosesc și eu fără să vreau.”
Alina mi-a mai spus că pentru ea îndeosebi Iuliana a fost „exemplu și inspirație”, pe care o urmărea încă din copilărie, participând și la câteva din concertele ei. „O vedeam altfel, mai asumată.” Doar că, odată cu informațiile făcute publice și cu acuzațiile aduse, convingerile i s-au fisurat.
„Acum nu mai înțeleg cine are dreptate. Parcă fiecare spune doar partea ei. Și am impresia că, undeva în spate, sunt lucruri mai urâte decât vedem noi.”
Timeline: cum relația dintre cele două influencere s-a transformat într-un scandal online
- 2016: Iuliana Beregoi și Andreea Bostănică, ambele în vârstă de 12 ani, fac cunoștință în cadrul unui cerc de muzică.
- 2017: Ele participă la evenimente împreună, sunt văzute îmbrățișându-se și postează inclusiv videoclipuri.
- 2018-2021: Iuliana Beregoi și Andreea Bostănică cresc în popularitate. Aparițiile publice comune devin tot mai rare. Periodic, acestea se iau peste picior reciproc. De exemplu, la unul din concertele sale, Iuliana Beregoi își îndeamnă fanii să nu se axeze pe valorile materiale, în perioada în care Bostanică este criticată pentru cadourile scumpe pe care le primește.
- 2022: Într-un live pe TikTok, Iuliana Beregoi îi răspunde unui urmăritor care declară „O urăsc pe Andreea Bostănică” cu replica „Și eu”.
- 14 februarie 2026: Conflictul dintre Iuliana Beregoi și Andreea Bostănică atinge apogeul în momentul în care cea de-a doua publică pe TikTok o serie de fotografii însoțite de text prin care o acuză pe Iuliana Beregoi și familia sa de organizarea unei scheme de șantaj cu bani.
Andreea face trimitere la un comunicat al poliției din 13 februarie, potrivit căruia, în perioada martie 2021 – mai 2025, bănuiții („8 persoane, printre care trei femei cu vârste cuprinse între 18 și 47 de ani, originare din Chișinău și Orhei”) ar fi șantajat două persoane și ar fi extorcat suma de peste 47 200 de euro, una dintre victime fiind amenințată cu sicrie și cruci.
Postările Andreei Bostănică pe acest subiect adună milioane de vizualizări pe TikTok.
- 16 februarie 2026: Influencera Daniela Costețchi, care ar fi victima schemei de șantaj, confirmă indirect că Iuliana și familia ei ar fi organizat schema, mulțumindu-i Andreei Bostănică pentru „inspirația” de a vorbi public. Videoclipul Danielei Costețchi ajunge la aproape 2 milioane de vizualizări în doar câteva zile.
- 19 februarie 2026: Iuliana Beregoi publică prima sa reacție la acuzațiile care i-au fost aduse. Ea menționează că este nevinovată și că nu are „absolut nicio legătură cu acel sicriu despre care se vorbește”. Cu toate acestea, Iuliana confirmă că numele ei este parte a unei anchete în derulare, însă fără a oferi mai multe detalii.
„Îmi pare foarte rău că fanii mei și audiența mea au fost nevoiți să asiste la tot acest bullying extrem de agresiv îndreptat împotriva mea în aceste zile, la limbaj vulgar și la tot ce s-a întâmplat pe TikTok”, a spus Iuliana Beregoi în videoul postat pe Instagram care a adunat circa 2,6 milioane de vizualizări, subliniind că poartă „povara exemplului și responsabilitatea” față de audiența sa.
În prezent, pe acest caz au loc investigații, iar poliția examinează circumstanțele invocate în plângerile depuse.
Cine este Iuliana Beregoi
Iuliana Beregoi este cântăreață și influenceră originară din Orhei, care în prezent are vârsta de 21 de ani (n. în 2004).
S-a remarcat din copilărie prin lansările muzicale și vlogging, devenind un fenomen în rândul publicului tânăr, în special cu vârsta de până la 20 de ani.
Prezența sa în mediul online a început odată cu lansarea canalului de YouTube, în 2015, acolo unde a postat vloguri și piese muzicale.
În 2017, la vârsta de aproximativ 14 ani, a devenit protagonista serialului „Lara”, o producție online pentru adolescenți care a atras milioane de vizualizări și i-a consolidat poziția de personalitate media.
Comunitatea Iulianei Beregoi a fost crescută și întreținută prin intermediul a numeroase concerte și turnee muzicale atât în Republica Moldova, cât și în România.
În vara anului 2025, a organizat „Tabăra cu Iuliana Beregoi” care a inclus activități și întâlniri cu fanii. Aceasta a fost criticată în mediul online pentru prețul de aproximativ 1000 de euro și pentru faptul că artista ar fi refuzat să facă poze cu participanții.
Astăzi, Iuliana Beregoi are circa 1,16 milioane de urmăritori pe YouTube, 1,6 milioane pe Instagram și 3,3 milioane pe TikTok. Cele mai populare clipuri muzicale lansate de aceasta adună zeci de milioane de vizualizări.
Cine este Andreea Bostănică
Andreea Bostănică are 21 de ani, este cântăreață și vloggeră originară din Chișinău, dar care trăiește în Emiratele Arabe Unite.
Ea și-a început cariera în 2017. Astăzi, ea este în topul celor mai populari vloggeri și influenceri din România și Republica Moldova. Andreea Bostănică mai este cunoscută și pentru lansarea câtorva piese pe YouTube, dar și pentru că ar deține o agenție de publicitate cu sediul la București.
În mediul online a devenit mai ales cunoscută pentru stilul de viață extravagant și cadourile opulente primite de la fostul ei partener, care ar fi nepotul fostului președinte al Uzbekistanului – subiect de asemenea mediatizat și disputat în mediul online.
Unul dintre mesajele ei cu cel mai mare impact, transmis urmăritorilor, este că nu a luat note prea mari la bacalaureat și că ar fi putut foarte bine să nu-l ia deloc, pentru că acest lucru nu i-ar fi afectat „fericirea, vacanțele, hainele, mașina sau apartamentele”. Comunitatea Andreei Bostănică este, la rândul ei, formată în mare parte din copii și adolescenți, în special fete, la fel ca în cazul Iulianei Beregoi.
Pe TikTok este urmărită de circa 7,2 milioane de utilizatori, pe Instagram de aproape 4 milioane, iar pe YouTube adună circa 900 de mii de urmăritori.
Limbaj sexist și obscen, atac la persoană, bodyshaming și competitivitate feminină
Ironiile, aluziile și comentariile pasiv-agresive între cele două influencere au tot avut loc periodic în ultimii câțiva ani. Cele mai recente dintre acestea au devenit „emblematice” pentru urmăritorii celor două fete, fiind preluate și popularizate în reinterpetări pe TikTok.
Parafrazăm câteva dintre ele: „Te-a avut cine n-a vrut”, „Fetița cu corp de băiețel”, „Nu mai da like-uri la comentarii, că o să-ți pară rău”, „Aveai 13 ani și te purtai de parcă aveai 20, t#rfo” – replicile „parazite” la care se referea și Alina, una dintre urmăritoarele Iulianei Beregoi. Acestea fac trimitere la acțiuni din trecut ale celor două influencere, incluzând limbaj obscen, agresiv, sexualizat, vizând aspectul fizic și chiar numărul partenerilor sexuali.
Și Beatrice Mustea, activistă și fondatoarea unei agenții de creare de content pentru TikTok și YouTube, ne-a spus că a constatat „mult bodyshaming și slutshaming” în „dialogul” celor două influencere.
„Body shaming” este un act în care o persoană își exprimă opinii sau comentarii nesolicitate și de obicei negative despre corpul cuiva (mărime, formă, greutate, etc).
„Slut shaming” reprezintă stigmatizarea unei persoane pe baza aspectului său, a presupusei disponibilități sexuale și a comportamentului sexual real sau perceput, fiind îndreptat în principal împotriva femeilor și fetelor.
Beatrice Mustea atenționează că acest fenomen a încurajat și pe alte fete „să se batjocorească în acest mod pe internet, să facă public shaming”:
„Am văzut rezolvarea anumitor probleme personale din copilărie pe internet. La fel, am mai văzut adolescente care au creat videouri pe TikTok despre fosta cea mai bună prietenă care le-a greșit. Și acele videouri au devenit virale, după modelul Iulianei și Andreei.”
Un exemplu este cel în care Andreea spune într-un video că o femeie este iubită și respectată doar dacă primește flori, diamante și cadouri scumpe, iar „c*rvele primesc m*ie în cabina de probă”. Acesta era, de fapt, un atac la adresa Iulianei Beregoi care spusese într-un podcast că cel mai ciudat loc în care a făcut sex a fost o cabină de probă. Drept răspuns, Iuliana Beregoi a acuzat-o pe Andreea, într-un alt video, că la 19 ani și-a petrecut vacanța într-o vilă privată din Mykonos cu trei „boșorogi”.
Organizația „Femei pentru femei” atenționează că aceste exemple, cu expunerea repetată la umiliri publice, atacuri la persoană, bodyshaming sau referiri la viața intimă pot normaliza comportamente nocive, încuraja bullyingul și consolida dublul standard aplicat fetelor.
„Scandalurile online sunt, de regulă, trecătoare, însă mesajele pe care tinerii le absorb în acest timp pot avea efecte de durată”, a menționat comunicatoarea organizației, Iuliana Burdila.
Părinții, între interdicție și dialog cu minorii
Iuliana Burdila subliniază că, pentru părinți și profesori, asemenea situații pot deveni „ocazii valoroase de dialog”. Întrebări precum „Ce ai simțit când ai urmărit acest conflict? Ce ai face diferit? Ce înseamnă respectul, egalitatea și sprijinul între oameni?” pot încuraja reflecția și gândirea critică la copii. Și Beatrice Musteață spune că părinții ar putea încerca să înțeleagă miezul acestui scandal și să se implice mai mult în educația media a copiilor.
De exemplu, Diana Guțu Zamfir, care este mama unei adolescente de 15 ani, ne-a spus că urmărește și discută de la egal la egal cu fiica ei subiectele de actualitate, inclusiv scandalul dintre cele două influencere. Potrivit ei, părinții ar trebui mai întâi să iasă din „bula” lor și să încerce să înțeleagă conținutul pe care îl consumă copiii.
„Vreau să mă expun și eu la aceleași lucruri ca și fiica mea, să fiu la curent cu trendurile tinerilor. Aceasta este metoda mea de a înțelege cu adevărat interesele lor pentru a ști ulterior cum să discut, cum să mă poziționez la același nivel de înțelegere a lucrurilor”, a menționat Diana.
Ea ne-a spus că timpul petrecut de adolescenți pe internet ar trebui completat cu sport, lectură, artă și timp petrecut în familie, iar părinții să rămână implicați și interesați de conținutul pe care îl urmăresc copiii lor.
„Cea mai bună protecție nu este doar controlul, ci dialogul și educația”, a subliniat Diana.
Dar ce se întâmplă, de fapt, în mintea adolescenților atunci când urmăresc astfel de conflicte online? Psihologul Ștefan Popov spune că interesul uriaș pentru scandaluri nu este întâmplător, ci are explicații în modul în care funcționează creierul uman.
Creierul este atras de conflict și emoții negative
„În general, oamenii sunt mult mai receptivi la emoții negative, pentru că creierul reacționează mai intens la situațiile periculoase sau scandaloase”, spune psihologul. Potrivit lui, acest mecanism funcționează ca un bias cognitiv care „îi face pe oameni să creadă că acolo se întâmplă ceva important și că trebuie să fie la curent cu evoluția evenimentelor”.
Biasul cognitiv este o eroare sistematică de gândire, de regulă inconștientă, care distorsionează percepția realității și influențează procesul de luare a deciziilor. Acesta apare ca o scurtătură mentală prin care informațiile complexe sunt simplificate pentru a fi procesate mai rapid.
„Respectiv, orice emoție negativă precum frica sau furie, care se manifestă prin amenințări, șantaj sau acuzați, afectează creierul și ne determină să vedem ce se întâmplă acolo”, explică Ștefan Popov.
Influencerii ca modele de comportament pentru tineri
„Adolescenții, fiind încă într-un proces de formare a identității, caută anumite modele sau idoli pentru a-și contura personalitatea și valorile. Este un proces firesc”, explică Ștefan Popov.
Diferența, spune psihologul, este că în trecut aceste modele erau mai degrabă părinții, profesorii sau personaje istorice, în timp ce astăzi reperele pentru tineri au devenit influencerii.
„Dacă un adolescent își ia un influencer drept exemplu, există riscul ca tot ceea ce face sau spune acea persoană să fie acceptat fără un filtru critic. Așa funcționează, de multe ori, relația cu idolii”, spune psihologul.
Efectele scandalului asupra tinerilor care l-au urmărit
Ștefan Popov spune că efectele unor astfel de conflicte nu sunt identice pentru toți adolescenții. Potrivit lui, pentru o bună parte acesta va rămâne doar un episod intens mediatizat și un subiect de bârfă. Există însă și o categorie mai restrânsă, dar mai vulnerabilă – acele persoane care au un atașament anxios sau care nu au încă formate mecanisme solide de autoreglare emoțională.
„Pentru ei, astfel de scandaluri pot alimenta frici, gânduri disfuncționale sau chiar ideea că popularitatea poate fi obținută prin conflict public și expunerea controverselor în mediul online.”
În alte cazuri, reacția poate fi una de dezamăgire profundă, unii percepând conflictul ca pe o „trădare”, ceea ce poate eroda încrederea generală în oameni.
Există însă și adolescenți care aleg să își apere idolii, relativizând sau justificând comportamentele acestora. Potrivit psihologului, acest mecanism este legat de disonanța cognitivă – tensiunea dintre imaginea idealizată a unei persoane și comportamentul real observat.
„Pentru a menține o imagine coerentă despre idolul lor, unii tineri pot minimaliza gravitatea situațiilor sau pot transfera responsabilitatea asupra altor persoane, ceea ce riscă să normalizeze comportamente agresive sau umilitoare”, a spus Ștefan Popov.
În același timp, astfel de conflicte pot întări și anumite stereotipuri deja prezente în societate, precum ideea că „prietenia dintre fete nu poate fi autentică”, scandalurile de acest tip devenind, pentru cei care cred deja acest lucru, încă un argument în favoarea acestei convingeri distorsionate.
Ar trebui interzise rețelele sociale pentru minori?
Ștefan Popov subliniază că a izola total adolescenții de rețelele sociale nu este o soluție. Acesta face trimitere la inițiativa președintei Maia Sandu anunțată cu privire la „sănătatea copiilor în era digitală”. Aceasta a invitat la consultări publice ideea de a limita accesul la rețelele de socializare pentru copiii cu vârsta sub 16 ani, după modelul Australiei și Franței.
Potrivit psihologului, adolescenții din Australia au găsit deja alternative pentru a se conecta la rețelele sociale, prin „păcălirea” sistemelor de verificare a vârstei sau prin utilizarea VPN-urilor. Așadar, restricționarea rețelelor sociale nu va dezvolta gândirea critică digitală la tineri și nu va reduce riscul de a crea o relație de tip „interzis-atractiv” cu tehnologia.
„Copiii ar putea migra către alte tipuri de platforme online, mult mai slab verificate și controlate. Aceasta înseamnă o pierdere și mai mare a controlului asupra a ceea ce fac copiii în mediul online, iar ei vor raporta și mai puțin părinților activitatea lor digitală”, a spus Ștefan Popov.
Opinia psihologului este împărtășită și de Diana Guțu Zamfir, în calitate de părinte. Ea spune că, deși inițiativa pornește de la o preocupare reală pentru protecția copiilor, în practică ar putea avea efecte adverse:
„Copiii trebuie să învețe să filtreze conținutul pe care îl văd, să înțeleagă diferența dintre divertismentul creat pentru vizualizări și valorile reale. Fără educație și implicarea familiei, orice interdicție riscă să fie doar parțial eficientă.”
