Connect with us
"
"

Politică

17 ONG-uri au lansat un apel către Consiliul Superior al Magistraturii pentru selectarea a doi judecători constituționali integri și competenți

Publicat

pe

PE SCURT

17 organizații neguvernamentale îndeamnă Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) să aleagă doi candidați la funcția de judecător constituțional care vor fi cu adevărat integri și competenți, asupra cărora nu planează suspiciuni de corupție, lipsă de integritate sau comportament dubios.

De asemenea, organizațiile semnatare îndeamnă Consiliul Superior al Magistraturii să-și motiveze hotărârea, dând un exemplu de un concurs bazat pe merit și transparent.

PE LUNG

„Demisiile judecătorilor constituționali au dat posibilitatea instituțiilor abilitate să selecteze persoane integre și competente în funcția de judecători constituționali. Toate cele trei instituții – Parlamentul, Guvernul și CSM – au anunțat concursuri publice pentru selectarea judecătorilor. CSM a anunțat concursul la 2 iulie 2019. În anunț CSM a indicat etapele de desfășurare a concursului și anume preselecția candidaților și interviul, care va avea loc pe 16 iulie 2019, când vor fi anunțați și câștigătorii concursului. CSM nu a anunțat nici criteriile de selecție și nici dacă interviurile vor fi publice”, se arată în comunicatl ONG-urilor.

La concursul anunțat de CSM s-au înscris 14 candidați, un număr fără precedent de mare comparativ cu concursurile precedente.

„Acest număr sugerează un interes sporit și, probabil, o încredere că de data aceasta CSM va lua decizii în bază de merit și va selecta cei mai buni candidați. Având în vedere acest lucru, cât și circumstanțele rușinoase ce au dus la demisia judecători constituționali precedenți, CSM are o misiune deosebit de importantă – selectarea a doi candidați cu adevărat integri și competenți, asupra cărora nu planează suspiciuni de corupție, lipsă de integritate sau comportament dubios”, au declarat ONG-urile.

Acestea încurajează CSM-ul să examineze cu atenție investigațiile jurnalistice cu privire la candidații care s-au înscris la concurs, precum și altă informație de care dispune cu privire la candidați.

„Având în vedere practica defectuoasă a CSM cu privire la organizarea concursurilor cu privire la selecția și promovarea judecătorilor din ultimii 4-5 ani, și anume lipsa unor criterii de selecție și nemotivarea ultimelor hotărâri cu privire la selectarea judecătorilor constituționali”, acestea solicită respectuos CSM-ului:

1) să anunțe criteriile de selecție a candidaților la funcția de judecător constituțional înainte de efectuarea interviului;

2) să facă publice interviurile sau cel puțin să le publice imediat după finalizarea ședinței CSM în cazul în care acestea nu se vor efectua în ședința publică a CSM;

3) în cazul în care termenul scurt nu permite verificarea minuțioasă a candidaților, îndemnăm CSM-ul să amâne concursul sau decizia cu privire la candidații aleși pentru câteva zile;

4) să selecteze doi candidați cu adevărat integri și competenți;

5) să motiveze convingător hotărârea cu privire la alegerea celor doi judecători ai Curții Constituționale.

„În cazul în care CSM-ul din nou va alege, fără o motivare convingătoare, persoane compromise în funcția de judecător constituțional, îndemnăm Parlamentul să examineze de urgență posibilitatea modificării legislației în vigoare pentru a asigura că în viitor CSM nu acționează în interes corporativ sau de grup”, se mai arată în apel.

Printre semnatarii apelului figurează Amnesty International Moldova, Asociația pentru Democrație Participativă „ADEPT”, Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER), Asociația pentru Politică Externă (APE), Asociația Promo-LEX, Centrul „Contact”, Centrul de Investigații Jurnalistice, Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, Comunitatea WatchDog.MD, CPR Moldova, Fundația Est-Europeană, Ambasada Drepturilor Omului, Institutul de Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, Institutul de Politici Publice (IPP), Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), Transparency International Moldova.

Reamintim că, la 26 iunie, judecătorii Curții Constituționale au anunțat că demisionează in corpore. Aceasta după ce președintele Igor Dodon, premierul Maia Sandu, dar și reprezentanți ai societății civile au cerut demisia tuturor judecătorilor de la Curtea Constituțională în contextul deciziilor din 7-9 iunie.

De asemenea,  Comisia de la Veneția a emis un aviz asupra ultimelor hotărâri ale CC în care a arătat că magistrații Curții Constituționale nu au respectat propriile proceduri, precum și nu au respectat principiile egalității părților când a fost vorba despre criza politică.

Ulterior, Parlamentul, Guvernul și Consiliul Superior al Magistraturii au anunțat concurs pentru funcția de judecător la CC.

Curtea Constituţională este formată din 6 judecători, numiţi pentru un mandat de 6 ani. Doi judecători sunt numiţi de Parlament, doi de Guvern şi doi de Consiliul Superior al Magistratului. Potrivit legislației în vigoare, magistrații CC sunt inamovibili pe durata mandatului.

Foto: rferl.org

Jurnalistă și știristă din fașă, convertită în om creativ din obligație. Are o memorie fără de preț și păstrează în ea detalii picante despre toți politicienii din Moldova, dar și membrii redacției.

Politică

Legea prin care Guvernul Chicu își asuma susținerea cetățenilor și întreprinzătorilor, declarată neconstituțională

Publicat

pe

PE SCURT

Legea. nr 56 prin care Guvernul și-a asumat în fața Parlamentului răspunderea pentru a susține cetățenii și întreprinzătorii în perioada stării de urgență a fost declarată astăzi neconstituțională. 

Decizia a venit după ce mai mulți deputați din opoziție au sesizat Curtea Constituțională. Opozița a criticat legea, afirmând că multe dintre prevederile aceasteia sunt legate de scheme de duty-free, vânzarea țigărilor, de cariere și taxe pentru subsol și minereuri și multe altele.

După ce legea a fost suspendată (pe 9 aprilie), premierul Ion Chicu a declarat că acesta este rezultatul acțiunilor iresponsabile, populiste ale politicienilor care au suspendat legea respectivă”, iar Igor Dodon l-a telefonat pe președintele CC pentru „a înțelege ce s-a întâmplat”.

Deputatul Dinu Plîngău a expediat o cerere prealabilă premierului Chicu în care solicită dezmințirea declarațiilor prin care acuză deputații blocului ACUM că ar fi provocat suspendarea legii. De asemenea, deputatul a cerut achitarea unui prejudiciu moral pe care-l va dona ulterior sistemului medical.

PE LUNG

După ce agenții economici au vorbit despre efectele negative pe care le resimt în urma pandemiei de coronavirus, Guvernul Chicu a elaborat un proiect de lege prin care susținea cetățenii și întreprinzătorii în perioada stării de urgență. Guvernul și-a asumat răspunderea în fața Parlamentului pe 1 aprilie.

Proiectul de lege prevedea mărirea ajutorului bănesc acordat familiilor defavorizate de la 1107 lei până la 1300 lei, iar ajutorul pentru fiecare copil urma să crească de la 553 le la 975 lei.

De asemenea, statul urma să scutească de plată titularii de patentă, să reducă cota TVA de la 20% la 15% pentru sectorul HORECA și să amâne până la 25 iulie termenul de achitare taxelor locale pentru agenții economici care și-au sistat activitatea.

Citește aici: 3 decizii noi luate de Guvern pentru susținerea cetățenilor și
despre Legea nr. 56. 

În ziua următoare a fost planificată ședința Parlamentului pentru a vota proiectul de Lege nr. 56 prin care Guvernul susținea cetățenii și întreprinzătorii în perioada stării de urgență. 

Deputații din opoziție au criticat proiectul de lege, menționând că 90% din el prevede promovarea unor scheme de duty-free, promovarea vânzării țigărilor, elemente legate de cariere și taxe pentru subsol și minereuri și multe altele, iar multe prevederi ale acestui proiect de lege intră în vigoare de la 1 iulie 2020.

Pe 2 aprilie, ședința Parlamentului nu a avut loc din lipsă de cvorum. Deputații socialiști, cei democrați și cei din Partidul Șor nu s-au prezentat  la ședință. Au fost prezenți doar 39 de deputați din fracțiunile Platforma DA, PAS și grupul Pro-Moldova. 

Moldova.org scria pe 2 aprilie că niciuna dintre fracțiunile parlamentare de opoziție nu și-a declarat intenția de a înainta moțiune de cenzură împotriva Guvernului Chicu. Potrivit legislației, dacă în decurs de 72 de ore de la asumarea răspunderii Guvernului pentru un proiect de lege, în Parlament nu se depune o moțiune de cenzură, prevederile proiectului intră în vigoare.

Prin urmare, proiectul de lege pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea a intrat în vigoare, pentru că nimeni nu a depus o moțiune de cenzură. 

Deputatul PAS Sergiu Litvinenco a declarat atunci că, atât timp cât premierul nu a prezentat proiectul de lege, este temei de neconstituționalitate pentru această decizie. „Era bine dacă premierul prezenta acele măsuri, așa cum sunt ele: antipopulare, anti-business și clientelare în foarte multe aspecte și în susținerea unor agenți economici apropiați guvernării”, a spus Sergiu Litvinenco.

În câteva zile, deputații din opoziție Sergiu Litvinenco, Adrian Candu, Serghei Sîrbu, Dinu Plîngău, Alexandr Oleinic au depus 4 sesizări la Curtea Constituțională cu privire la Legea nr. 56 privind instituirea unor măsuri de susținere a cetățenilor și a activității de întreprinzător în perioada stării de urgență. 

În câteva zile, sesizările au fost admise de Curtea Constituțională. Deputatul Dinu Plîngău a declarat că adoptarea Legii nr. 56 a fost neconstituțională, întrucât unele prevederi din Legea nr. 56 au fost adoptate fără ca Guvernul să prezinte în fața plenului Parlamentului proiectul de lege. Curtea a considerat că, pentru a evita prejudiciile și consecințele negative iminente pentru ordinea constituțională, suspendarea doar a prevederilor contestate nu este suficientă și a decis suspendarea întreagă a Legii nr. 56 din 2 aprilie 2020.

De asemenea, Curtea a anexat restul sesizărilor într-un singur dosar. 

După suspendarea legii, Premierul a declarat că acesta este rezultatul acțiunilor iresponsabile, populiste ale politicienilor care au suspendat legea respectivă.

„Guvernul nu are dreptul să achite 2775 lei ajutorul de șomaj. Vreau să vă spun că avem mii de oameni înregistrați care necesită acești bani pentru pâine, pentru necesități. Guvernul nu le poate achita. Guvernul nu va mai putea achita pentru copii 975 de lei, sumă majorată de la 553 de lei.

După declarațiile făcute de către premierul Chicu, deputatul Plîngău a publicat o cerere prealabilă adresată premierului Ion Chicu. Plîngău i-a cerut premierului să dezmintă public informațiile difuzate în conferința de presă de pe 9 aprilie în care a acuzat deputaţii Blocului ACUM că ar fi provocat suspendarea Legii pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea pentru susținerea cetățenilor și întreprinzătorilor. Deputatul a cerut achitarea unui prejudiciu de 50.000 de lei, bani care ulterior vor fi donaţi sistemului medical.

Către: Chicu Ion,prim-ministru al Republicii Moldovamun. Cișinău, Piaţa Marii Adunări Naţionale, 1de la Dinu…

Geplaatst door Dinu Plîngău op Vrijdag 10 april 2020

Igor Dodon l-a telefonat pe președintele CC
pentru „a înțelege ce s-a întâmplat”

Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a declarat că decizia Curții de a suspenda legea ar fi „stranie”. „L-am sunat pe domnul Țurcan să înțeleg ce s-a întâmplat. Patru membri au votat pentru, iar domnul Țurcan a fost împotrivă și el are o opinie separată”, a declarat Igor Dodon. 

Înainte de a fi ales președinte al Curții Constituționale, Vladimir Țurcan era deputat din partea PSRM. Anterior, a fost deputat și din partea PCRM. În perioada 2002 – 2005 a fost ambasadorul R. Moldova la Moscova.

Astăzi, a avut loc o nouă ședință a Curții Constituționale de examinare a sesizării privind instituirea unor măsuri de susținere a cetățenilor și a activității de întreprinzător în perioada stării de urgență și modificarea unor acte normative.

Președintele CC Vladimir Țurcan s-a abținut de la participarea la ședință.

În urma ședinței care a durat peste șase ore, Curtea Constituțională a hotărât că Legea nr. 56 privind instituirea unor măsuri de susținere a cetățenilor și a activității de întreprinzător în perioada stării de urgență este neconstituțională și decizia este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac.

Anterior, când legea a fost suspendată, Igor Dodon a declarat că una dintre soluții ar putea fi „Guvernul să vină cu un nou proiect de lege în Parlament”.

Cu toate acestea, măsurile sociale din cadrul proiectului de lege au fost votate pe 10 aprilie de către Comisia Situații Excepționale. Printre acestea figurează acordarea ajutor de șomaj în valoare de 2775 de lei, majorarea venitului lunar minim garantat de la 1107 lei până la 1300 lei, scutirea de plata patentei. Citește mai multe detalii despre măsurile sociale votate de către CSE.

Citește mai departe

Politică

PDM va ataca la Curtea Constituțională modificările la Legea Procuraturii

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Partidul Democrat din Moldova va ataca la Curtea Constituțională modificările în Legea cu privire la Procuratură, adoptate în două lecturi de alianța PSRM-ACUM.

Deputatul democrat Vladimir Cebotari a declarat că proiectul de lege propus de Ministerul Justiției înseamnă de fapt supunerea directă a Procuraturii controlului politic.

PE LUNG

Potrivit lui, modificările la Legea Procuraturii, făcute în grabă, de către actuala majoritate parlamentară, fără consultări publice, fără avizul Comisiei de la Veneția, fără o opinie a Uniunii Europene, „impun practic controlul politic asupra acestei instituții importante”.

La rândul său, președintele PDM Pavel Filip a menționat că prin proiectul de lege înaintat astăzi de noua guvernare, CSP este lipsit de atribuțiile pe care le are conform Constituției. „PDM va contesta la Curtea Constituțională această lege”, a declarat Pavel Filip.

Precizăm că modificarea Legii Procuraturii a fost votată luni în două lecturi de Parlament. Potrivit modificărilor legislative, candidatul la funcția de procuror general trebuie să aibă o experiență profesională de cel puțin 10 ani în domeniul dreptului, dintre care cel puțin 5 ani în funcția de procuror sau judecător sau 8 ani în funcția de avocat sau ofițer de urmărire penală.

Citește mai departe

Politică

Vladimir Țurcan rămâne președinte al Curții Constituționale. Cererea Domnicăi Manole de revizuire a hotărârii, declarată inadmisibilă

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Curtea Constituțională a declarat inadmisibilă cererea judecătoarei Domnica Manole de revizuire a hotărârii prin care Vladimir Țurcan a fost ales președinte al Curții. Curtea a considerat că împrejurările invocate de judecătoarea Domnica Manole nu sunt de natură să schimbe esența hotărârii.

Reamintim că pentru funcția de președinte al Curții Constituționale au fost înaintate candidaturile lui Vladimir Țurcan și a Liubei Șova. Vladimir Țurcan a acumulat patru voturi, iar Liuba Șova a acumulat două voturi.

PE LUNG

Domnica Manole a invocat faptul că există o suspiciune rezonabilă privind trucarea votului secret pentru funcția de președinte al Curții Constituționale. Potrivit acesteia, suspiciunile care planează în privința legalității adoptării hotărârii nu pot fi verificate și nu pot fi înlăturate decât pe calea revizuirii.

Judecătoarea și-a întemeiat demersul pe declarațiile unei altei judecătoare a Înaltei Curți, Liuba Șova, care a participat și ea la concurs. Liuba Șova a susținut că a primit mesaje pe telefon de la o persoană a cărei identitate nu a divulgat-o, mesaje pe care, însă, nu le-a citit înainte de procesul de vot, ci abia luni (19 august), după orele de muncă. În acest context, Liuba Șova a afirmat că votul nu i-a fost influențat.

Curtea a considerat că, din perspectiva temporală, nu a putut fi exercitată vreo influență asupra judecătoarei Liuba Șova, în votul exprimat pentru președinția Curții Constituționale. Curtea a reținut și faptul că Liuba Șova a afirmat că a votat pentru propria ei candidatură.

În afară de acest fapt, CCM a precizat că la procedura de vot nu au participat alte persoane în afară de judecătorii Curții, împrejurare care exclude orice pretins trucaj al procesului de vot pentru funcția de președinte al Curții Constituționale, fapt confirmat de toți cei șase judecători.

Luni, 19 august, judecătorii Curţii Constituţionale l-au ales în calitate de preşedinte al Curţii pe judecătorul Vladimir Ţurcan. Potrivit legii, preşedintele Curţii se alege prin vot secret, pentru un termen de trei ani, cu majoritatea voturilor judecătorilor.

Ulterior, judecătoarea de la Curtea Constituțională Liuba Șova a declarat la TV8 că are bănuieli rezonabile că alegerea lui Vladimir Țurcan la funcția de președinte al Curții ar fi fost aranjată din timp și a fost luată în altă parte. Șova a menționat că a primit un mesaj care îi sugerează să-l înainteze pe Vladimir Țurcan la funcția de președinte, iar acesta o va numi președintă în absența lui.

În cest context, ministra Justiției Olesea Stamate a declarat că informația prezentată de judecătoarea Liuba Șova despre alegerea președintelui Curții Constituționale poate constitui temei pentru anularea rezultatelor alegerii președintelui Înaltei Curți.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Economie5 ore în urmă

Cât costă să treci la transport ecologic

Pandemia de coronavirus – când o bună parte a angajaților lucrează la distanță – pare o perioadă prielnică pentru a...

Social11 ore în urmă

15 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 332 cazuri noi de infectare. Bilanțul total trece de 20 000 de cazuri

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

EcologieO zi în urmă

„Dacă vrei să faci o faptă bună, sortează plasticul”

Probabil ai auzit deja despre „iulie fără plastic”, dar știi ce înseamnă? De unde vine? Și ce trebuie să faci...

SocialO zi în urmă

Pandemia în Rusia: „COVID-19 nu e ceva rușinos”

Rusia a fost una dintre țările care a ales să nu recunoască impactul real al pandemiei. Primul caz de infectare...

SocialO zi în urmă

14 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 269 cazuri noi de infectare și șase decese

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Alegeri2 zile în urmă

Pandemia, pretext pentru a restricționa votul în diasporă? Soluții

Pe data de 10 iulie 2020, în cadrul emisiunii „Președintele răspunde” Igor Dodon a făcut o declarație despre următoarele alegeri...

Social2 zile în urmă

Trei știri bune din Moldova: rezerve locale pentru iarnă, cetatea Sorocii în imagini și clătite olandeze la Chișinău

Umple-ți borcanele la Cămara Fest În fiecare sâmbătă de august în Scuarul Catedralei Mitropolitane va fi organizat un târg al...

Advertisement

Politică

Politică5 zile în urmă

Pe banii noștri: un deputat în căutarea identității și două partide care s-au lansat în gaming și aplicații mobile

La începutul acestei săptămâni Parlamentul părea că nu se putea trezi. Era luni dimineața, iar în acel moment, exista cam...

Politică6 zile în urmă

Rezumat din Parlament: angajarea răspunderii și minus două ore de democrație

Pe ordinea de zi ședinței au fost puse inițial 42 de proiecte de legi. Printre acestea au fost și alte...

DivertismentO săptămână în urmă

Va interzice Putin curcubeul?

PE SCURT Pe 3 iulie, la o întâlnire dintre Vladimir Putin și membrii grupului de lucru pentru amendamentele la Constituție,...

Politică2 săptămâni în urmă

Protest în regiunea transnistreană: „Noi nu vă limităm în totalitate”

PE SCURT Pe 2 iulie, în Râbnița a avut loc un protest după ce așa-zisele autorități transnistrene au anulat permisele...

Politică2 săptămâni în urmă

Ce înseamnă schimbările în Constituția Rusiei și cum ar putea influența regiunea transnistreană. Explicăm

PE SCURT De pe 25 iunie până pe 1 iulie are loc referendumul pentru modificarea Constituției Federației Ruse. În regiunea...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Trei sate moldovenești din stânga Nistrului au trecut în subordinea Tiraspolului?

PE SCURT Așa-zisele autorități transnistrene anunță că aproape 80% dintre cazurile de COVID-19 au fost tratate.  Thomas Mayr Harting, reprezentantul...

Politică4 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. „Discriminare. Autoritățile moldovenești nu au anulat bacalaureatul pentru studenții din regiune”

PE SCURT Astăzi, 16 iunie, în regiunea transnistreană, se încheie starea de urgență, însă restricțiile rămân în vigoare. Acest lucru...

Advertisement

Opinii

iulie 2020
L Ma Mi J V S D
« iun.    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031