Mai multe asociații ale societății civile au lansat astăzi, 8 februarie, o Declarație cu privire la respectarea ”liniilor roșii” în procesul de reglementare a conflictului transnistrean. Semnatarii constată o evoluție îngrijorătoare a procesului de reglementare și cheamă la acțiuni de rebalansare și echilibrare strategică.
Declarația conține 13 alerte care vulnerabilizează pozițiile Republicii Moldova în procesul de reglementare.
Printre cele mai importante sunt enumerate: (1) absența unei politici de stat pentru reintegrarea regiunii secesioniste, (2) sporirea galopantă a exerciții militare desfășurate în stânga Nistrului de către unitățile militare rusești, (3) folosirea unor platforme externe la promovarea așa-zisei stabilități transnistrene, și (4) implicarea în negocieri a unor oligarhi, care-și asumă competențe pe care doar autoritățile statului le pot avea, ceea ce poate prevesti reanimarea unor proiecte contrare interesului național, de felul Planului Kozak – 2.
Igor Munteanu, director IDIS, fost ambasador al RM în SUA, a declarat că acest conceptul de ”linii roșii” va fi utilizat pentru a semnala oportunitățile și pericolele care pot să ciuntească interesul național în procesul de reglementare.
”RM are nevoie de o rebalansare și reechilibrare strategică în domeniul politicii de reglementare, și nu de concesii fără noimă, nu de aruncarea unor ”veste de salvare” liderilor separatiști. Suntem îngrijorați că nu vedem referințe clare și exprese ale mediatorilor la subiectul evacuării necondiționate a trupelor ruse din RM, apar oficiali ai unor partide parlamentare care vorbesc deschis despre redeschiderea aerodromului militar de la Tiraspol, este tolerată aprovizionarea cu muniții și efective de luptă a trupelor militare rusești, sub diverse pavilioane de ”ajutor umanitar”, a menționat Munteanu.
Prezent la eveniment, Iurie Reniță, ex-ambasador al RM la NATO, a susținut că are loc o înrăutățire a climatului general în procesul de reglementare a conflictului transnistrean, deși unii dintre mediatori pretind existența unor progrese, dar care nu avantajează interesul RM și obiectivul fundamental al reglementării.
”Ține de obligația autorităților centrale de la Chișinău să apere interesul cetățenilor săi, să fortifice anumite politici și instrumente de stat și nu să aștepte că anumiți binefăcători ne vor rezolva pozitiv problemele. Cedările unilaterale care s-au produs și care ar putea fi admise pe viitor nu se cheamă negocieri, ci abuz, iar rezultatele lor sunt îndoielnice”, a spus Iurie Reniță.
Mai mulți lideri ai societății civile au propus ca accesul la piața UE să fie condiționat de progresele în instalarea instituțiilor democratice în regiune, iar companiile transnistrene să înceapă a plăti taxe în bugetul statului RM, și nu doar să beneficieze de privilegii. Au fost constatate cazuri în care forțe ostile intereselor RM au desfășurat mai multe acțiuni de publicitate în folosul pretinsei statalități a regimului de la Tiraspol la Roma, Londra, Tel-Aviv, Strasbourg, fără ca autoritățile RM să reacționeze cu suficientă încredere în contracararea acestor acțiuni.
Semnatarii declarației pe subiectul reglementării conflictului au cerut Guvernului RM mai multă transparență și viziune, solicitând preluarea integrală a controlului asupra frontierei moldo-ucrainene pe segmentul transnistrean, de comun acord cu autoritățile statului vecin și cu sprijinul Misiunii EUBAM.
De asemenea, ei au cerut condiționarea proiectelor de promovare a încrederii, de infrastructură și de asistență umanitară regiunii transnistrene de acceptarea unor clauze exprese privind respectarea integrității teritoriale a RM și de nerecunoaștere a legaltității deciziilor și competenței regimului separatist, printr-o politică de condiționalități democratice care să elimine abuzurile și să corecteze gradual starea generală a libertăților și drepturilor politice din această regiune.
