Mai multi deputati si alesi locali sunt revoltati de defrisarile masive de plopi de la Chisinau.
Deputatul Aliantei Moldova Noastra, Anatol Taranu, citat de Info-Prim Neo, a cerut sprijinul presei pentru sensibilizarea societatii civile si stoparea a ceea ce el a numit „nebunie” si „debandada”. in cadrul unei conferinte de presa Taranu a opinat ca in loc sa taie plopii, care sunt plaminii orasului, autoritatile municipale puteau sa prelucreze plopii, in perioada aparitiei pufului, cu o solutie speciala. El a facut trimitere la experienta existenta in acest sens la Lion, Franta, unde majoritatea copacilor sunt plopi canadieni. Potrivit deputatului, solutia se aplica o singura data si plopii nu mai fac puf.
in cadrul aceleiasi conferinte de presa, presedintele AMN, Serafim Urecheanu, a afirmat ca in 11 ani cit a fost primar, nu a avut plingeri de la cetateni privind incomoditatile create de puf. Ex-primarul considera ca decizia de a defrisa plopii nu apartine primarului interimar, Vasile Ursu, nici Consiliului municipal Chisinau, ci conducerii de virf a tarii, care a liuat in miinile sale dirijarea capitalei. Urecheanu a declarat ca greseala cu taierea plopilor va putea fi reparata doar dupa 30-40 de ani.
Deputatul aceleiasi fractiuni, Veaceslav Untila, a declarat ca vinovatii pentru ceea ce el a numit crima ecologie vor trebui sa raspunda la modul serios. „Ecologistii, invitati la comisia de profil a Parlamentului, au afirmat ca doar 10 la suta din cei 8800 de plopi programati pentru defrisare trebuie taiati pe motiv ca sunt bolnavi si batrini”, a mai spus Untila.
Solicitati de Info-Prim Neo, si reprezentantii fractiunilor din cadrul Consiliului municipal Chisinau (CMC) s-au declarat nemultumiti faptul ca Primarul general interimar si-a atribuit in aceasta problema functiile, care ii revin CMC.
Consilierul fractiunii comunistilor, Vitalie Secara spune ca decizia privind taierea plopilor trebuia discutata de Consiliul municipal, care reflecta interesele tuturor categoriilor de populatie. Chiar daca plopii canadieni urmau a fi defrisati din anumite motive, sustine Sacara, acest lucru trebuia facut pe etape.
Consilierul fractiunii PPCD, Victor Grebenscicov, spune ca atit el, cit si fractiunea din care face parte, au o atitudine foarte negativa fata de defrisarea plopilor. „Chisinaul era unul din putinele orase cu multa verdeata, iar acum se transforma intr-un oras sec si obisnuit”, a declarat Grebenscicov, adaugind ca fractiunea PPCD va lupta pentru stoparea actiunii de defrisare a plopilor canadieni.
„La viitoarea sedinta a Consiliului municipal vob aborda foarte serios aceasta problema, neconsultata de Vasile Ursu cu consilierii municipali, a declarat consilierul AMN, Oleg Cernei. El sustie ca Ursu indeplineste intocmai deciziile guvernantilor, aplicind, in acest sens, metode de constringere a conducerii Asociatiei spatiilor verzi si chiar a Miscarii Ecologiste. Mai mult, Oleg Cernei afirma ca pina la ora actuala nu sunt procurati arborii care vor fi plantati in locul plopilor taiati si ca nu se cunoaste ce se face cu lemnul plopilor defrisati. Oleg Cernei a mai spus ca membrii comisiei de profil din Consiliul municipal intentioneaza sa verifice cum este administrat acest lemn si ca la sedinta in plen a CMC vor fi mai multe interpelari la tema defrisarii plopilor.
Consilierul independent, Ion Mamaliga, a spus ca decizia de a defrisa plopii este una arbitrara, neconsultata cu societatea civila si cu alesii locali. El sustine ca Primaria a mers pe calea cea mai usoara, renuntind la metodele de combatere a pufului plopilor canadieni prin spalarea acestuia cu un jet de apa puternic, cu prelucrarea cu o solutie speciala.
Anterior, presedintele Miscarii Ecologiste Chisinau, Vladimir Garaba, spunea pentru Info-Prim Neo, ca plopul produce de 7 ori mai mult oxigen decit un brad, satisfacind intr-o singura zi necesarul de oxigen pentru aproape 200 de persoane. Un alt aspect al purificarii mediului, spunea sursa citata, priveste substantele poluante stabile in sol. Astfel, ionii metalici toxici dar si compusii chimici de tipul dioxinelor se acumuleaza in tesutul lemnos al plopilor, raminind imobilizate si inactivate pentru zeci si zeci de ani. Concentratia medie a particulelor solide in aer este, in capitala, datorita plopilor, cu 33,5 la suta mai mica decit la periferii. Mai mult, spunea Garaba, plopul este deosebit de eficient in sustragerea apelor freatice, care, la Chisinau, sunt la suprafata. Avind o crestere rapida, plopul consuma multa apa din sol, din care extrage si blocheaza in lemnul lui foarte multi compusi toxici poluanti, iar pina la moment, spunea Vladimir Garaba, nu exista nici o proba care ar demonstra ca puful plopului este alergizant. // Info-Prim Neo
