Manfred Grund este deputat în Parlamentul german (Bundestag), fiind membru al partidului CDU/CSU, condus de cancelarul Angela Merkel. Grund este responsabil pentru relațiile moldo-germane în cadrul Bundestagului. El este autorul rezoluției germane care recunoaște perspectiva europeană a Republicii Moldova, adoptată recent la Berlin.
Moldova.ORG vă invită să citiți un interviu în exclusivitate cu Manfred Grund despre procesul de modernizare al țării, integrarea europeană, precum și soluționarea conflictului transnistrean.
Moldova.ORG: Domnule Grund, dumneavoastră ați fost în Moldova în urmă cu câteva săptămâni, participând la forul economic Moldova-UE. Din cele observate, ce s-a schimbat în Moldova și ce rămâne mai de făcut?
Manfred Grund: Aceasta a fost cea mai recentă vizită a mea, dar am călătorit în Moldova în mod regulat pe parcursul ultimului deceniu și pot compara impresiile mele acumulate în decursul acestor ani. Din 2009 Moldova a devenit o societate mult mai deschisă și pluralistă. Moldova a realizat un pas enorm înainte cu agenda sa de integrare europeană. Este prima țară din Parteneriatul Estic care a obținut regim liberalizat de vize cu UE. Guvernul a negociat, semnat și ratificat Acordul de Asociere și cel de Liber Schimb – cele mai ambițioase și cuprinzătoare documente pentru reforme din istoria Moldovei.
În același timp, înțeleg că mulți moldoveni au fost dezamăgiți de ritmul lent al unor reforme. Între 2009 și 2013 câteva crize politice au împiedicat eficiența guvernului. Corupția rămâne problema fundamentală. Deci, sunt o mulțime de neajunsuri. Există politicieni în toate partidele care par să fie mai interesați de propriile lor buzunare decât de interesele țării. În același timp, deja guvernul Filat a lansat o serie de reforme importante. Dezvoltarea economică a fost destul de pozitivă, în mod special anul trecut.
Moldova este norocoasă să-l aibă pe Leancă drept Prim Ministru, care este foarte determinat să schimbe Moldova în beneficiul cetățeniilor ei, și este, de asemenea, foarte sincer în ceea ce privește lupta împotriva corupției. Iată de ce Moldova se bucură de atât de mult sprijin din partea UE și a Germaniei. Însă reformele serioase se confruntă cu multă rezistență din partea grupurilor de interese. Înțeleg faptul că mulți moldoveni se așteaptă la soluții rapide la problemele lor, însă acestea sunt înrădăcinate adânc, iar reformele serioase necesită timp. Cu toate acestea, în concluzie, țara este pe calea cea bună.
Moldova.ORG: La inițiativa dumneavoastră, Bundestagul a oferit perspectivă europeană Moldovei. Înseamnă oare aceasta că Germania este dispusă să accepte Moldova în UE dacă țara ar întruni condițiile de aderare?
Manfred Grund: Da, Moldova este o țară europeană și de aceea poate adera la Uniunea Europeană dacă respectă criteriile. Acest lucru a fost recunoscut în mod clar în rezoluție de către Bundestagul german. Mai exact, îndeplinirea acestor criterii va dura câțiva ani. UE are standarde foarte exacte în ceea ce privește statul de drept, lupta împotriva corupției, reguli juste și o piață economică liberă și deschisă. Însă anume implementarea acestor standarde va îmbunătăți condițiile și va genera oportunități moldovenilor. Aceasta înseamnă că Moldova va beneficia semnificativ de pe urma reformelor care duc spre calitatea de membru [UE]. Deci, nu trebuie să vedeți aderarea la Uniunea Europeană ca o soluționare automată a problemelor Moldovei, ci trebuie să priviți integrarea europeană ca pe un proiect de modernizare.
Modelul european de dezvoltare a funcționat deja peste tot. Cu douăzeci de ani în urmă standardele de viață în Țările Baltice, România sau Polonia erau aproximativ la fel ca cele din Moldova. Astăzi, venitul mediu al acestor țări este de câteva ori mai mare decât cel din Moldova. Ce a determinat schimbarea? Bineînțeles, integrarea europeană. Toate aceste țări au implementat majoritatea reformelor și au cunoscut cea mai mare creștere și progres chiar înainte de aderarea la Uniunea Europeană. In fond, Acordul de Asociere este deja o parte a procesului de aderare, deoarece duce la o integrare economică a Moldovei în UE și piața sa comună – care este cea mai importantă parte a procesului de integrare europeană. Deci, mesajul meu este: da, Moldova poate deveni membru al UE; da, va mai lua timp, dar atât procesul cât și statutul de membru sunt la fel de benefice pentru Moldova.
Aceasta este și marea deosebire de Uniunea Vamală. Uniunea Euroasiatică nu-i cere Moldovei să întreprindă reforme serioase. Acolo nu există standarde pentru statul de drept, eradicarea corupției sau asigurarea unor condiții economice egale în cadrul Uniunii Vamale. Prin aderarea la Uniunea Vamală, nu se va schimba nimic în Moldova. Uniunea Europeană și Uniunea Vamală sunt două modele diferite de integrare. Asocierea Moldovei cu UE reprezintă mai multă integrare, precum și reforme vitale pentru țară, decât ar însemna aderarea la Uniunea Vamală.
Ce solicită Uniunea Euroasiatică? Ea obligă Moldova să renunțe la suveranitatea sa asupra comerțului. Este aceasta în interesul Moldovei? Spre deosebire de Rusia, Moldova nu are resurse naturale de vânzare. Pentru dezvoltarea sa economică, Moldova are nevoie de investiții. Dacă rămâne pe cont propriu, piața moldovenească este prea mică pentru a fi un loc de investiții interesant pentru străini și moldoveni. Prin urmare, Moldova are nevoie de comerț liber cu cât mai mulți parteneri internaționali posibil. Liberul schimb cu UE este compatibil cu liberul schimb cu Rusia. Problema este că Uniunea Vamală ar împiedica liberul schimb cu UE, deoarece nu poți avea liber schimb și vămi în același timp. Problema Moldovei este faptul că vămile vor menține prețurile la nivel înalt și va ține investitorii afară.
Moldova trebuie să devină atractivă pentru investiții. De unde vor veni acestea? Ele pot veni doar din partea UE – care are cea mai mare piață din lume, cu mult mai mare decât Uniunea Vamală. Investițiile vor veni doar prin integrarea europeană, deoarece odată cu aceasta, Moldova va deveni mai predictibilă și un loc de încredere pentru investitori, și pentru că investitorii își pot vinde produsele din Moldova oriunde în UE. De aici apar mai multe locuri de muncă și salarii mai mari. Să vă dau un exemplu: volumul investițiilor străine pe cap de locuitor acumulate în Estonia este de 12 ori mai mare decât cel din Moldova. Iată de ce venitul mediu în Estonia se situează la peste 750 Euro pe lună, în timp ce în Moldova este sub 200 Euro.
Moldova.ORG: Se pare că nu toți cetățenii Moldovei sunt în favoarea integrării europene a țării. Aceștia sunt susținuți de unele partide politice. Ce măsuri ar putea ajuta societatea să urmărească un scop comun – integrarea europeană?
Manfred Grund: În primul rând vedem o propagandă agresivă orientată împotriva UE de către unele forțe politice din Moldova și în mass-media rusească. Această campanie operează cu distorsionări, creează mituri negative despre integrarea europeană și răspândește teamă. Înțeleg că mulți Moldovei au devenit îngrijorați. Nu este ușor să contrazici o astfel de campanie agresivă. Integrarea europeană este un program de dezvoltare complex și strategic. De aceea, noi nu ar trebui să răspundem intimidării cu intimidare, ci să ne concentrăm rațional și persistent pe agenda pozitivă a integrării europene. Dar nu voi exagera.
Observ că sprijinul pentru valorile europene este, în mare, împărtășit în Moldova. Hai să fim clari despre ce anume susține UE: statul de drept, democrația, drepturile omului, eradicarea corupției, reguli egale pentru toți și nu privilegii pentru puțini, instituții publice care lucrează în folosul oamenilor, și nu în interesul câtorva, ajutor social, precum și o piață funcțională cu șanse egale pentru fiecare. Oare nu astea sunt elementele de care moldovenii încă duc lipsă în țara lor? Oare nu asta vor Moldovenii pentru țara lor? Anume aceste lucruri reprezintă integrarea europeană.
Desigur, există și întrebarea cât de departe merg reformele și cât de repede aduc rezultate. Acestea nu au loc suficient de rapid, însă dacă țara își păstrează cursul, rezultatele vor deveni vizibile – și vor fi resimțite de fiecare moldovean – în viitorul apropiat.
Aceasta este și ceea ce UE vrea să realizeze în Moldova. Uniunea Europeană nu-i impune nimic Moldovei. UE sprijină integrarea europeană a Moldovei pentru că moldovenii aparțin familiei de națiuni europene și au același drept de a participa la integrarea europeană. Uniunea Europeană este, totodată, interesată în integrarea europeană a Moldovei deoarece experiența noastră de Unificare Europeană veche de mai bine de 50 de ani ne spune că valorile europene reprezintă cel mai sigur fundament pentru stabilitate, pace și prosperitate în Europa, iar acestea sunt în interesul comun al tuturor statelor europene. Astăzi, toate acestea ar putea să pară prea idealiste pentru mulți moldoveni, sau prea departe de problemele lor zilnice, și probabil sună prea bine pentru a fi reale. Dar eu nu am nicio îndoială că oamenii din Moldova vor sprijini integrarea europeană de îndată ce vor observa cum funcționează, aducând schimbare și îmbunătățire a țării și vieții lor.
Moldova.ORG: Transnistria și Găgăuzia nu pot fi neglijate în procesul de europenizare. Este Moldova capabilă să se integreze complet, iar mai târziu să adere la UE, în pofida acestor conflicte?
Manfred Grund: Este adevărat că regiunea transnistreană și Găgăuzia nu trebuie neglijate. Trebuie să ajungem la ele. În Găgăuzia, atât UE cât și țările din Occident sunt cei mai mari donatori de până acum. Găgăuzia trebuie să beneficieze de integrarea europeană la fel ca și restul Moldovei, și chiar mai mult, pentru că Uniunea Europeană reprezintă cel mai bun garant al respectării drepturilor minorităților în toată Europa. Totodată, înțeleg sentimentele pozitive ale găgăuzilor și ale altor persoane din Moldova pe care le au față de Rusia. Trebuie să fie clar: integrarea europeană a Moldovei nu este orientată împotriva Rusiei; aceasta nu va încălca suveranitatea sau neutralitatea Moldovei. Acordul de Asociere cu UE este în conformitate totală cu aceste acorduri dintre Moldova și Rusia, incluzând liberul schimb și regimul liberalizat de vize din interiorul CSI.
Uniunea Europeană a căutat să aibă acord de liber schimb nu doar cu Moldova, ci și cu Rusia. Federația Rusă i-a propus Moldovei să adere la Uniunea Vamală. Aderarea la Uniunea Vamală ar anula Acordul de Asociere și cel de Liber Schimb cu UE. S-ar putea să greșesc, dar am impresia că dezbaterea din Găgăuzia asupra integrării europene și euroasiatice a fost una artificială, un fel de campanie în care nemulțumirea față de implementarea autonomiei găgăuze ar fi jucat un rol mai mare decât orice chestiuni geopolitice. Prim urmare, a fost important ca UE și Chișinăul să abordeze problemele găgăuzilor și să se concentreze asupra a ceea ce contează pentru ei: dezvoltarea infrastructurii, economiei și a autonomiei Găgăuziei. Până acum această strategie a adus rezultate.
Transnistria, de asemenea, trebuie să beneficieze de pe urma integrării europene. În jur de 70% dintre exporturile regiunii merg fie spre malul drept al [râului Nistru] al Moldovei, fie spre UE. Prin urmare, spre beneficiul economiei transnistrene, menținerea unui acces liber la piețele europene este o întrebare vitală. De la bun început, Liberul Schimb cu UE a fost intenționat să avantajeze dezvoltarea economică a Transnistriei. De altfel, Transnistria a ales să nu participe la acordul de liber schimb cu UE, ci să promoveze relații mai strânse cu Uniunea Vamală. Acum trebuie să găsim o soluție pentru Transnistria care să nu-i înrăutățească comerțul cu UE.
Nici UE și nici Moldova nu au folosit problemele de comerț pentru a pune presiune asupra Tiraspolului. S-a întâmplat invers: Moldova a negociat un acord cu UE care lasă în vigoare prezentul regim comercial până la sfârșitul anului 2015. Aceasta lasă timp Chișinăului și Tiraspolului să găsească o soluție pe marginea comerțului.
La general, integrarea europeană și soluționarea conflictului transnistrean se pot sprijini reciproc. Uniunea Europeană nu-și dorește un al doilea Cipru. Cu toate aceste, abia înainte de aderarea finală a Moldovei la UE, problema va trebui să fie abordată. Aceasta va lua ani. UE poate și nu va permite Tiraspolului sau oricăruia să aibă drept de veto cu privire la integrarea europeană a Moldovei.
Integrarea europeană a țării nu ar trebui să fie privită ca un impediment al soluționării conflictului. De fapt, a fost exact invers: Tiraspolul și Moscova au folosit întotdeauna negocierile de soluționare a conflictului pentru a influența politica externă a Moldovei. Care este concluzia? Numai după ce Moldova a decis că-și dorește integrare europeană – și astfel a înlăturat aspectul geopolitic din conflict – se poate aștepta la începerea negocierilor serioase ale problemei – care este statutul Transnistriei.
Moldova.ORG: Care ar putea fi cea mai rezonabilă și sustenabilă soluție pentru conflictul transnistrean și de ce?
Manfred Grund: Rezoluția Bundestagului sprijină o soluție care asigură suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova în interiorul unui stat funcțional bazat pe principiile democrației și ale statului de drept. În opinia mea, un stat funcțional înseamnă că în interior nu ar trebui să existe drepturi de veto care ar putea bloca țara atunci când decide asupra problemelor de interes național, cum ar fi integrarea europeană, ci mai degrabă o clară repartizare a competențelor dintre autoritățile centrale și cele ale regiunii transnistrene.
Totodată, ar trebui să fie stipulate reglementări clare cu privire la statutul special al Transnistriei cu propriile ei instituții și competențe clar definite. Rolul actorilor internaționali în acest conflict ar trebuie să fie de a sprijini procesul de reglementare și nu să impună ceva oamenilor de pe ambele maluri. O soluție trebuie să fie identificată de către ei. Iar UE va continua să sprijine Moldova pe această cale.
Interviu realizat de Valeriu Gonța
