Aspecte privind reglementarea cinematografiei în regiunea transnistreană

La 7 martie 2017 liderul regiunii transnistrene Vadim Krasnoselischii a semnat legea cinematografiei, adoptată de sovietul suprem la 22 februarie curent. Norma respectivă stabilește cadrul juridic al politicii transnistrene în domeniul cinematografiei, ca parte integrantă a culturii și artei protejate de entitatea secesionistă și va intra în vigoare peste șapte luni.

Așadar, politica transnistreană în domeniul culturii cinematografice stabilește următoarele priorități:

  • Producerea filmelor naționale (de lung metraj, documentare și de animație) și popularizarea acestora;
  • Producerea de filme pentru copii și tineri;
  • Promovarea celor mai bune mostre de filme internaționale de semnificație social-culturală majoră.

În continuare, ne-am propus să analizăm substratul reglementării respective prin prisma accesibilității acestui serviciu public, premiselor și efectelor acestui act asupra culturii regionale, cât și a aspectelor privind promovarea cinematografiei din afara regiunii. Opiniile exprimate sunt exclusiv ale autorilor, bazate pe o analiză juridică și expresă a actului normativ vizat.

Așadar, în regiunea transnistreană, doar cetățenii au dreptul la libertatea creației și doar administrației de facto îi revine sarcina promovării și dezvoltării culturii în societate. Pornind de la aceste reglementări ale Constituției regionale din 1995 se prezumă o restricționare directă a libertății creației, exprimării, cât și dezvoltării culturii. Reiese că valorile culturale agreate de administrația de facto au viabilitate în regiune, pe când, alte opinii ar putea fi interzise sau limitate. Legea cu privire la cultură din 1997 prevedea obligația cetățenilor în păstrarea valorilor culturale ale tinerei republici.

În percepția acelei legi, locuitorii urmau să păstreze integritatea monumentelor moștenite, cu precădere sovietice, teatrele, muzeele, etc. La nivel declarativ, ca și multe alte acte normative locale acea lege garanta drepturile și libertățile cetățenilor în sfera culturii, cât și proteja drepturile constituționale ale cetățenilor la activități culturale, însă nu definitiva principiile și valorile culturii transnistrene. Norma respectivă a fost modificată neesențial în 2007 pentru a corespunde rigorilor Federației Ruse.

Prima tentativă de a reglementa cinematografia a avut loc în 2005. Pe atunci, Centrul republican de film a propus un proiect de reglementare a pieții cinematografice transnistrene, care nu a avut sorți de izbândă. Autorii susțineau că Transnistria ar putea produce filme de cronică, doar că ar fi nevoie de susținere financiară a proiectelor respective. Abia în 2016 s-a revenit la proiectul respectiv. Dezbateri publice nu au avut loc or în regiune transparența decizională este asigurată doar de administrația de facto, nefiind necesară intervenția și opinia societății civile.

Legea cinematografiei prevede că atât cetățenii, cât și străinii au dreptul de a exercita activități cinematografice profesioniste și amatoare. Însă, doar cetățenii pot înființa asociații obștești ale lucrătorilor în cinematografie, de a desfășura activități educaționale, caritabile și de altă natură în domeniul cinematografiei, care nu e interzisă. Doar cetățenii au dreptul să promoveze cinematografia în instituțiile de învățământ sau alte instituții. Criteriul cetățeniei este obligatoriu pentru producătorii de filme, actorii principali, operatorii și montatorii. Străinii sunt admiși în echipa de filmare în proporție de 30% din staff.

Filmele pot fi produse în rusă, ucraineană și moldovenească (cu grafie chirilică) și nu trebuie să conțină elemente pornografice sau injurie. Apriori, condiția cetățeniei este abuzivă și contrară principiilor fundamentale.

O producție de film internațională va fi posibilă doar dacă sunt semnate acorduri internaționale cu Tiraspolul în acest sens. Producătorii își pot alege singuri mecanismul de finanțare a peliculei, excepție fiind situația finanțării proiecției din mijloacele bugetare, pentru care este necesară o aprobare.

La fel, norma respectivă prevede că pe teritoriul regiunii, retransmiterea de filme, importate din străinătate, poate fi efectuată pe baza acordului privind transferul pentru o perioadă determinată a drepturilor de autor de la distribuitori către vânzătorii de filme porno cu certificate de rulare eliberate pe teritoriul Federației Ruse. Excepție sunt filmele, importate din străinătate pentru afișarea în cadrul festivalurilor internaționale de film.

Mențiunea privind aplicarea normelor ruse în regiune poate fi, fie o eroare tehnică de la un copy paste a legii rusești, fie respectarea angajamentului dispus de liderul regiunii privind ralierea la standardele Federației Ruse. Cert este că acest certificat de rulare este important pentru retransmiterea filmelor închiriate, lipsa acestuia poate atrage consecințe. Filmele prezentate trebuie să fie titrate și doar în încăperi special amenajate. Producătorii pot solicita  finanțarea peliculelor transnistrene doar în proporție de 50% din costul filmului.

Legea nu este explicită la capitolul politicii în domeniul cinematografiei, atribuțiilor organelor executive sau de profil, a condițiilor de acces pe piața locală a rulajului internațional sau cu privire la patrimoniul cinematografic, inclusiv răspunderea pentru încălcarea normei respective. În opinia noastră, din cauza neclarităților și normelor limitative suntem de părerea că există spațiu pentru repercusiuni atât în adresa producătorilor cât și a locuitorilor regiunii.

Centrul pentru Studierea Consecințelor Conflictului transnistrean

Am absolvit facultatea de litere, dar lucrez în jurnalism din '98. O perioadă îndelungată am fost știristă profilată pe teme economice și sociale. Din 2014 lucrez la Moldova.org, unde am descoperit toată paleta de culori ale presei online. Îmi place să scriu materiale explicative și analitice. Politica editorială a redacției mi-a permis să-mi lărgesc viziunile asupra mai multor aspecte ale vieții.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.