Connect with us

Opinii

Aspecte privind reglementarea cinematografiei în regiunea transnistreană

La 7 martie 2017 liderul regiunii transnistrene Vadim Krasnoselischii a semnat legea cinematografiei, adoptată de sovietul suprem la 22 februarie curent. Norma respectivă stabilește cadrul juridic al politicii transnistrene în domeniul cinematografiei, ca parte integrantă a culturii și artei protejate de entitatea secesionistă și va intra în vigoare peste șapte luni.

Așadar, politica transnistreană în domeniul culturii cinematografice stabilește următoarele priorități:

  • Producerea filmelor naționale (de lung metraj, documentare și de animație) și popularizarea acestora;
  • Producerea de filme pentru copii și tineri;
  • Promovarea celor mai bune mostre de filme internaționale de semnificație social-culturală majoră.

În continuare, ne-am propus să analizăm substratul reglementării respective prin prisma accesibilității acestui serviciu public, premiselor și efectelor acestui act asupra culturii regionale, cât și a aspectelor privind promovarea cinematografiei din afara regiunii. Opiniile exprimate sunt exclusiv ale autorilor, bazate pe o analiză juridică și expresă a actului normativ vizat.

Așadar, în regiunea transnistreană, doar cetățenii au dreptul la libertatea creației și doar administrației de facto îi revine sarcina promovării și dezvoltării culturii în societate. Pornind de la aceste reglementări ale Constituției regionale din 1995 se prezumă o restricționare directă a libertății creației, exprimării, cât și dezvoltării culturii. Reiese că valorile culturale agreate de administrația de facto au viabilitate în regiune, pe când, alte opinii ar putea fi interzise sau limitate. Legea cu privire la cultură din 1997 prevedea obligația cetățenilor în păstrarea valorilor culturale ale tinerei republici.

În percepția acelei legi, locuitorii urmau să păstreze integritatea monumentelor moștenite, cu precădere sovietice, teatrele, muzeele, etc. La nivel declarativ, ca și multe alte acte normative locale acea lege garanta drepturile și libertățile cetățenilor în sfera culturii, cât și proteja drepturile constituționale ale cetățenilor la activități culturale, însă nu definitiva principiile și valorile culturii transnistrene. Norma respectivă a fost modificată neesențial în 2007 pentru a corespunde rigorilor Federației Ruse.

Prima tentativă de a reglementa cinematografia a avut loc în 2005. Pe atunci, Centrul republican de film a propus un proiect de reglementare a pieții cinematografice transnistrene, care nu a avut sorți de izbândă. Autorii susțineau că Transnistria ar putea produce filme de cronică, doar că ar fi nevoie de susținere financiară a proiectelor respective. Abia în 2016 s-a revenit la proiectul respectiv. Dezbateri publice nu au avut loc or în regiune transparența decizională este asigurată doar de administrația de facto, nefiind necesară intervenția și opinia societății civile.

Legea cinematografiei prevede că atât cetățenii, cât și străinii au dreptul de a exercita activități cinematografice profesioniste și amatoare. Însă, doar cetățenii pot înființa asociații obștești ale lucrătorilor în cinematografie, de a desfășura activități educaționale, caritabile și de altă natură în domeniul cinematografiei, care nu e interzisă. Doar cetățenii au dreptul să promoveze cinematografia în instituțiile de învățământ sau alte instituții. Criteriul cetățeniei este obligatoriu pentru producătorii de filme, actorii principali, operatorii și montatorii. Străinii sunt admiși în echipa de filmare în proporție de 30% din staff.

Filmele pot fi produse în rusă, ucraineană și moldovenească (cu grafie chirilică) și nu trebuie să conțină elemente pornografice sau injurie. Apriori, condiția cetățeniei este abuzivă și contrară principiilor fundamentale.

O producție de film internațională va fi posibilă doar dacă sunt semnate acorduri internaționale cu Tiraspolul în acest sens. Producătorii își pot alege singuri mecanismul de finanțare a peliculei, excepție fiind situația finanțării proiecției din mijloacele bugetare, pentru care este necesară o aprobare.

La fel, norma respectivă prevede că pe teritoriul regiunii, retransmiterea de filme, importate din străinătate, poate fi efectuată pe baza acordului privind transferul pentru o perioadă determinată a drepturilor de autor de la distribuitori către vânzătorii de filme cu certificate de rulare eliberate pe teritoriul Federației Ruse. Excepție sunt filmele, importate din străinătate pentru afișarea în cadrul festivalurilor internaționale de film.

Mențiunea privind aplicarea normelor ruse în regiune poate fi, fie o eroare tehnică de la un copy paste a legii rusești, fie respectarea angajamentului dispus de liderul regiunii privind ralierea la standardele Federației Ruse. Cert este că acest certificat de rulare este important pentru retransmiterea filmelor închiriate, lipsa acestuia poate atrage consecințe. Filmele prezentate trebuie să fie titrate și doar în încăperi special amenajate. Producătorii pot solicita  finanțarea peliculelor transnistrene doar în proporție de 50% din costul filmului.

Legea nu este explicită la capitolul politicii în domeniul cinematografiei, atribuțiilor organelor executive sau de profil, a condițiilor de acces pe piața locală a rulajului internațional sau cu privire la patrimoniul cinematografic, inclusiv răspunderea pentru încălcarea normei respective. În opinia noastră, din cauza neclarităților și normelor limitative suntem de părerea că există spațiu pentru repercusiuni atât în adresa producătorilor cât și a locuitorilor regiunii.

Centrul pentru Studierea Consecințelor Conflictului transnistrean

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Citește mai departe
Advertisement

Economie

Compensații pentru ineficiență energetică

Autoritățile municipale alocă de aproape un deceniu compensații pentru căldură populației social vulnerabile, asta deși cu cei 60 milioane lei alocați anual, municipalitatea ar putea mobiliza câte 600 milioane de lei investiții pentru eficientizarea energetică a blocurilor din capitală (izolarea clădirilor și trecerea la sistemul de distribuție orizontală a agentului termic), a sugerat la emisiunea ”15 minute de realism economic” expertul în energetică de la IDIS Viitorul, Victor Parlicov.

Chișinăul este unicul oraș din Republica Moldova care acordă compensații pentru căldură în perioada rece a anului, în volum de 40% din factura la energia termică pentru populația social vulnerabilă.

Potrivit lui Parlicov, în Republica Moldova problema facturilor mari la căldură ține în primul rând de proasta eficiență energetică a blocurilor.

Pentru comparație, Republica Moldova consumă de trei ori mai multă energie termică pentru a încălzi un metru pătrat de spațiu comparativ cu statele din UE. Situația creată a fost moștenită din perioada sovietică când resursele energetice erau foarte ieftine și nu se punea problema eficienței energetice, iar în prezent  nu ne mai putem permite irosirea energiei.

”Banii alocați consumatorilor vulnerabili de către autoritățile municipale de facto subvenționează ineficiența energetică. Proiectele pilot realizate în trecut de S.A.”Termocom” și recent de S.A.”Termoelectrica”  au demonstrat că prin adoptarea unor măsuri de eficiență energetică (izolarea termică a clădirilor și trecerea de la sistemul de distribuție vertical a agentului termic la un sistem orizontal, cu contorizarea fiecărui apartament și posibilitatea consumatorilor de a regla nivelul de căldură de la calorifer) se poate obține o reducere a consumului de energie cu până la 45%.

Realizând o asemenea investiție povara facturilor la căldură pentru consumatorii respectivi ar fi redusă pentru totdeauna. Or, autoritățile locale cheltuiesc același 40%, în fiecare lună din perioada rece a anului, pentru compensarea facturilor acestor consumatori”, a precizat Parlicov.

Lucrările de eficiență energetică pot fi făcute doar integral, la nivelul întregului bloc, și nu pentru fiecare apartament în parte.

Respectiv, chiar dacă s-ar rezolva toate problemele administrative și juridice și locuitorii unui bloc ar conveni să investească în comun în aceste lucrări, ar rămâne problema economică – populația social vulnerabilă nu ar avea surse pentru a-și achita contribuția la aceste lucrări de eficiență energetică. Experiența S.A.”Termoelectrica” cu blocul de pe str.Pandurilor 52 demonstrează că investițiile medii necesare pentru trecerea de la sistemul vertical de distribuție a agentului termic la cel orizontal ajung la circa 500 euro pentru fiecare apartament.

În concluzie, expertul în energetică susține că dacă e să admitem că circa 10% din apartamentele din fiecare bloc sunt locuite de consumatori social vulnerabili, atunci cu cele 60 milioane de lei alocate pentru compensanții s-ar putea mobiliza până la 600 milioane de lei pentru investiții în eficiența energetică a clădirilor.

Respectiv, o parte din banii alocați anual din bugetul municipal ar trebui să fie combinați cu mijloacele financiare din fondul de eficiență energetică pentru constituirea unui pachet financiar disponibil pentru îmbunătățirea eficienței energetice a blocurilor din Chișinău

Citește mai departe

Opinii

Republica Moldova, „cenușăreasa” Europei la banii alocați pentru dezvoltarea regională

Deși există o strategie națională de dezvoltare regională (SNDR) 2016 – 2020 (suma alocată – 7 miliarde de lei), iar Fondul Național de Dezvoltare Regională are un buget de circa 200 milioane lei pentru anul 2017, respectiv Republica Moldova rămâne codașa Europei la alocarea banilor pentru dezvoltarea regională cu o pondere în PIB de 0,3%, a explicat în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, economistul IDIS Viitorul, Iurie Gotișan.

Modalitatea de finanțare a dezvoltării regionale îi revine Fondului Naţional de Dezvoltare Regională (FNDR), resursele căruia sunt insuficiente pentru dezvoltarea regiunilor. Potrivit Legii bugetului de stat pentru 2017 pentru FNDR au fost alocate cca 200 milioane lei, ceea ce constituie 0,3% din PIB-ul Republicii Moldova.

”Este de fapt o sumă infimă la ceea ce urmează de realizat conform SNDR pentru 2016-2020, racordat la priorităţile de primă necesitate privind dezvoltarea regională, inclusiv rurală. De exemplu, Estonia şi Lituania alocă cam cca 5% din PIB, iar Romania alocă peste 2,5%”, a spus Iurie Gotișan.

Partenerii externi, care sunt implicaţi în proiecte de dezvoltare regională finanţează proiecte care deseori depăşesc alocaţiile din bugetul de stat. Or, așa cum dezvoltarea regională este o componentă a politicii teritoriale promovată de UE, FNDR ar trebui să fie majorat până la 2% din PIB sau peste 4%, cum este în cazul unor ţări din UE.

Economistul atrage atenția că Republica Moldova este împărțită în șase regiuni de dezvoltare, când teritoriul țării este de fapt mai mic față de regiunea de dezvoltare Nord-Est a României, respectiv și cu un PIB per capita de peste 2 ori mai mic. ”Aceste provocări subminează în mod fundamental perspectivele de dezvoltare a Moldovei. Or, creșterea discrepanțelor economice regionale va submina și mai mult dezvoltarea la nivel general”.

În concluzie, Iurie Gotișan a precizat că lipsa sinergiei fondurilor face ca investițiile în fiecare componentă infrastructurală să fi distribuite inegal.

Or, dezvoltarea regională trebuie să fie o politică interministerială de conlucrare.

Unele date arată că autoritățile publice locale implementează proiecte în localitățile din regiune, însă nu există un mecanism de colectare a datelor sau informaţiilor și de cuantificare a rezultatelor impactului celorlalte instrumente publice de finanțare (Fondul naţional de dezvoltare a agriculturii şi mediului rural, Fondul Rutier, Fondul Ecologic Naţional, Fondul pentru Eficienţa Energetică, mai multe transferuri de la Ministerul Sănătăți și Ministerul Educației etc.) asupra dezvoltării regionale.

Citește mai departe

Opinii

Preotul Octavian Moşin: De ce oamenii de astăzi nu (își) pun întrebări?

De mai multă vreme observ că oamenii, în special tinerii, cu care comunic nu adresează întrebări. Unii mi-au spus că asta vine de acasă, din școală, unde nu se obișnuiește să pui întrebări.

Inițial părinții sunt cei care nu-și ajută copiii să găsească răspunsuri la ceea ce îi frământă încă de la trei anișori, considerându-i prea mici, scrie pe blogul său preotul Octavian Moşin.

Ulterior, la școală, în societate este incomod să întrebi. „Dacă și ai vreo întrebare, îți este rușine să o adresezi, pentru că nu știi ce va urma. Fie că profesorul te va trata incorect și va accentua că ești prost și nu înțelegi, fie colegii vor râde și te vor maltrata, deoarece ai îndrăznit să întrebi”, îmi spunea Doina, elevă în clasa a XI-a la un liceu din Chișinău.

Realitatea e și mai tristă că de la o vreme încoace tinerii nu prea comunică nici chiar acasă, cu părinții, cu frații. Prea puțină comunicare e și cu colegii, prietenii. Unii ajung să nu-și mai pună întrebări serioase privind viața, care e sensul acesteia, cum să crească și să se desăvârșească…

Se ajunge la o ignoranță care naște un set de probleme în societate. „Țara care, prin aplicarea instituțiilor ei, încurajează ignoranța, neconsecvența, lipsa de caracter, ba le decorează chiar, dovedește că e în descompunere deplină …”, afirma, pe bună dreptate, Mihai Eminescu.

Lipsa întrebărilor, a comunicării, în acest caz nu duce la sfânta tăcere. Căci în mod firesc din „tăcere se naşte liniştea, iar din linişte, rugăciunea.” (Sf. Varsanufie de la Optina).

Or, omului îi este propriu să comunice, să împărtășească bucurii, scârbe… impresii, să pună întrebări, căci doar așa cunoaște lumea, viața și se orientează în timp și în spațiu. Una este comunicarea și alta refugiu de a medita, deci a te ruga.

Se închid și nu mai comunică, intră în depresii, ajung în impas, derută în special oamenii lipsiți de credință, nădejde și dragoste creștinească „Viața fără Hristos este fără gust, tristă și părăsită.” (Părintele Sofronie Saharov).

De asta cei care vin la biserică uneori au nevoie doar să comunice, să-și spună durerea și să primească un răspuns la ceea ce-i macină poate de ani buni. Unii vin la spovedanie gata să explodeze, alții își revarsă durerile și plâng în hohote, spunând că doar în fața Domnului și-au putut deschide sufletul. Aici, în biserică, sunt siguri că sunt ascultați, înțeleși, povățuiți și susținuți, fără a fi condamnați.

Lăsați-vă casa nemăturată, necurățită, neaerisită, timp de un an! Oare nu va deveni ea o adevărată cocină? Și acum socotiți ce a devenit sufletul aceluia care nu un an, ci douăzeci, patruzeci, șaizeci sau șaptezeci de ani nu și-a curățit sufletul prin spovedanie!” (Părintele Serafim Alexiev).

Nu e rușine să punem întrebări! Să fim mai curajoși! Întrebați părinții, profesorii, specialiștii într-o problemă sau alta, și doar așa vom ajunge la adevăr!

Nu ezitați să vorbiți și cu Dumnezeu, fără de care nu putem face nimic!

Să cerem de la Domnul înțelepțirea vieții. Doar o persoană înduhovnicită poate fi asemenea spuselor părintelui Constantin Sârbu: „Celui cu adevărat mare nu-i este greu să se smerească în faţă oricui. Celui cu adevărat curat nu-i este greu să spele pe oricine. Celui cu adevărat sfânt nu-i este greu a face totul în tăcere şi cu cea mai discretă duioşie. Celui cu adevărat iubitor va face întotdeauna totul cu plăcere, cu bucurie, cu blândeţe, cu prietenie. Cel cu adevărat înţelept va păstra esenţa adevărului tuturor lucrurilor. Celui ce înţelege nu trebuie nici să-i faci mult, nici să-i arăţi mult, nici să-i vorbeşti mult.”

Preot Octavian MOȘIN

Citește mai departe

Ultimile Știri

Social16 minute în urmă

Incident tragic. A căzut din căruţă şi a fost târât de cal mai bine de un kilometru

Incident tragic la Cinișeuți, raionul Rezina. Un locuitor al satului se deplasa cu căruța pe una din străzile localităţii, dar...

Economie2 ore în urmă

Experți francezi în vinificație: Calitatea Vinului Moldovei s-a schimbat considerabil

Vinul Moldovei a impresionat cunoscători în domeniu din Bordeaux, regiunea franceză devenită model pentru întreaga lume a vinurilor. Un massterclass...

Economie3 ore în urmă

Peste 18 mii de cetățeni din raioanele Telenești și Orhei vor beneficia de un nou tronson de drum asfaltat

Un drum local de 23 de kilometri care face legătura între raioanele Teleneşti şi Orhei va fi modernizat până la...

Important4 ore în urmă

Un spaţiu de joacă şi odihnă a fost amenajat la spitalul de copii „V.Ignatenco”

Un spaţiu de joacă şi odihnă pentru copii a fost inaugurat joi, 19 octombrie, la Spitalul Clinic Municipal de copii „Valentin...

Externe5 ore în urmă

Rămas fără bani, un pensionar i-a cerut lui Putin să-i trimită un sicriu ca să moară

Anatoli Vertiprahov, pensionar de 72 de ani din satul Iasnaia, Teritoriul Trans-Baikal din Rusia, i-a cerut lui Vladimir Putin să...

Social5 ore în urmă

Un şofer din Chişinău a scos pistolul, pentru că un alt şofer nu i-a permis să încalce regulile de circulaţie

Un şofer din Chişinău a fost reţinut astăzi de inspectorii de patrulare, după ce acesta a amenințat cu arma un...

Externe6 ore în urmă

Un copil de 10 ani a supraviețuit în mod miraculos după ce a căzut în Cascada Niagara

Un copil de 10 ani a supraviețuit în mod miraculos după ce a căzut duminică în Cascada Niagara, în partea...

Advertisement

Opinii