Connect with us

Diaspora

Ala Mîndîcanu despre sistemele electorale: Cine poate vorbi în numele diasporei?

Publicat

pe

În ultimele zile apar tot felul de informaţii despre opiniile Diasporei privind reforma sistemului electoral din Republica Moldova. Unele reportaje susțin că „Diaspora susține votul uninominal”, altele afirmă cu tărie că „Diaspora se pronunță împotriva votului uninominal”.

Cine poate vorbi în numele Diasporei

Diaspora nu există ca o unitate consolidată cu personalitate juridică. Diaspora, în contextul discuțiilor despre  sistemele electorale, este o parte din Electorat.

Nu poți vorbi în numele  întregului electorat. Votul cetățeanului, oriunde s-ar afla el, e unul „universal, egal, direct, secret şi liber exprimat” (Constituția Republicii Moldova, art.61 (1). Operarea cu noțiuni precum „opinia Diasporei” nu  este altceva decât manipulare și inducere în eroare a opiniei publice.

Cu alte cuvinte, diferiți reprezentanți ai electoratului, aflați permanent sau temporar în Republica Moldova sau în afara hotarelor sale, pot vorbi despre sistemul electoral existent NUMAI în nume propriu. Înțeleg dorința unor partide de a-și asuma „opinia favorabilă a întregii Diaspore”, dar aceste interpretări nu țin decât până la apariția unei alte opinii, tot din Diasporă…

Am mai spus-o și anterior, Diaspora nu poate fi încadrată în verticala puterii, oricât și-ar dori unii acest lucru. Votul celor plecaţi  nu poate fi „cumpărat” cu câteva locuri în parlament. Alegătorul din Rusia va vota  în baza unor valori, iar alegătorul din Occident va vota în baza altor valori. Până la urmă, tot electoratul principal din Republica Moldova decide viitorul acesteia. Și aici apare problema valorilor promovate de elitele politice. Vectorul european încă nu a deveni ireversibil, iar pericolul unui recul totalitar este încă foarte  puternic. Iată unde e problema cea mare, restul fiind doar jocuri propagandistice…

În cele ce urmează voi încerca să formulez pe scurt opinia personală, bazată pe experiența mea de fost deputat și participant la mai mule stagieri internaționale privind procesul politic.

Sisteme electorale

Un sistem electoral nu este nici bun, nici rău.  Este doar un set de reguli conform cărora se desfășoară procersul electoral într-un stat. Nu există sisteme electorale perfecte. Chiar și sistemul electoral american care a rămas neschimbat de-a lungul  secolelor, e supus criticii, mai ales după votul din 8 noiembrie 2016, când un candidat a pierdut alegerile prezidențiale, chiar dacă pentru el au votat cu vreo 3 milioane de alegători  în plus…

Conform practicii ţărilor democratice astăzi exista trei sisteme electorale:

Majoritar, sau uninominal, când unei circumscripții îi revine un mandat de deputat.  Alegătorul primește un buletin cu mai multe nume de candidați. Exemple: România, SUA, Canada etc.

Proporţional, când deputații sunt aleși pe liste de partid, în una sau mai multe circumscriptii. Alegătorul primește un buletin cu siglele partidelor concurente, iar lista candidaților de la fiecare partid se afișează în secția de vot.  Partidele care nu trec pragul electoral stabilit prin lege rămân în afara parlamentului, iar voturile date acestora se repartizează printre partidele care au reușit să acumuleze procentajul necesar.

Candidații independenți apar şi ei în  buletinul de vot, dar nu prea pot concura cu partidele, pentru ca alegatorul preferă să-și dea votul pentru un partid cu 101  de deputați, nu  pentur o persoana care,  oricât de calificată ar fi, nu poate trece de pragul de 1% și nici nu poate  face prea multe de una singură, chiar daca trece de acesta. De aceea toți anii  din 1994 încoace, NICIUN candidat independent nu a trecut  în Parlament în baza actualului Cod Electoral. Exemple: Republica Moldova,  Suedia etc.

Mixt, când un anumit  procent de mandate se repartizează conform sistemului majoritar, iar alt procent  – conform celui proporțional. Alegătorul primește două buletine, unul cu numele candidaților concreți,  în  care se va bifa numai un nume,  iar celălalt cu siglele partidelor concurente, în care se va bifa sigla  partidului preferat de alegător.   Exemple : Rusia, Albania etc.

Primul parlament  „independent” din 1990 a fost ales conform sistemului  mixt, adică 50% din mandate au revenit circumscripţiilor uninominale, iar alte 50% au fost repartizate conform listelor partidului comunist . Acel parlament a modificat sistemul electoral, astfel că alegerile din 1994 au avut loc deja în baza sistemului actual, adică proporțional, cu o singură circumscripție, iar numărul deputaţilor s-a redus de la 380 la 101. Codul electoral a suferit mai multe modificări de-a lungul timpului, dar nu a „atins” sistemul proporțional și nu a admis crearea circumscripțiilor.

De ce modificarea sistemului electoral este astăzi un lucru necesar?

Eu întrevăd trei probleme în acest sens care împiedică dezvoltarea democratică, economică și politică. Rezolvarea lor poate fi obținută parțial prin reforma sistemului electoral actual.

Prima problemă cred că este supracentralizarea listelor de partid în condițiile  unei singure circumscripții naționale, cu o singură listă pentru un partid politic. Prin acest sistem verticala puterii devine indestructibilă, greoaie, supusă viciilor interne. Pretendentul la postul de deputat poate să nu aibă calificarea necesară, el nu depinde de alegătorul concret, ci doar de voința liderului  de partid care îl pune sau nu în liste și de banii de care dispune. Mediul politicului se transformă tot mai mult într-un business dur. Tot mai puțini specialiști  și persoane cu adevărate calități de legislator vor  și pot să intre în politică. Candidații devin „aleși ai poporului” numai dacă  se bucură de încrederea șefului, dacă fac parte din „gașcă” și dacă vin în campanie cu finanțare, indiferent dacă este sau nu legală. Respectiv, ajungând la putere, aceștia sunt interesați în primul rând să-și recupereze „investițiile”, nu să elaboreze legi…

De aici vine și a doua problemă legată de sistemul electoral actual: corupția. O campanie costă mult, liderul partidului gestionează finanțele cum știe el. Organele statului nu sunt interesate să supună unui control riguros respectarea art. 23 și 24 din „Legea privind partidele şi alte organizaţii social-politice” care se referă la veniturile și cheltuielile partidelor.

Și  mai e o problemă care ne dă bătăi de cap în campaniile electorale de la 1994 încoace, cea a Transnistriei. Cică, dacă întroducem circumscripțiile, pierdem Transnistria..

Au trecut peste 20 de ani, Transnistria  nu a mai revenit, iar sistemul politic s-a adaptat foarte bine la necesităţile elitelor și folosește „sperietoarea” transnistreană în interesul propriu.

Votul uninominal poate nu e cea mai bună variantă pentru Republica Moldova, dar nici demonizat nu trebuie.  Este adevărat că alegătorul poate fi „cumpărat”, dar acest lucru se întâmplă și în cazul celorlalte  sisteme electorale, corupția fiind prezentă în toate domeniile vieții politice, economice, judiciare…

Pentru Diasporă sistemul uninominal discutat pe larg înseamnă dispersarea voturilor sale, cele câteva (patru-cinci) mandate pentru Diasporă presupunând existența a câtorva circumscripții care împart votul cumulativ al Diasporei la patru-cinci…

În schimb votul uninominal apropie aleșii poporului de alegătorul concret,  îi face dependenți de comunicarea directă cu cetățenii și  limitează verticala puterii, transferând o parte din putere elitelor locale. În favoarea sistemului majoritar ar putea fi și argumentul turului doi, când doi din candidații cu cel mai mare număr de voturi se confruntă între ei. Personalitățile cu o reputație bună, cunoscuți și respectați de către cetățenii din circumscripția concretă au șanse reale să câștige în fața unor pretendenți dubioși care vin cu  orez și zahăr înaintea alegerilor.  Mai ales că astăzi, lumea  având acces la internet, orice încercare de fraudă se poate documenta pe loc…

Poate sistemul uninominal favoriza sau defavoriza un partid aparte?  Numai în măsura în care electoratul, societatea, presa o permit.  Acest lucru e valabil  în cazul oricărui sistem electoral.

Sistemul proporțional, DAR cu introducerea circumscripțiilor, ar  putea fi, după mine, o variantă acceptabilă pentru Republica Moldova, chiar dacă și el ar afecta direct alegătorul din Diasporă, stabilirea circumscripțiilor reducând esențial capacitatea de coagulare a voturilor Diasporei pentru un partid sau altul. Totuși, introducerea circumscripțiilor atât în cazul sistemului majoritar, cât și în cel al sistemului proporțional sau mixt, ar fi benefică oricum, descentralizând puterea și diluând verticala autoritară.

Transnistria ar putea fi încadrată în componența circumscriptiilor  naționale „tăiate” pe orizontală, cu includerea raioanelor din stânga Nistrului. Aici este important să contracarăm utilizarea tehnicilor de manipulare a maselor și votul multiplu, Rusia fiind foarte bine „echipată” în acest sens.

Crearea circumscripțiilor devine, după mine, punctul principal al reformei electorale.  Prin această reformă partidele mici ar putea şi ele concura cu cele mari, lucru benefic pentru transparență, competiție și democrație.

Eu nu aș exagera pericolul „cumpărării” voturilor.  Astăzi, cu tehnologiile informaționale moderne,  cu celulare performante și cu internet, este extrem de greu să vii cu un camion plin de orez în sat  – concurenții vor fi mereu pe fază și vor informa imediat CEC-ul și opinia publică despre cazurile de încălcare a legii. Să ne amintim de unul din candidații la alegerile prezidențiale  din toamnă care a venit cu „cadouri” în campania electorală și a fost eliminat din cursă…

Despre  deputații din partea Diasporei

Deputați aleși din Diasporă… Am urmărit  la televizor niște sondaje și am sesizat care sunt așteptările oamenilor simpli. Cetățenii așteaptă de la  eventualii aleși din Diasporă ceva de genul serviciilor consulare… Amintesc aici că un deputat, de oriunde ar veni, trebuie să-și facă datoria de legislator și nimic altceva.

Anume odată cu introducerea circumscripţiilor reprezentanții Diasporei ar putea avea cele mai mari șanse să nimerească în parlament. Partidele trebuie să fie interesate să găsească persoane calificate din Diasporă, să le includă în liste şi să le ofere şansa să contribuie la îmbunătățirea legislației naționale.

Pe de altă parte… Credeți sincer că o persoană școlită, venită de la Londra sau Washington, are șanse reale să se integreze din mers în sistemul politic de la Chișinău? Mă îndoiesc.  Și mai e ceva… nici cei din Diasporă nu sunt cu toții îngeri, unii din ei au nași și cumătri suspuși la Chișinău care îi vor pune cu plăcere în liste….

În concluzie: o reformă a sistemului electoral se impune, o dorim noi sau nu. Sper, totuși, că parlamentul, așa cum este el, va găsi soluția cea mai potrivită pentru un stat democratic, aflat (parcă) în drumul său spre Uniunea Europeană. Și mai sper că vectorul european este ireversibil și că cei plecați cândva de acasă vor putea reveni cu drag  și cu mândrie pentru succesele Republicii Moldova, la dezvoltarea căreia contribuie, an de an, financiar, și electoral.

Ala Mîndîcanu, PhD,

Montréal, Canada

Citește mai departe
Advertisement

Diaspora

Programul „Mărțișor de acasă” se va desfășura în diasporă

Publicat

pe

De către

La început de primăvară, Guvernul Republicii Moldova prin intermediul Biroul relații cu diaspora (BRD) din cadrul Cancelariei de Stat în colaborare cu ambasadele Republicii Moldova și asociațiile din diasporă organizează programul cu genericul „Mărțișor de acasă”.

„Mărțișor de acasă”, program guvernamental dedicat diasporei Republicii Moldova, se va desfășura în conformitate cu planul de acțiuni pentru anii 2016-2018 privind implementarea Strategiei naționale „Diaspora – 2025”, în care este prevăzut elaborarea și implementarea programelor destinate menținerii identității naționale, culturale și lingvistice.

Programul are drept scop consolidarea diasporei, promovarea tradițiilor și a imaginii pozitive a Republicii Moldova peste hotare prin intermediul „Mărțișorului”, precum și păstrarea legăturilor emoționale, culturale și de identitate ale cetățenilor Republicii Moldova stabiliți peste hotare cu țara de origine.

Programul se planifică a fi organizat în țările unde există un număr mare de cetățeni ai Republicii Moldova, dar la solicitările cărora BRD, anterior, nu a dat curs: Olanda or. Haga (03 martie), Belgia or. Bruxelles (04 martie), Grecia or. Atena (11 martie), România or. București (24 martie) și Spania or. Barcelona (25 martie).

În cadrul evenimentului, se vor desfășura ateliere tematice de lucru care vor include tehnici de confecționare a mărțișoarelor, iar trupa Alex Calancea Band din Republica Moldova va susține un program artistic, care va include un proiect inedit gândit, special, pentru diasporă.

Citește mai departe

Diaspora

Moldovenii de peste hotare vor putea efectua plăți online prin „Paynet service”

Publicat

pe

De către

Biroul relații cu diaspora (BRD) din cadrul Cancelariei de Stat a semnat astăzi, 06 februarie, un Contract de colaborare cu Compania „Paynet service” – o societate nebancară care prestează servicii de emitere a monedei electronice și plăți.

În baza prezentului Contract vor fi promovate serviciile prestate de către Compania „Paynet service”, oferte care vor veni în ajutorul cetățenilor Republicii Moldova care se află peste hotarele țării, în a efectua plăți online pentru bunuri și servicii din Republica Moldova, precum și plăți în beneficiul persoanelor fizice, care sunt utilizatori ai portofelelor electronice/conturilor „Paynet service”.

De asemenea, Contractul prevede ca „Paynet service” să transmită către BRD, materiale de ordin informativ privind activitatea sa și să ofere consultații necesare, iar BRD, la rândul său, va transmite aceste informații în cadrul evenimentelor pe care le organizează cu reprezentanții diasporei Republicii Moldova din afara țării.

Citește mai departe

Diaspora

A fost creat Consiliul Național al Diasporei din Canada

Publicat

pe

De către

Asociațiile obștești ale diasporei Republicii Moldova au decis crearea Consiliului Național al Diasporei din Canada (CNDC). Decizia de constituire a fost luată la 20 ianuarie, în orașul Montréal, unde a avut loc o masă rotundă a asociațiilor diasporei din Canada.

CNDC a fost creat pentru a armoniza și coordona activitățile asociațiilor obștești ale diasporei și grupurilor comunitare în sporirea eficienței și vizibilității activităților culturale și economice naționale.

De asemenea, noul consiliul va menține relații permanente cu Republica Moldova, va coopera pe orizontală cu Biroul Relații cu Diaspora din cadrul Cancelariei Stat (BRD) și Ambasada Republicii Moldova în Canada, cu alți parteneri instituționali din Republica Moldova și Canada.

Proiectul, inițiat de reprezentanta diasporei Ala Mîndîcanu, doctor în științe economice, expert în comunicare, președinta Asociației Comunitatea Moldovenilor din Québec a fost susținut de către Biroul pentru Relații cu Diaspora și finanțat de către Organizația Internațională pentru Migrație (OIM), Misiunea în Moldova.

La Masa rotundă a asociațiilor diasporei canadiene au fost prezenți reprezentați din sectorul asociativ din Montréal, Edmonton, Calgary, Laval ș.a.

Cei peste 30 de participanți la întrunire au povestit despre realizările asociațiilor lor și au menționat necesitatea colaborării și comunicării eficiente între asociații.

Consiliul Național al Diasporei din Canada își va începe activitățile joi, 25 ianuarie 2018, când se va întruni la prima sa ședință pentru a discuta Programul de activitate pentru 2018-2019. Doamna Ala Mîndîcanu a fost aleasă prin consens ca Gestionar al CNDC.

Evenimentul s-a desfășurat grație Programului guvernamental „Grupurile de Excelență ale Diasporei”, parte a programului DIASPORA ENGAGEMENT HUB, care este implementat de BRD și OIM Moldova, în cadrul proiectului „Consolidarea capacităților de dezvoltare a Moldovei prin crearea parteneriatelor dintre diasporă și țara de origine”, finanțat de Fondul pentru Dezvoltare Internațională al OIM.

Citește mai departe
Advertisement moldova.travel

Ultimele Știri

Social23 de minute în urmă

Când va începe reparația clădirii Președinției

Lucrările de reparație a clădirii Președinției Republicii Moldova, care a fost distrusă în urma acțiunilor din aprilie 2009, vor începe...

Social3 ore în urmă

Parlamentul va organiza un atelier de confecționare a mărțișoarelor

Deputații, însoțiți de copii și nepoți, alături de copiii din raioane vor participa miercuri, 21 februarie, la atelierul de creație...

Social3 ore în urmă

RISE Moldova va depune o plângere la Procuratură privind acțiunile de intimidare făcute de reprezentanții “Caritate.md”

RISE Moldova va depune o plângere la Procuratură Generală referitor la acțiunile de intimidare în lanț, presiuni și atac la...

Externe4 ore în urmă

O femeie s-a electrocutat în timp ce îşi făcea un selfie în cadă

O femeie în vârstă de 42 de ani s-a electrocutat în baia din casa ei din Moscova când mobilul cu...

Social4 ore în urmă

O moldoveancă de 19 ani, dată în căutare internațională, extrădată din România în R. Moldova// VIDEO

O tânără de 19 ani din ţara noastră, dată în căutare internațională pentru trafic de ființe umane, a fost extrădată...

Economie5 ore în urmă

Producători și procesatori de fructe, nuci și miere participă într-o misiune de afacere în Emiratele Arabe Unite

Asociația Moldova Fruct, alături de 6 producători și procesatori de fructe, nuci și miere de albine participă, în perioada 18-22...

Social5 ore în urmă

Un bărbat din localitatea Avdarma și-a stropit soția cu benzină și i-a dat foc. Femeia, în stare gravă

Un bărbat de 31 de ani din localitatea Avdarma, raionul Comrat, și-a stropit soția cu benzină și i-a dat foc....

Advertisement

Opinii