Connect with us

Diaspora

Ala Mîndîcanu despre sistemele electorale: Cine poate vorbi în numele diasporei?

Publicat

pe

În ultimele zile apar tot felul de informaţii despre opiniile Diasporei privind reforma sistemului electoral din Republica Moldova. Unele reportaje susțin că „Diaspora susține votul uninominal”, altele afirmă cu tărie că „Diaspora se pronunță împotriva votului uninominal”.

Cine poate vorbi în numele Diasporei

Diaspora nu există ca o unitate consolidată cu personalitate juridică. Diaspora, în contextul discuțiilor despre  sistemele electorale, este o parte din Electorat.

Nu poți vorbi în numele  întregului electorat. Votul cetățeanului, oriunde s-ar afla el, e unul „universal, egal, direct, secret şi liber exprimat” (Constituția Republicii Moldova, art.61 (1). Operarea cu noțiuni precum „opinia Diasporei” nu  este altceva decât manipulare și inducere în eroare a opiniei publice.

Cu alte cuvinte, diferiți reprezentanți ai electoratului, aflați permanent sau temporar în Republica Moldova sau în afara hotarelor sale, pot vorbi despre sistemul electoral existent NUMAI în nume propriu. Înțeleg dorința unor partide de a-și asuma „opinia favorabilă a întregii Diaspore”, dar aceste interpretări nu țin decât până la apariția unei alte opinii, tot din Diasporă…

Am mai spus-o și anterior, Diaspora nu poate fi încadrată în verticala puterii, oricât și-ar dori unii acest lucru. Votul celor plecaţi  nu poate fi „cumpărat” cu câteva locuri în parlament. Alegătorul din Rusia va vota  în baza unor valori, iar alegătorul din Occident va vota în baza altor valori. Până la urmă, tot electoratul principal din Republica Moldova decide viitorul acesteia. Și aici apare problema valorilor promovate de elitele politice. Vectorul european încă nu a deveni ireversibil, iar pericolul unui recul totalitar este încă foarte  puternic. Iată unde e problema cea mare, restul fiind doar jocuri propagandistice…

În cele ce urmează voi încerca să formulez pe scurt opinia personală, bazată pe experiența mea de fost deputat și participant la mai mule stagieri internaționale privind procesul politic.

Sisteme electorale

Un sistem electoral nu este nici bun, nici rău.  Este doar un set de reguli conform cărora se desfășoară procersul electoral într-un stat. Nu există sisteme electorale perfecte. Chiar și sistemul electoral american care a rămas neschimbat de-a lungul  secolelor, e supus criticii, mai ales după votul din 8 noiembrie 2016, când un candidat a pierdut alegerile prezidențiale, chiar dacă pentru el au votat cu vreo 3 milioane de alegători  în plus…

Conform practicii ţărilor democratice astăzi exista trei sisteme electorale:

Majoritar, sau uninominal, când unei circumscripții îi revine un mandat de deputat.  Alegătorul primește un buletin cu mai multe nume de candidați. Exemple: România, SUA, Canada etc.

Proporţional, când deputații sunt aleși pe liste de partid, în una sau mai multe circumscriptii. Alegătorul primește un buletin cu siglele partidelor concurente, iar lista candidaților de la fiecare partid se afișează în secția de vot.  Partidele care nu trec pragul electoral stabilit prin lege rămân în afara parlamentului, iar voturile date acestora se repartizează printre partidele care au reușit să acumuleze procentajul necesar.

Candidații independenți apar şi ei în  buletinul de vot, dar nu prea pot concura cu partidele, pentru ca alegatorul preferă să-și dea votul pentru un partid cu 101  de deputați, nu  pentur o persoana care,  oricât de calificată ar fi, nu poate trece de pragul de 1% și nici nu poate  face prea multe de una singură, chiar daca trece de acesta. De aceea toți anii  din 1994 încoace, NICIUN candidat independent nu a trecut  în Parlament în baza actualului Cod Electoral. Exemple: Republica Moldova,  Suedia etc.

Mixt, când un anumit  procent de mandate se repartizează conform sistemului majoritar, iar alt procent  – conform celui proporțional. Alegătorul primește două buletine, unul cu numele candidaților concreți,  în  care se va bifa numai un nume,  iar celălalt cu siglele partidelor concurente, în care se va bifa sigla  partidului preferat de alegător.   Exemple : Rusia, Albania etc.

Primul parlament  „independent” din 1990 a fost ales conform sistemului  mixt, adică 50% din mandate au revenit circumscripţiilor uninominale, iar alte 50% au fost repartizate conform listelor partidului comunist . Acel parlament a modificat sistemul electoral, astfel că alegerile din 1994 au avut loc deja în baza sistemului actual, adică proporțional, cu o singură circumscripție, iar numărul deputaţilor s-a redus de la 380 la 101. Codul electoral a suferit mai multe modificări de-a lungul timpului, dar nu a „atins” sistemul proporțional și nu a admis crearea circumscripțiilor.

De ce modificarea sistemului electoral este astăzi un lucru necesar?

Eu întrevăd trei probleme în acest sens care împiedică dezvoltarea democratică, economică și politică. Rezolvarea lor poate fi obținută parțial prin reforma sistemului electoral actual.

Prima problemă cred că este supracentralizarea listelor de partid în condițiile  unei singure circumscripții naționale, cu o singură listă pentru un partid politic. Prin acest sistem verticala puterii devine indestructibilă, greoaie, supusă viciilor interne. Pretendentul la postul de deputat poate să nu aibă calificarea necesară, el nu depinde de alegătorul concret, ci doar de voința liderului  de partid care îl pune sau nu în liste și de banii de care dispune. Mediul politicului se transformă tot mai mult într-un business dur. Tot mai puțini specialiști  și persoane cu adevărate calități de legislator vor  și pot să intre în politică. Candidații devin „aleși ai poporului” numai dacă  se bucură de încrederea șefului, dacă fac parte din „gașcă” și dacă vin în campanie cu finanțare, indiferent dacă este sau nu legală. Respectiv, ajungând la putere, aceștia sunt interesați în primul rând să-și recupereze „investițiile”, nu să elaboreze legi…

De aici vine și a doua problemă legată de sistemul electoral actual: corupția. O campanie costă mult, liderul partidului gestionează finanțele cum știe el. Organele statului nu sunt interesate să supună unui control riguros respectarea art. 23 și 24 din „Legea privind partidele şi alte organizaţii social-politice” care se referă la veniturile și cheltuielile partidelor.

Și  mai e o problemă care ne dă bătăi de cap în campaniile electorale de la 1994 încoace, cea a Transnistriei. Cică, dacă întroducem circumscripțiile, pierdem Transnistria..

Au trecut peste 20 de ani, Transnistria  nu a mai revenit, iar sistemul politic s-a adaptat foarte bine la necesităţile elitelor și folosește „sperietoarea” transnistreană în interesul propriu.

Votul uninominal poate nu e cea mai bună variantă pentru Republica Moldova, dar nici demonizat nu trebuie.  Este adevărat că alegătorul poate fi „cumpărat”, dar acest lucru se întâmplă și în cazul celorlalte  sisteme electorale, corupția fiind prezentă în toate domeniile vieții politice, economice, judiciare…

Pentru Diasporă sistemul uninominal discutat pe larg înseamnă dispersarea voturilor sale, cele câteva (patru-cinci) mandate pentru Diasporă presupunând existența a câtorva circumscripții care împart votul cumulativ al Diasporei la patru-cinci…

În schimb votul uninominal apropie aleșii poporului de alegătorul concret,  îi face dependenți de comunicarea directă cu cetățenii și  limitează verticala puterii, transferând o parte din putere elitelor locale. În favoarea sistemului majoritar ar putea fi și argumentul turului doi, când doi din candidații cu cel mai mare număr de voturi se confruntă între ei. Personalitățile cu o reputație bună, cunoscuți și respectați de către cetățenii din circumscripția concretă au șanse reale să câștige în fața unor pretendenți dubioși care vin cu  orez și zahăr înaintea alegerilor.  Mai ales că astăzi, lumea  având acces la internet, orice încercare de fraudă se poate documenta pe loc…

Poate sistemul uninominal favoriza sau defavoriza un partid aparte?  Numai în măsura în care electoratul, societatea, presa o permit.  Acest lucru e valabil  în cazul oricărui sistem electoral.

Sistemul proporțional, DAR cu introducerea circumscripțiilor, ar  putea fi, după mine, o variantă acceptabilă pentru Republica Moldova, chiar dacă și el ar afecta direct alegătorul din Diasporă, stabilirea circumscripțiilor reducând esențial capacitatea de coagulare a voturilor Diasporei pentru un partid sau altul. Totuși, introducerea circumscripțiilor atât în cazul sistemului majoritar, cât și în cel al sistemului proporțional sau mixt, ar fi benefică oricum, descentralizând puterea și diluând verticala autoritară.

Transnistria ar putea fi încadrată în componența circumscriptiilor  naționale „tăiate” pe orizontală, cu includerea raioanelor din stânga Nistrului. Aici este important să contracarăm utilizarea tehnicilor de manipulare a maselor și votul multiplu, Rusia fiind foarte bine „echipată” în acest sens.

Crearea circumscripțiilor devine, după mine, punctul principal al reformei electorale.  Prin această reformă partidele mici ar putea şi ele concura cu cele mari, lucru benefic pentru transparență, competiție și democrație.

Eu nu aș exagera pericolul „cumpărării” voturilor.  Astăzi, cu tehnologiile informaționale moderne,  cu celulare performante și cu internet, este extrem de greu să vii cu un camion plin de orez în sat  – concurenții vor fi mereu pe fază și vor informa imediat CEC-ul și opinia publică despre cazurile de încălcare a legii. Să ne amintim de unul din candidații la alegerile prezidențiale  din toamnă care a venit cu „cadouri” în campania electorală și a fost eliminat din cursă…

Despre  deputații din partea Diasporei

Deputați aleși din Diasporă… Am urmărit  la televizor niște sondaje și am sesizat care sunt așteptările oamenilor simpli. Cetățenii așteaptă de la  eventualii aleși din Diasporă ceva de genul serviciilor consulare… Amintesc aici că un deputat, de oriunde ar veni, trebuie să-și facă datoria de legislator și nimic altceva.

Anume odată cu introducerea circumscripţiilor reprezentanții Diasporei ar putea avea cele mai mari șanse să nimerească în parlament. Partidele trebuie să fie interesate să găsească persoane calificate din Diasporă, să le includă în liste şi să le ofere şansa să contribuie la îmbunătățirea legislației naționale.

Pe de altă parte… Credeți sincer că o persoană școlită, venită de la Londra sau Washington, are șanse reale să se integreze din mers în sistemul politic de la Chișinău? Mă îndoiesc.  Și mai e ceva… nici cei din Diasporă nu sunt cu toții îngeri, unii din ei au nași și cumătri suspuși la Chișinău care îi vor pune cu plăcere în liste….

În concluzie: o reformă a sistemului electoral se impune, o dorim noi sau nu. Sper, totuși, că parlamentul, așa cum este el, va găsi soluția cea mai potrivită pentru un stat democratic, aflat (parcă) în drumul său spre Uniunea Europeană. Și mai sper că vectorul european este ireversibil și că cei plecați cândva de acasă vor putea reveni cu drag  și cu mândrie pentru succesele Republicii Moldova, la dezvoltarea căreia contribuie, an de an, financiar, și electoral.

Ala Mîndîcanu, PhD,

Montréal, Canada

Citește mai departe
Advertisement

Diaspora

Ministrul de Externe îndeamnă diaspora să se implice mai activ în procesele din țară

Publicat

pe

De către

Aflat la Geneva, ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Tudor Ulianovschi, a avut o întrevedere cu membrii diasporei din Elveţia, în cadrul căreia au fost discutate mai multe subiecte ce țin de situația din țară în domeniul medical, social și educațional, priorităţile politicii externe ale Republicii Moldova.

În contextul în care Elveția are un regim politico-administrativ federal, șeful Diplomației moldovenești a lansat ideea coagulării tuturor forţelor din diasporă sub egida unei asociaţii comune a tuturor reprezentanților comunităţilor noastre înregistrate pe teritoriul Elveţiei, care în parteneriat cu Ambasada Republicii Moldova la Geneva şi Biroul Relațiilor cu Diaspora să stabilească o agendă anuală privind proiectele socio-culturale care vor fi implementate tradițional de către comunitatea de cetățeni ai Republicii Moldova aflați în Elveția cu suportul constat al misiunii diplomatice la Geneva.

Cetățenii noștri au fost invitaţi să îşi expună ideile în elaborarea unor seturi de propuneri concrete cu privire la modalitatea de eficientizare a activităţii comunităţilor de moldoveni aflați peste hotarele țării, identificând în comun  2-3 proiecte anuale care să fie destinate atât moldovenilor aflați în Elveția, cât și cetățenilor noștri care au rămas în Republica Moldova.

 ”A trăi și a munci în străinătate trebuie să devină doar o chestiune de alegere, nu una de constrângere. Tind să cred că pe viitor orice cetățean al Republicii Moldova din afara granițelor va examina opțiunea de întoarcere acasă, având certitudinea că în țara noastră munca şi dedicația profesională vor fi recunoscute la justa lor valoare, a menționat Tudor Ulianovschi.

La rândul lor, membrii comunităţii şi-au exprimat dorinţa ca diaspora să fie implicată mai activ în procesul de elaborare a politicilor din Republica Moldova şi a strategiilor de relansare socio-economică a ţării, care să reflecte pe deplin interesele şi preocupările cetăţenilor moldoveni aflaţi peste hotare.

De asemenea, conaţionalii au solicitat șefului diplomației moldovenești sensibilizarea Biroului Relațiilor cu Diaspora în vederea stabilirii unor criterii eficiente și proporționale în procesul de redistribuire a granturilor oferite societății civile din Republica  Moldova și comunităților noastre de peste hotare în baza unor proiecte socio-culturale examinate de către reprezentanții Biroului Relații cu Diaspora.

În acest sens, participanții la eveniment au accentuat necesitatea acordării unor programe de granturi inclusiv și membrilor din Diasporă, care intenționează să organizeze activități de ordin  educațional și cultural destinate copiilor cetățenilor noștri rezidenți ai altor state.

Ministrul Ulianovschi a încurajat membrii Diasporei să manifeste un interes constant și o atitudine pro-activă față de politicile guvernamentale în orice sferă de activitate, exprimându-și deschiderea pentru continuarea unui dialog constructiv și eficient cu Diaspora Republicii Moldova.

”Protejarea drepturilor și intereselor cetățenilor Republicii Moldova, viața și securitatea lor oriunde nu s-ar afla, rămân o prioritate majora pentru politica externă a țării noastre”, a punctat ministrul Afacerilor Externe.

Citește mai departe

Cultură

Vernisajul Vinului: „Primăvară, primăvară, mi-amintești a câta oară…”

Publicat

pe

De către

„Primăvară, primăvară, mi-amintești a câta oară…” – cu acest laitmoiv își așteaptă vizitatorii Vernisajul Vinului, la cea de-a XIV-a ediție. Legendarul eveniment din miez de primăvară, dedicat „Vinului Moldovei”, va avea loc în data de 20 aprilie, ora 18:00, la Casa Sărbătorii (str. Ghioceilor 1).

Vernisajul Vinului este organizat de Oficiul Național al Viei și Vinului (ONVV), în parteneriat cu Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Asociațiile producătorilor de produse vitivinicole cu IGP „Codru”, „Valul lui Traian”, „Ștefan Vodă”, „Divin” și cu susținerea partenerului strategic al evenimentului, Proiectul de Competitivitate din Moldova, finanțat de USAID și Guvernul Suediei.

Ediția din această primăvară se va desfășura într-o atmosferă deosebită, creată de șlagărele emblematice ale anilor ‘70-’80, din repertoriul formației „Noroc” și al interpreților Ștefan Petrache, Sofia Rotaru, Iurie Sadovnic, interpretate de Tania Cerga și formația „Akord”.

Vizitatorii vor fi întâmpinați cu un pahar de vin alb sau rose, pe care ulterior îl vor utiliza pentru degustarea Vinului Moldovei, alături de un ghid în care vor fi enumerate toate vinurile prezente la Vernisajul Vinului.

În premieră, la această ediție a Vernisajului Vinului vor participa un număr record de 51 de companii vinicole din regiunile cu Indicație Gerografică Protejată, reunite sub brandul unic de țară „Vinul Moldovei. O legendă vie”.

Astfel, din regiunea cu Indicație Geografică Protejată „Codru” vor fi prezenți următorii producători vinicoli: „Maurt”, „Agrici.wine”, „Chateau Vartely”, „Vinuri Ialoveni”, „Vindicum”, „Garling”, „Migdal-P”, „Mileștii Mici”, „Castel Mimi”, „Nis Struguras”, „Doina Vin”, „Alianța Vin”, „Vinăria Hîncești”, „Cricova”.

Din regiunea cu Indicație Geografică Protejată „Ștefan-Vodă” își vor oferi vinurile spre degustare următorii vinificatori: „Purcari”, „Rădăcini”, „Basavin”, „Timbrus”, „Sălcuța” și „Suvorov Vin”, în timp ce din regiunea cu Indicație Geografică Protejată „Valul lui Traian” vor fi prezenți: „Bostavan”, „Podgoria Vin”, „Fautor”, „Novac”, „Vinia Traian”, „Vinăria din Vale”, „DK Intertrade”, „Vinuri de Comrat”, „Tomai Vinex”, „Gitana”, iar din regiunea cu Indicație Geografică Protejată „Divin” vor fi „Bardar” și „Călărași Divin”.

De asemenea, vizitatorii Vernisajului Vinului vor putea degusta vinurile produse de 10 mici producători vinicoli: „Vinăria DAC”, „Carpe Diem”, „Teba Prim”, „Gogu Winery”, „Equinox”, „ATU Winery”, „Mezalimpe”, „Unicorn Estate”, „Minis Terrios”, „Mihai Sava”, „Fragolino”, „Kara Gani”, „EtCetera”, „Vinăria Nobilă”, „Nicolae Iurco”, „Aghenie Tudor”, „Leuntea Vin”, „THG Tronciu”.

Vernisajul Vinului este un eveniment tradițional bianual și reprezintă o platformă unică de promovare și o rampă eficientă de lansare a produselor vinicole autohtone. În cadrul celei de-a XIV-a ediții vor fi oferite spre degustare 250 de vinuri tinere și de colecție și vor fi lansate zeci de vinuri noi. Oaspeții vor putea lua parte la degustări ghidate de somelieri profesioniști care vor avea loc la standul Oficiului Național al Viei și Vinului. Tot aici vizitatorilor le va fi propusă o adevărată experiență senzorială – exerciții interactive de degustare a vinurilor din soiuri autohtone, obținute prin microvinificație de către experții ONVV, unde vor învăța, cu ajutorul butoaielor speciale cu zeci de arome, să identifice nuanțele aromatice caracteristice pentru Vinul Moldovei.

În mod tradițional, în ediția de primăvară a Vernisajului vor fi premiate cele mai bune vinuri de sezon votate de oaspeții evenimentului, fiind acordate trofeele „Vernisajul în Alb” și „Vernisajul în Rose”.

Biletele pentru Vernisajul Vinului sunt puse în vânzare pe platforma iticket.md și pot fi cumpărate la Wine.md. Având prețul de 250 de lei. În ziua evenimentului biletele vor putea fi cumpărate la intrările special amenajate la Casa Sărbătorii.

Citește mai departe

Diaspora

18 proiecte ale diasporei vor fi finanțate în cadrul Programului guvernamental de granturi tematice Diaspora Engagement Hub

Publicat

pe

De către

Biroul relații cu diaspora (BRD) a anunțat astăzi lista celor 18 proiecte câștigătoare în cadrul Programului guvernamental de grantului tematice DIASPORA ENGAGEMENT HUB (DEH).

Astfel, comisia de evaluare și selectare a desemnat 18 proiecte câștigătoare din cele 26 dosare depuse în perioada 7 decembrie 2017 – 15 martie 2018, pentru trei subprograme: Parteneriate tematice regionale, Abilitatea femeilor în diasporă și Reîntoarcerea profesională a diasporei.

Astfel, în cadrul subprogramului PARTENERIATE TEMATICE REGIONALE au fost selectate spre finanțare 3 din 4 dosare depuse:

  1. Alina Stanciu, Republica Moldova în parteneriat cu Asociația „Alianța pentru Sprijinirea Basarabiei” din Franța, Asociația pentru Integrarea Migranților din Franța și Asociația „Orfeu” din Grecia – Proiectul „Moștenire – punte între ieri și mâine”, ediția a 25-a;
  2. Natalia Răileanu, Republica Moldova în parteneriat cu Asociația „Casa Mare” din Sacramento din SUA și Grupul de inițiativă „Cimișlieni din nordul Italiei” – Proiectul „Prin ochii lor”;
  3. Nicu Știrbet, Republica Moldova în parteneriat cu Asociația „DIALOG” din Elveția, Clubul Studenților Basarabeni și Bucovineni „Ștefan cel Mare și Sfânt” din România și Organizația Studenților Basarabeni București din Romania – Proiectul „ReDescoperă Lunca Prutului” (condiționat).

Proiectele câștigătoare la această categorie, orientate spre crearea parteneriatelor dintre asociații pentru desfășurarea diferitor acțiuni cu caracter socio-economic regional, comunitar, educațional și de sănătate, vor fi finanțate cu 93 986.50 lei per grant.

***

În cadrul subprogramului ABILITATEA FEMEILOR ÎN DIASPORĂ au fost selectate spre finanțare 5 din 12 dosare depuse:

  1. Julieta Grădinaru, Elveția – Proiectul „Crearea atelierului științific pentru elevi și studenți EUREKA”;
  2. Valentina Ceban, migrant revenit din Portugalia – Proiectul „Event4U la el ACASĂ”;
  3. Daniela Papuc, Republica Moldova – Proiectul „Dor de Folk”;
  4. Tamara Cojocari, Republica Moldova – Proiectul „Creșterea competitivității sectorului agricol prin implicarea femeilor”;
  5. Liliana Țurcanu, Italia – Proiectul „Ecoul Neamului” (condiționat).

Proiectele câștigătoare ale acestui subprogram, orientate spre abilitarea economică, socială, civică, juridică și economică a femeilor din diasporă, vor fi finanțate cu 93 986.50 lei per grant.

***

În cadrul subprogramului REÎNTOARCEREA PROFESIONALĂ A DIASPOREI au fost selectate spre finanțare 10 din 10 dosare depuse:

  1. Lilian Negura, Canada – Proiectul „Transfer de experiență canadiană de predare și cercetare a asistenței sociale”;
  2. Cezara Kolesnik, Belgia – Proiectul „Claude Monet – sursele picturii moderne”;
  3. Liliana Surugiu, Canada – Proiectul „Transfer tehnologic pentru realizarea unui model de turbina eoliană cu ax vertical pentru producere de energie electrică în Republica Moldova”;
  4. Ecaterina Baranov, Franța – Proiectul „Lelița Franța Joacă Sârba Moldovenească”;
  5. Teodor Ajder, Polonia – Proiectul „Media-zine, de la teorie la practică”;
  6. Maria Dandeș (Lupu), Canada – Proiectul „Lectura -activitate familială” (condiționat);
  7. Maxim Surdu, Danemarca – Proiectul „4 Hands, back to origins”;
  8. Mariana Iurcu, migrant revenit din Italia – Proiectul ,,Comunitatea etnică și Migrația în timp și spațiu”;
  9. Corneliu Tiulenev, Danemarca – Proiectul „4 Hands, back to origins”;
  10. Diana Ichim, Republica Cehă (condiționat) – Proiectul „Moldova – Pământul celor 100 de meșteri populari”.

Proiectele câștigătoare la această categorie, orientate în scopul încurajării transferului de capital uman și experienței profesionale pentru dezvoltarea academică, socială și economică a Republicii Moldova, vor fi finanțate cu 37 594.60 lei per grant.

DEH este un program de granturi tematice, destinat cetățenilor originari din Republica Moldova aflați peste hotare și se desfășoară cu suportul financiar al Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC) în cadrul proiectului „Consolidarea capacităților instituționale ale Republicii Moldova în domeniul migrației și dezvoltării” în faza a II-a.

Scopul programului este de a-i susține pe moldovenii din străinătate în implementarea ideilor lor în Republica Moldova și de a pune în valoare capitalul uman al diasporei.

Citește mai departe