Connect with us

Cultură

Vrei să deschizi o afacere în domeniul cultural? Iată 6 instrumente foarte utile

Publicat

pe

Numărul inițiativelor și discuțiilor în țările Parteneriatului Estic a crescut cu 20% pe parcursul ultimilor trei ani. Aceasta este una din primele concluzii ale Programului UE Cultură și Creativitate, lansat în 2015 în șase țări: Georgia, Armenia, Azerbaidjan, Moldova, Ucraina și Belarus.

Programul a avut drept scop susținerea sectoarelor creative și culturale, efectuarea unor cercetări practice, implicarea în elaborarea de strategii și reforme, organizarea instruirilor pentru modernizarea sectorului cultural și oferirea unor oportunități de cooperare culturală internațională, pentru o mai bună înțelegere a rolului culturii.

Realizările programului în Moldova:

  • În 2017 la Chișinău a avut loc Forumul Național Cultural, cu genericul „Orașe creative și durabile: Rolul culturii și creativității în dezvoltarea urban”. Cei peste 100 de participanți de la forum au reprezentat autoritățile locale și naționale, societatea civilă, diverse instituții de cultură, afaceri din sfera creativității și organizații internaționale.
  • 50 de reprezentanți ai Republicii Moldova s-au înregistrat în programul „Europa Creativă”.
  • Raportul privind Dezvoltarea Sectorului Artelor Spectacolului a fost inclus în planul oficial de lucru al Ministerului pentru anul 2017.

Instrumente utile

 

Cercetarea „Artele spectacolului în Republica Moldova: provocări și reforme” este disponibilă în mod gratuit pe site-ul programului. Curatorul și criticul Iulia Popovici a realizat o analiză aprofundată a problemelor și posibilităților artelor spectacolului în Republica Moldova: instituții de teatru, trupe de dans, săli de operă și filarmonici.

Orașe și regiuni creative – acesta este titlul proiectului organizat de Program, în care au luat parte șase orașe mici din țările Parteneriatului Estic. În Moldova, Orhei a fost orașul care a participat în calitate de pilot. Raportul privind experiența Orheiului oferă o mai bună înțelegere a felului în care o localitate mică își poate folosi potențialul creativ în mod eficient.

Rapoartele analitice au fost elaborate de tinerii manageri culturali care au participat în calitate de asociați ai Programului. Aceștia au studiat în cadrul instruirilor organizate de Programul Cultură și Creativitate și au produs la final 6 rapoarte analitice: privind managementul cultural, politicile publice în domeniul culturii, precum și câteva rapoarte privind dezvoltarea infrastructurii sălilor de  concerte, design-ului, auditoriului evenimentelor culturale și predării artelor în școli.

Manualul cu 30 de bune practici privind renovarea și crearea centrelor culturale pornind de la clădiri abandonate de fabrici, gări de trenuri și chiar vapoare. Autorul manualului, Peter Lényi, a adunat 123 de istorii și interviuri în care activiștii povestesc despre provocările, problemele și avantajele renovărilor. Cartea a fost tradusă în limba fiecărei țări a Parteneriatului Estic, iar toate cele 6 versiuni sunt disponibile pe website-ul Programului.

Cartea lui David Parrish „Tricouri și costume: ghid pentru afacerea creativității” este de asemenea tradusă și disponibilă pentru public. Din această publicație managerii de cultură vor afla cum pot face o idee creativă și un produs cultural să fie profitabile.

Funcționalitățile site-ului vor fi disponibile și după încheierea programului: 14 cursuri online pentru manageri culturali, realizate în opt limbi, liste de date și cifre privind impactul economic și social al culturii, precum și 500 de resurse utile pentru cei care sunt în căutare de finanțare, parteneri sau oportunități de instruire.

În afară de acestea, pe parcursul celor trei ani, Programul a organizat 252 de evenimente, au fost publicate 870 de articole, iar pagina de Facebook a acumulat peste 30 de mii de utilizatori.

S-a lansat în presă în toamna lui 2012, la ziarul Timpul, unde a fost reporteră și redactoare adjunctă. S-a alăturat echipei Moldova.org începând cu iunie 2016.

Citește mai departe

Cultură

A murit Stan Lee, creatorul personajelor Spider-Man, Iron Man ori X-Men

Publicat

pe

De către

Stan Lee, creatorul personajelor precum Spider-Man şi Hulk, a murit luni, la vârsta de 95 de ani, informează TMZ. Anunțul decesului a fost făcut de fiica lui, JC.

O ambulanță a venit la locuința lui Stan Lee din Hollywood Hills, care l-a transportat la Centrul Medical Cedars-Sinai. Medicii de aici au declarat decesul.

În ultimii ani, Lee a fost grav bolnav – în special, el a suferit o pneumonie și avea probleme serioase cu vederea.

„A simţit obligaţia faţă de fani să fie permanent creativ. Şi-a iubit viaţa, i-a plăcut foarte mult profesia sa. Familia l-a iubit, la fel şi fanii. Este de neînlocuit”, a declarat fiica sa, J.C. Lee, într-un comunicat transmis agenţiei Reuters.

Stan Lee, pe numele său adevărat Stanley Martin Lieber, şi-a început cariera în anii 1960. A fost desenator, scriitor, editor, om de televiziune şi fost preşedinte al Marvel.

A fost cunoscut pentru abilitatea de a da supereroilor Marvel personalitate. A scris, desenat şi editat majoritatea serialelor Marvel şi a benzilor desenate.

Citește mai departe

Cultură

Reportaj // „Neputința” de a fi pasiv și indiferent

Publicat

pe

De către

Tinerețea este un cocktail de ambiții, curaj, curiozitate și dorința de a face lumea mai bună, sau cel puțin, de a readuce la viață satul unde te-ai născut și unde ai crescut. Elvira Drangoi este o tânără activă, care animează zilele monotone din satul Zârnești, r. Cahul.

La ai săi 18 ani, a reușit să demonstreze că atunci când vrei ceva, reușești. O fată cu trăsăturile fine și pielea de culoarea măslinului, cu mișcări timide și zâmbet cald, salută localnicii în timp ce se îndreaptă spre casa de cultură din centrul satului.

„Neputința” de a fi pasiv și indiferent

Tinerețea este un cocktail de ambiții, curaj, curiozitate și dorința de a face lumea mai bună, sau cel puțin, de a readuce la viață satul unde te-ai născut și unde ai crescut. Elvira Drangoi este o tânără activă, care animează zilele monotone din satul Zârnești, r. Cahul.Citiți reportajul integral aici: https://www.moldova.org/reportaj-neputinta-de-fi-pasiv-si-indiferent/

Geplaatst door Moldova.org op Maandag 12 november 2018

Urcă la etajul doi, unde după o ușă de lemn cu un strat gros de vopsea albă, găsim o bibliotecă spațioasă, cu rafturi pline cu cărți și câteva calculatoare. Acesta este locul unde Elvira se simte cel mai bine și unde se întâlnește cu membrii Asociației Naționale de Scouți din Moldova. A devenit scout la vârsta de 12 ani. „Principiul scouților este: cel mare ajută pe cel mic, cel puternic ajută pe cel slab”, spune cu mândrie tânăra.

Citește mai departe

Cultură

FOTO / Un nou traseu turistic în centrul țării „Dor de Codru”

Publicat

pe

Trei localități din centrul țării, Ciorești, Dolna și Micleușeni, au creat traseul de turism rural „Dor de Codru”. Locuri pitorești, codri seculari, meșteri populari și pensiuni agro-turistice sunt printre cele 20 de obiective incluse în traseu.

Traseul conține șase căi turistice: ecologică, piscicolă, culturală, gastronomică, istorico-religioasă și sportivă.

Turiștii vor mai putea testa la Ciorești tehnica olăritului la casa lui Zaharia Triboi, singurul meșter popular din Republica Moldova care creează obiecte din ceramică neagră. În satul Vulcănești din aceeași comună, locuit preponderent de romi, turiștii vor putea afla mai multe despre obiceiuri și tradiții la un muzeu de tip tabără amenajat sub cerul liber.

În localitate sunt mai multe monumente istorice, printre care și Cimitirul eroilor români. Pe același traseu turistic, la Micleușeni, oaspeții vor putea gusta din renumita miere de albini de la „Casa Mierii”, cunoscută pentru proprietățile curative.

Un flux mai mare de turiști va stimula locuitorii din cele trei comunități implicate să dezvolte servicii și produse adiționale, astfel generând venituri suplimentare. „Dăm start unui motor funcțional care va aduce venituri și oportunități economice pentru cei 6.000 de cetățeni din cele trei localități. Acest proiect este special, deoarece reflectă cum pot fi obținute rezultate remarcabile prin implicarea activă a băștinașilor în dezvoltarea locală”, a menționat Dafina Gercheva, coordonatoare rezidentă a ONU și reprezentantă permanentă PNUD în Republica Moldova.

Cartea de vizită a satului Dolna este Conacul-muzeu și beciul boierului Zamfirache Arbore-Ralli, precum și izvorul și poiana Zamfirei. Potrivit legendei, în aceste locuri, poetul rus Aleksandr Pușkin a întâlnit-o pe iubita sa Zamfira.

Pentru a putea primi turiștii și pentru a le oferi servicii complete, unii localnici au amenajat și deschis din surse proprii pensiuni agro-turistice, unde oaspeții vor putea face popas, precum și gusta din bucatele tradiționale.

Crearea traseului „Dor de Codru” este un proiect inițiat de autoritățile locale și băștinași, cu sprijinul proiectului PNUD „Migrație și dezvoltare locală”. Pentru dezvoltarea traseului turistic, Guvernul Elveției a acordat 50 mii USD, administrațiile locale au alocat circa 22 mii USD, iar băștinașii au donat peste 8.000 USD.

Citește mai departe
WP Facebook Auto Publish Powered By : XYZScripts.com