Călătoria spirituală prin Bucovina e plină de emoţii. Tărâmul bisericilor pictate este unul de-a dreptul fascinant. Cred că cine a ajuns la mănăstirile pline de culori din Ţara Fagilor se poate considera un om fericit. La aceste cetăţi de spiritualitate românească se îmbină armonios arta şi credinţa, aici se împletesc într-o cunună cuvintele istoriei şi rugăciunile. V-am promis o călătorie spirituală prin Bucovină, astăzi vă spun despre Mănăstirea Voroneţ (de maici).
Sfântul locaş se află la peste 300 de km de Chişinău, la circa 445 de km de capitala României şi la 40 de centrul judeţean Suceava. Deşi nu este una impunătoare, aceasta e căutată de o mulţime de pelerini. Şi asta pentru că e renumită prin încântătorul albastru de Voroneţ, dar şi pentru că e supranumită „Capela Sixtină a Orientului”.
Considerată una din ctitoriile de seamă ale lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, Mănăstirea Voroneţ a fost zidită la 1488, într-un timp record, în doar trei luni şi trei săptămâni. Se zice că înainte de biserica de piatra a fost una de lemn, care, potrivit unor estimări, era din anul 1450. Însă, arheologii suceveni, în urma săpăturilor, au constat că pe locul actualei mănăstiri ar fi existat un aşezământ monastic încă prin 1400-1410, în anii domniei lui Alexandru cel Bun.
Deşi are o vechime de peste cinci secole, Mănăstirea Voroneţ este printre puţinele din Bucovina care-şi mai păstrează arhitectura de odinioară. Totodată, la veche lavră poate fi admirată pictura interioară (în naos şi altar), care e încă de pe timpul domniei lui Ştefan cel Mare şi Sfânt. La fel de curios este faptul că se mai păstrează pictura exterioară, făcută în timpul domniei lui Petru Rareş.
Una din cele mai impresionante fresce exterioare ale Mănăstirii Voroneţ este „Judecata de Apoi”, apreciată la cel mai înalt nivel de specialiştii tuturor timpurilor.
În biserica Mănăstirii Voroneţ se află două morminte – al lui Daniil Sihastru şi al Mitropolitului Grigore Roşca.
Miercuri veţi afla despre o altă cetate de spirit din Bucovina – Mănăstirea Humor.
Mulţumesc Fundaţiei "Vasiliada" pentru suportul acordat la realizarea materialului.
