Pe 8 iunie, Igor Dodon a declarat că „Republica Moldova ar putea produce vaccinul Sputnik V” și că va duce tratative cu Federația Rusă ca acest lucru să se întâmple. În această declarație, el menționează partea cea mai importantă – „dacă vom trece cu succes peste aceste alegeri”, care vine în context electoral, Igor Dodon fiind candidat la funcția de deputat pe lista Blocului Comuniștilor și Socialiștilor.
Dar ceea ce nu cunoaște un politician în campanie electorală este cât de complicat este acest lanț de producere a vaccinului și implicarea unei țări ca Republica Moldova în tot acest proces. Producția unui vaccin, în condiții de ne-pandemie, de exemplu, poate fi împărțită în mai multe etape.
Prima etapă – recepția materialelor prime. De obicei, acest proces durează, în medie, de la câteva zile la câteva luni. Unele vaccinuri au peste 160 de componente și materiale care trebuie utilizate în procesul de producție.
Un proces important în această primă etapă este producerea „ingredientului activ” – antigenul, care este de obicei cel mai critic pas în producția unui vaccin de calitate. De regulă, în cazul vaccinului anti COVID-19, acesta poate fi adenovirusul, componenta mRNA sau virusul inactivat.
Tot în procesul de producție din cadrul primei etape are loc și mixarea componentelor. În funcție de reacții și procese chimice, dar și de calitatea fiecărui component al vaccinului, această etapă poate dura și câteva săptămâni.
Etapa a doua include trecerea vaccinului „din vrac” în la flacoane/seringi. Vaccinurile se pun în recipiente dozate, respectând normativele privind temperatura și gradul înalt de sterilitate a procesului.
Etapa a treia este ambalarea și logistica distribuirii. De regulă, această etapă include lipirea etichetelor și anexarea instrucțiunilor necesare. Desigur, asta implică accesul la seringi și fiole standardizate și metrologia cantității necesare, pentru ca numărul de doze să coincidă fix cu cantitatea din fiolă, etc. Într-un final, înainte de a trimite spre distribuire, fiecare lot este testat. De regulă, testarea se face atât de producător, cât și de țara exportatoare și de cea importatoare.
Etapa a patra ține de livrarea și distribuția vaccinului.
De regulă, toate vaccinurile produse în lume trec prin aceste etape, inclusiv cele contra COVID-19, unde anumite procese sunt accelerate.
Provocările în producția vaccinului anti COVID-19
Experta Ala Tocarciuc spune că producția vaccinului anti COVID-19 implică mai multe aspecte care fac procesul mai complicat. „Există mai multe constrângeri în acest proces. Prima ține de barierele în obținerea cantităților suficiente de materie primă, pentru care se folosesc multe produse de sinteză biologică, biotehnologie”, explică aceasta. Aceste materiale sunt sintetizate din diferite componente, producția cărora este costisitoare.
O altă constrângere este capacitatea limitată de producere a ambalajului. „Materialele prime de producere a unui vaccin se împart în general în două grupuri. Primul grup include reagenții, solvenții și toate substanțele necesare producerii vaccinului, iar a doilea grup include tot ce ține de ambalare”, a mai spus Tocarciuc.
Respectiv, în prezent, există dificultăți atât la producerea vaccinului, cât și a recipientelor pentru vaccinuri. Totuși, cifrele celor imunizați arată că procesul de vaccinare merge corespunzător.
Putem produce vaccinul Sputnik V?
La nivel mondial, se știe că Federația Rusă deja contractează mai multe țări în vederea producerii vaccinului Sputnik V. Potrivit expertei, cauza ar fi însă nu „generozitatea” Rusiei, cât capacitatea redusă de producție pe intern.
Recent, India a semnat un angajament de producere a vaccinului rusesc. Însă pentru a ajunge să fie produs și în Republica Moldova, trebuie să existe în primul rând un transfer de tehnologie. „Transferul de tehnologie poate fi făcut și el în mai multe feluri. Sau transferi toată tehnologia – toată materia primă, componentele și partenerul produce totul de la zero până la produsul final sau este transferul tehnologic la o etapă mai târzie în procesul de producție. Asta înseamnă că transmiți flaconașele pre-umplute și se lipește eticheta sau se transmite soluția în vrac și se ambalează în flaconașe”, explică Tocarciuc.
Experta spune că în Moldova nu avem facilități care să producă vaccin în primele stadii. Totuși, statul nostru ar putea, teoretic, să fie implicat la stadiile târzii – lipirea etichetelor, de exemplu, poate chiar și turnarea în flaconașe. „Dar este un produs biotehnologic și totul depinde de cum menținem temperatura necesară a produsului în tot acest lanț”, a spus ea, adăugând că nu știe dacă există asemenea capacități la companiile private din țară.
Ce ține de companiile de stat, aceasta afirmă că „statul nu are în general nici un fel de producție farmaceutică”, însă un asemenea transfer de tehnologie ar putea exista, dar trebuie de înțeles la care etapă s-ar putea face acest transfer.
Tocarciuc a mai adăugat că un așa transfer de tehnologie este un proces foarte costisitor pentru producătorul vaccinului rusesc. În primul rând, ar trebui de făcut un studiu de fezabilitate economică – cât de rațional este, din punct de vedere economic, să transferi aici producția. „Poate ar fi mai rațional să livrezi un milion de doze direct din Moscova, decât să pierzi timpul pe transfer tehnologic”, a spus Tocarciuc, care a conchis că, în mod normal și logic, decizia de a produce un vaccin nu poate fi una politică.
