Interviu cu şeful Biroului pentru Relaţii cu Diaspora, Victor Lutenco.
A fost anunțat concurs pentru mai multe funcţii din cadrul BRD. Cum se desfăşoară recrutările?
Recrutările nu au ajuns la final, mai avem o poziţie pe care trebuie să o suplinim. În rest avem echipa completă. La moment nu există un şef adjunct, dar cred că ne descurcăm şi fără. Vom vedea pe parcurs, în funcţie de volumul de muncă care va fi cum ne vom reorganiza.
Câţi aplicanţi au fost şi câţi dintre ei sunt din diasporă, persoane dispuse să se întoarcă în Republica Moldova?
Au fost destul de multe persoane din diasporă, doar că atunci când am făcut apelul, am menţionat că suntem în căutare de specialişti dintr-un anumit domeniu. Am decis să facem structura biroului nu pe principiu geografic, dar în baza domeniului de activitate. Cred că a fost cea mai bună metodă pentru că un specialist pe Italia e mult mai greu să fie un bun specialist pe comunicare, economie sau pe probleme sociale. Un specialist pe probleme sociale nu va avea probleme atunci când va interacţiona cu Italia, Portugalia, Rusia sau oricare altă ţară. Atunci când am analizat candidaturile a primat, mai ales, experienţa în domeniul profesional. Experienţa în diasporă a fost doar un avantaj.
Aţi anunţat deja numele celor selectaţi pentru anumite funcţii. Au existat contestaţii, nemulţumiri?
Nemulţumiri totdeauna există în asemenea situaţii. Pe 5 poziţii erau peste 200 de aplicanţi, ulterior pentru celelalte 3 poziţii am avut vreo 80 de candidaţi. Competiţia a fost într-adevăr una foarte mare şi desigur am avut şi mesaje, şi apeluri telefonice. Am avut şi apeluri telefonice înainte de asta de la diferite persoane care încercau să-mi recomande pe cineva. Concursul va decide, ăsta era răspunsul meu pentru ei. Evident că mi-am făcut şi neprieteni printre colegi, dar asta e.
Cu câte state are Republica Moldova semnate convenții fiscale ? Tratate referitor la asistența medicală? La regimurile de pensionare?
Din păcate, în domeniul medical acorduri bilaterale nu prea avem. Principalele acorduri le avem în domeniul protecţiei sociale, avem 8 acorduri pe principiul proporţional cu state din spaţiul vest-european şi avem câteva acorduri pe principiul geografic, mai ales cu state din fosta Uniune Sovietică. Acum a fost anunţat că partea rusă este disponibilă inclusiv să încheiem acorduri pentru migraţia forţei de muncă, ceea ce ne bucură foarte mult. Desigur că dorinţa noastră este ca acordurile de protecţie socială să fie încheiate cu absolut toate statele în care avem o prezenţă mare a cetăţenilor noştri. La moment însă nu toate statele îşi manifestă dorinţa de a încheia asemenea acorduri.
Ce invocă acestea?
De cele mai dese ori ei se tem de povara financiară care ar cădea pe ei. Aceasta ar însemna că ar trebui să plătească pensii lucrătorilor migranţi în baza întregului stagiu de muncă, atât în ţara în care se află ei acum, cât şi în Republica Moldova.
În cadrul unui interviu pe care l-ați acordat anterior menționați că un număr foarte mic de concetățeni de-ai noștri sunt încadrați în asociații. Totuși, BRD-ul menține legătura cu diaspora prin aceste asociații. Prin ce mecanisme comunicați cu ceilalți?
Sursele de informare în masă, în primul rând. Încercăm să intensificăm comunicarea aici, în interiorul țării, fiind conștienți că cei de peste hotare au acces atât la site-urile din Republica Moldova, la televiziunile din Republica Moldova, dar, mai ales, comunică cu rudele, prietenii din țară. Ne-am convins că acest mecanism lucrează. De asemenea, o altă modalitate de a ajunge la cetățenii noștri aflați peste hotare o reprezintă ambasadele și consulatele noastre.
Există un Consiliu Coordonator al Diasporei. Cât de eficient a fost acesta până acum?
Din câte știu eu, până în octombrie 2012 nu a fost nicio ședință a Consiliului, chiar dacă pe hârtie el există din 2000. Acum a început activitatea sa, au fost create grupuri de lucru, un plan de activitate. Există un anumit nivel de interacțiune al acestuia cu BRD. Nu am reușit să lucrăm prea mult împreună, deocamdată am trasat câteva obiective comune. Cel puțin acum am impresia că avem viziuni diferite despre ce ar însemna proiecte și programe pentru diasporă, dar sunt sigur că aceste momente pot fi depășite. Nici în interiorul diasporei nu există o abordare comună vis-a-vis de acest Consiliu. Înainte de a ajunge să acordăm efort și atenție unei suprastructuri, este mai important pentru beneficiarii noștri finali să ne concentrăm la programele pentru ei. Ulterior, prin intermediul acestei suprastructuri, să încercăm să eficientizăm ceea ce am montat deja. Fără programe, fără o implicare mai mare a Guvernului, a asociațiilor, fără un grad de implicare mai mare a cetățenilor, asemenea structuri nu vor avea conținut cu care să lucreze.
Ați vorbit despre un program de reîntoarcere a tinerilor în Republica Moldova pentru o perioadă scurtă. Când va avea loc prima ediție?
Avem mai multe linii de activitate în acest domeniu. Lucrăm la un program național de reîntoarcere acasă a lucrătorilor migranți. Un asemenea program va ușura calea celor deciși să se întoarcă. Abordarea noastră este că cea mai bună publicitate pentru reîntoarcere este un om care s-a reîncadrat cu succes în Moldova. Totodată, conștientizăm problema migrației de generația a doua, a tinerilor și copiilor care pleacă la o vârstă fragedă și care practic rup legătura cu Republica Moldova. Dacă noi nu reabilităm această legătură, ea va dispărea în totalitate. Programul este dedicat acestor tineri și-l vom pilota în luna august a acestui an. Acum lucrăm la estimarea costurilor, avem acoperire financiară atât din resursele bugetare, cât și de la partenerii noștri – Organizația Internațională pentru Migrație. Sperăm că anul viitor vom putea ieși cu un program mai comprehensiv.
Există mai multe voci care contamnă poziția BRD de a încadra cetățenii moldoveni aflați în România la categoria diasporă
Abordarea noastră e că fiecare are dreptul să aibă o opinie. Mai mult de atât, să se identifice așa cum crede el. În Republica Moldova există multe linii de divizare: ce limbă vorbim, cine suntem, cum se numește poporul nostru, de unde venim, unde mergem și multe altele. Exact același lucru există în diasporă, iar aceste subiecte vor persista încă mult timp. Ele sunt mai ales în țările care ne sunt vecine: Ucraina și România. Înțeleg foarte bine opinia celor care se expun. Noi încercăm să lăsăm aceste subiecte la discreția cetățenilor. Vrem totuși să punem accent mai mult pe aspectele de dezvoltare a diasporei, pe necesitățile cu care se ciocnesc cetățenii noștri, dar totodată de a cumula eforturile cetățenilor de peste hotare. Scopul nostru final este să contribuim la dezvoltarea Republicii Moldova, așa încât aceasta să devină competitivă cu țările în care acum se află cetățeniii noștri.
Ce alte programe are BRD care sunt în curs de derulare sau urmează să fie lansate?
Noi suntem abia la început de cale, respectiv bugetul biroului este la nivel de zero. Trebuie să conștientizați că absolut tot ce am făcut până acum a pornit de la buget zero. Au existat doar sponsorizări și proiecte externe care ne-au susținut. Era important să răspundem la careva necesități primare venite din partea diasporei, fie anumite activități culturale, fie cele sociale. A fost o metodă foarte bună, am mers în diasporă și am înțeles de la ei direct care sunt principalele probleme, astfel ca astăzi să ne așezăm în interiorul Biroului și să purcedem la o planificare strategică. Următoarele luni aceasta va fi centrul preocupărilor noastre. Dacă vorbim despre programe în derulare, la moment interacționăm cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale în ceea ce ține elaborarea strategiilor de protecție a familiei și copilului. Un compartiment important de acolo va fi dedicat copiilor și bătrânilor care sunt rămași fără grijă părintească – de cele mai dese ore cauza a fost migrația. De asemenea – strategia de dezvoltare a culturii. Lucrăm cu Ministerul Economiei la perfecționarea continuă a programului Phare 1+1. Este un program foarte bun pentru Republica Moldova, dar există şi spaţiu pentru perfecţionare.
Un alt punct – Eurovisionul. Ne-am implicat pentru susţinerea Republicii Moldova pentru că înţelegem că anume cetăţenii noştri care se află peste hotare ar putea vota. Cu un auditoriu de peste 200 de milioane de oameni per eveniment este o modalitate bună de a promova ţara
