Connect with us

Economie

Veaceslav Negruța: Actorii, care au promovat amnistia capitalului în 2007, sunt cei care o promovează și acum

Publicat

pe

Este total nepotrivit și contraindicat pentru RM ca să aplice amnistia capitalului acum, când Moldova are o istorie proastă de extragere din sistemul bancar a 13 procente din PIB în 2014 și neavând investigările făcute și nici vorbă de recuperări din aceste fraude, susține Veaceslav Negruța expert la Transparency Internaţional Moldova.

Cu siguranță anumite grupuri de interese și-ar dori poate ca o parte din aceste resurse extrase din sectorul bancar să le legalizeze, pentru că le-au obținut fraudulos”, a declarat pentru Moldova.org Veaceslav Negruța.

În opinia sa, în spatele amnistiei fiscale adoptate joi de Parlament sunt aceleași persoane, care au promovat și în 2008 amnistia fiscală și a capitalului:  „Cu siguranță că actorii sunt aceeași”. Mai mult, cazul 2008 a demonstrat că această amnistie a fost de fapt o bulă de săpun, care s-a spart fără un rezultat pentru buget.

„Noi cu siguranță ținem minte acea amnistie fiscală și a capitalurilor care a fost pusă în aplicare în 2008. Cel mai ciudat este că persoanele, care au promovat-o în 2008, sunt aceleași care promovează în 2018 aceeași amnistie a capitalurilor. În acea împachetare frumoasă care a fost și în 2008 și care există și acum, precum că din amnistia capitalului are de câștigat societatea. Cazul 2008 a demonstrat că a fost de fapt o bulă de săpun, care s-a spart cu nimic rezultat nici pentru buget, nici pentru RM. Ca să ajungem peste 10 și să vorbim despre faptul că mai este necesară o amnistie a capitalului. E cam ciudată, dar formula aplicată în 2008 a fost în interesul unui grup de cetățeni, care și acum mai vor o amnistie. Cu atât mai mult că puterea le aparține, așa cum le-a aparținut și în 2008. Cu siguranță că actorii sunt aceeași”, a menționat expertul.

Întrebat despre prevederea care interzice celor care au deținut funcții publice după anul 2009 să beneficieze de declararea voluntară a bunurilor, Veaceslav Negruța a declarat că aceasta este „cu utilitate zero”.

Aceasta pentru că toate aceste categorii de demnitari și funcționari depun anual pe propria răspundere declarația pe venit și proprietate, iar dacă unul din ei ar dori să beneficieze de prevederile noii legi, aceasta în mod automat ar însemna un autodenunț, riscând și dosar penal pentru fals în declarații.

„Prevederea care interzice persoanelor cu funcții publice de după 2009 să beneficieze de aceste amnistie este cu utilitate zero. Vă spun de ce: pentru că toate aceste categorii de demnitari, funcționari, șef de Bancă Națională, șefi de minister și instituții ș,a. în fiecare an depun pe propria răspundere declarația pe venit și proprietate. Or, dacă unul din ei vine să beneficieze și să declare în baza acestei legi, în mod automat își face autodenunț și i se deschide dosar penal pentru fals în declarații. Este o bulă pe care au băgat-o în spațiul public și în lege”, a  explicat expertul.

În plus, Veaceslav Negruța precizează și un alt aspect: persoanele din categoriile respective fiind în funcție, indiferent de perioadă, și până în 2009 și după 2009, niciodată nu au făcut înscrisuri pe propria persoană și asta se vede din declarațiile respective. „Dânșii au rude sub forme de cumetri, nași, fini, pe care afacerile sunt înscrise și le aduc confortul financiar, iar proprietățile nefiind urmărite de organele de aici. Ei sunt în mare parte cei care iau decizii cum să se aplice justiția și cum să fie urmărite aceste bunuri obținute în mod fraudulos”, a adăugat el.

Totodată, expertul a atenționat că atunci când este vorba despre amnistia capitalului, legea nu pune un termen pentru care active și proprietăți se admite legalizarea. Deci indiferent de când aceste active au provenit în anii 90, în anul 2002 sau 2014, dar în cazul dat întrebare este de ce sunt menționate categoriile de demnitari de după 2009. „Poate pentru că cei de până în 2009 acum sunt la guvernare? Și dacă ne uităm atent, ceea ce am vorbit anterior: exact acei care au promovat amnistia în 2008 sunt cei care promovează amnistia și acum și poate prin teza respectivă au grijă de propria protecție”, a mai spus Veaceslav Negruța.

Precizăm că partenerii de dezvoltare ai R. Moldova au criticat adoptarea de către Parlamentul de la Chișinău a mai multor prevederi fiscale, inclusiv cele care permit legalizarea, contra unei taxe de 3%, a proprietăților și capitalului nedeclarate.

Astfel, Ambasada Statelor Unite la Chișinău s-a declarat extrem de dezamăgită de adoptarea legislaţiei care „va diminua capacitatea Moldovei de a combate spălarea banilor” și „va dăuna climatului de afaceri al Republicii Moldova.

Ambasadorul UE, Peter Michalko, a spus că legislația „adoptată în grabă și în mod netransparent” ar putea duce la încălcarea unor angajamente ale guvernării către UE, iar reprezentanța Fondului Monetar Internațional a criticat  reformele fiscale adoptate joi, spunând, într-un comunicat, că acestea nu corespund obiectivelor programului sprijinit de FMI.

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Economie

OPINIE// Centralizarea financiară sufocă independența autorităților publice locale

Publicat

pe

De către

În anul 2017, unui locuitor din Republica Moldova i-a revenit în medie 3 791 lei din veniturile bugetelor locale. Cele mai mari venituri pe cap de locuitor le-a avut în acest orașul Briceni (2,8 mii lei), comuna Sipoteni din raionul Călărași (2,7 mii lei) și municipiul Ungheni (2,4 mii lei).

Cu toate acestea, bugetele locale din țara noastră rămân a fi critic insuficiente pentru asigurarea dezvoltării durabile a colectivităților locale. Acestea sunt câteva din constatările raportului de evaluare a calității finanțelor publice locale.

Analiza, semnată de Angela Secrieru, expertă în finanțe publice la IDIS „Viitorul”, evaluează capacitățile administrațiilor publice locale în domeniul finanțelor publice locale în 50 cele mai mari localităţile din Republica Moldova.

„Centralizarea financiară cunoaște proporții din ce în ce mai pronunțate și alarmante. Această tendință afectează, printre altele, independența autorităților publice locale în luarea deciziilor la nivel local, generând premise denaturate de dezvoltare a unor anumite localități în detrimentul altora, deseori induse prin motive politice, determinând, în cele din urmă, accentuarea declinului economiilor locale”, consideră Angela Secrieru.

Potrivit raportului de evaluare a finanțelor locale, mărimea veniturilor unităţilor administrativ-teritoriale a fost de 13 462 mln. lei, reprezentând 7,6% din PIB în anul 2017, iar cheltuielile totale ale bugetelor locale au constituit anul trecut 13 274 mln lei.

Respectiv, localitățile (cu excepția mun. Chișinău și Bălți) cu cele mai mari venituri au fost municipiul Cahul (81 mln lei), municipiul Ungheni (77 mln lei) și Orhei (59 mln lei). Aceleași orașe au înregistrat și cele mai mari încasări din taxele locale în anul 2017. Impozitul pe bunurile imobile reprezintă însă sursa cu cel mai pronunțat potențial financiar care alimentează bugetete locale.

Această sursă a generat cele mai mari venituri în cazul bugetelui municipiului Cahul (4,7 mln. lei) și a orășelului Codru (3,9 mln. lei).

Totuși, în 2016-2017, impozitele și taxele locale au înregistrat valori neimportante (cca. 6%), cauzate în special de pasivitatea autorităților locale, mediul politic și economic nefavorabil. Deși veniturile proprii se asociază cu descentralizarea financiară și independența autorităților publice locale, cea mai mare parte din totalul veniturilor bugetelor locale revine transferurilor de la bugetul de stat.

În ce privește cheltuielile efectuate în 2017, cei mai mulți bani au fost cheltuiți pentru personal, bunuri și servicii.

Experta a menționat că ponderea veniturilor proprii în totalul veniturilor bugetului locale nu doar că este insuficientă, dar este în continuă scădere.

Consolidarea bazei de venituri proprii la nivelul autorităților publice locale, transparentizarea alocării tuturor categoriilor de transferuri, creşterea randamentului fiscal al impozitelor şi taxelor locale, reconsiderarea sistemului de facilităţi fiscale, precum și acordarea autorităților publice locale a libertăţii de a introduce taxe şi impozite locale noi sunt câteva dintre soluțiile recomandate în raport pentru asigurarea unei sănătăți financiare și a unei creșteri economice durabile la nivel local.

Citește mai departe

Economie

Termenul patentei de întreprinzător pentru comerțul cu amănuntul ar putea fi prelungit

Publicat

pe

De către

Termenul patentei de întreprinzător pentru comerțul cu amănuntul ar putea fi prelungit. Deputații au examinat, astăzi, trei proiecte de modificare a Legii cu privire la patenta de întreprinzător și le-a votat în prima lectură.

Două din inițiativele prezentate aparțin deputaților și prevăd prelungirea până la 31 decembrie 2022 și, respectiv, 31 decembrie 2023, a termenului patentei de întreprinzător pentru comerţul cu amănuntul la tarabe, tejghele, tonete, în chioşcuri (gherete), pavilioane şi din autovehicule.

Cel de-al treilea proiect, inițiativa Guvernulu prevede ca patenta de întreprinzător pentru comerţul cu amănuntul se propune a fi extins până la 31 decembrie 2019, comparativ cu 31 decembrie 2018 precum este stipulat în prezent

La fel, noile modificări se vor referi și la comerțul cu produse alimentare şi mărfuri uşor alterabile autohtone, cu condiţia respectării cerinţelor sanitar-epidemiologice privind depozitarea, păstrarea şi comercializarea lor.

Modificările se referă doar la titularii de patentă, care la data de 31 decembrie 2018, vor deține patente pentru aceste activități. În luna septembrie curent mai erau valabile peste 9100 patente în comerţul cu amănuntul.

Pentru lectura a doua, Comisia economie, buget și finanțe a decis comasarea proiectelor. Acestea urmează a fi votate în lectură finală.

Citește mai departe

Economie

MEI: Programul „Drumuri bune pentru Moldova” pe ultima sută de metri. Peste 95 % din drumuri finalizate

Publicat

pe

De către

Programul național „Drumuri bune pentru Moldova”, a fost realizat în proporție de peste 95 la sută. Astăzi, ministrul Chiril Gaburici a convocat o ședință cu antreprenorii responsabili de reparația porțiunilor de drum, care mai urmează a fi reabilitate.

„ Suntem pe ultima sută de metri, trebuie să ne mobilizăm și să finisăm cât mai curând toate lucrările, pentru că timpul de afară ne presează. Deși la început nimeni nu credea în acest proiect, noi am ajuns deja la etapa finală de implementare, am construit Drumuri Bune în localitățile de pe tot teritoriul țării noastre și vom continua să o facem și anii viitori”, a afirmat ministrul Chiril Gaburici.

Potrivit unui comunicat al MEI, la rândul lor, antreprenorii au relatat despre ultimele porțiuni de drum care urmează a fi finisate și s-au angajat să realizeze lucrările calitativ și în termenii stabiliți.

Programul național „Drumuri Bune pentru Moldova” prevede reabilitarea a 1200 de km de drumuri locale în 1200 de localități. Suma totală a investițiilor constituie 1,6 miliarde de lei.

Totodată, a demarat procesul de colectare a propunerilor privind sectoarele de drum care urmează a fi incluse în Programul „Drumuri Bune 2 pentru Moldova” în 2019.

Anul viitor, vor fi renovați circa 2600 de kilometri de drum.

Citește mai departe
WP Facebook Auto Publish Powered By : XYZScripts.com