Connect with us
"
"

Economie

Veaceslav Ioniță: Apartamentele din Chișinău sunt mai accesibile decât în 2018

Publicat

pe

PE SCURT

În 2019, apartamentele au devenit mai accesibile cu 6% față de 2018, chiar dacă asistăm la prima scumpire după 11 ani de cădere a prețurilor. În 2019 efortul financiar pentru procurarea unui apartament s-a redus cu 6%. Astfel pentru procurarea unui apartament de 70 m2 în municipiul Chișinău în trimestrul II din 2019 sunt necesare 8,8 salarii medii anuale, față de 9,4 salarii medii anuale în 2018. De această părere este Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”.

PE LUNG

Potrivit lui, creșterea accesibilității apartamentelor se datorează exclusiv majorării salariului mediu anual recalculat în euro. În prima jumătate a anului 2019 salariul mediu anual a crescut cu 336 Euro față de anul 2018 și a atins nivelul de 4 232 euro/an.

În trimestrul II din 2019 după 11 ani de căderea continuă a prețurilor la apartamente am asistat la prima majorarea nesemnificativă a prețurilor. Dacă în primul trimestru un apartament de 70 m2 în municipiul Chișinău avea un preț mediu de vânzare de 36,4 mii euro, atunci în trimestrul II apartamentele s-au scumpit cu 600 euro și prețul lor s-a ridicat până la 37 mii euro pentru un apartament de 70 m2.

Efortul financiar pentru procurarea unui apartament în mun. Chișinău în ultimii trei ani se apropie rapid de media europeană, care constituie 6,9 salarii medii anuale pentru un apartament de 70 m2, a conchis Veaceslav Ioniță.

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Economie

Cum să calculezi ce impozite ți se rețin lunar? Explicăm

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Sondajul S&P Global FinLit Survey arată că Republica Moldova ocupă locul 117 din 143 de statele lumii la capitolul alfabetizarea financiară a populației. Datele menționează că doar 27 la sută din moldovenii adulți au cunoștințe financiare de bază. La acest capitol stăm mai rău decât țări cum ar fi Tanzania, Uganda, Rusia, Columbia sau Madagascar. Pornind de la asta, echipa Moldova.org și-a propus să lanseze o rubrică dedicată educației financiare, iar primul articol va fi dedicat impozitelor și cum să înțelegem cât și de ce ni se reține din salariu.

PE LUNG

Pentru a putea explica mai ușor câte impozite se rețin din salariul lunar, vom discuta un caz concret, dar ipotetic – Ion, proaspăt angajat la o instituție de stat.

În fiecare lună, Ion primește fluturașul de salariu. În acesta sunt indicate două sume de bani, prima sunt banii alocați pentru munca sa și cea de-a doua – cei pe care îi primește după achitarea tuturor impozitelor. Deci, câte impozite i se rețin din salariul de angajat în sectorul public și cum se calculează acestea?

Benjamin Franklin spune că achitarea impozitelor este o certitudine, precum este moartea. La fel de cert este și rolul impozitelor pe care îl achită fiecare dintre noi în dezvoltarea unei societăți democratice.

Așadar, să le luăm pe rând.

Suma care se trece în contractul de muncă și din care se rețin taxele și impozitele salariale se numește salariu brut. De multe ori oamenii se revoltă când aud datele statistice privind salariile, declarând că sunt prea mari în raport cu cele reale. Aceasta pentru că statistica reflectă anume salariul nominal brut. El constituie baza din care se rețin impozitele.

În cazul lui Ion, care este în sectorul bugetar, salariul mediu nominal brut este de 6456 de lei. După achitarea tuturor impozitelor în fluturașul său este indicată suma de 5324,75 de lei, care reprezintă salariul net, care este suma cu care angajatul rămâne „în mână” după achitarea tuturor impozitelor.

Unde sunt restul banilor și cum a fost calculată această sumă?

Pentru început Ion trebuie să știe că fiecărui salariat i se rețin impozite. Acestea sunt reținute de angajator și achitate la bugetul public. Deci, achitarea impozitelor se face prin intermediul instituției unde lucrează, a angajatorului.

Angajatului i se rețin trei tipuri de impozite

contribuții de asigurări sociale în mărime de 6% din salariul brut. Acești bani ajung în bugetul asigurărilor sociale de stat,  în mare parte în fondul de pensii, adică constituie baza din care i se va calcula pensia. În cazul angajatului Ion, contribuțiile de asigurări sociale vor  constituie 387 lei.

prime de asigurări medicale în mărime 4,5% (PAM). Banii ajung în fondul asigurare obligatorii medicale, adică din aceste resurse se întreține sistemul public de sănătate. În cazul lui Ion, PAM vor constitui 291 de lei.

– cota impozitului pe venit, care constituie alte 12% din venitul impozabil. Dacă începeți să oftați și să credeți că intrați în domeniul matematicii superioare, să știți că greșiți. Dar pentru început, ce este venitul impozabil? Este baza din care se calculează impozitul pe venit achitat de angajat și este egal cu salariul brut minus contribuții sociale achitate angajatului, minus primele PAM achitate de angajat și minus scutirea personală.

Mai simplu: din 6456 de lei (salariul brut) se scade 387 de lei (contribuții de asigurări sociale) și 291 de lei (PAM) și încă 2000 de lei (scutirea personală – suma lunară din care nu se calculează impozitul pe venit) și obținem venitul impozabil, care constituie 3778 lei. Anume acești bani sunt baza din care se calculează impozitul de venit prin aplicare de 12%. Astfel obținem impozitul pe venit de 453 de lei.

Ion ar mai trebui să știe că, pentru instituția unde activează, plățile achitate de angajat nu sunt toți banii care vor merge„la stat”. Aceasta pentru că, la fiecare salariu brut achitat, angajatorul trebuie să mai achite în numele acestuia 23 de procente de contribuții sociale și 4,5 PAM, care similar impozitelor reținute angajatului merg în bugetul asigurărilor de stat și Fondul Asigurărilor Obligatorii de Asistență Medicală (FAOAM).

Așadar, ce avem în final? Pentru un salariu de 5 325 de lei, bani care ajung la angajatul Ion, angajatorul (instituția unde lucrează) plătește la stat cumulativ impozite în sumă de 2584 de lei.

Citește mai departe

Economie

Chicu a revenit de la Moscova cu promisiuni. Cât de realizabile sunt acestea

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Prim-ministru Ion Chicu, revenit dintr-o vizită la Moscova, a anunțat mai multe înțelegeri convenite cu autoritățile ruse.  Două dintre cele mai răsunătoare – Rusia este dispusă să inițieze o linie de credit de 500 de milioane de dolari  pentru proiecte investiționale în infrastructură în Moldova și de la 1 ianuarie prețul la gazele rusești se va micșora. Premierul a menționat aportul șefului statului Igor Dodon la soluționarea problemelor.

Anunțul premierului a fost întâmpinat cu comentarii ironice din partea opoziției, care a declarat că, și în 2009, Vladimir Putin i-a promis fostului președintelui de atunci Vladimir Voronin un credit de 0,5 miliarde de dolari, iar banii așa și nu ajuns.  Experții în domeniu susțin că, după o astfel de declarație, premierul Ion Chicu ar trebui să vină cu precizări pentru a transparentiza procesul. Mai mult, potrivit lor, diminuarea prețului la gazele rusești nu se datorează relației lui Dodon cu Federația Rusă, ci era una și așa prognozată și firească,  în actuala conjunctură a pieței.

PE LUNG

Ce a declarat Ion Chicu

Moscova ar putea oferi un credit de jumătate de miliard de dolari Chișinăului

Premierul Ion Chicu a declarat că a avut o discuție „foarte bună și prietenoasă” cu omologul său rus, Dmitri Medvedev. „Am obținut acordul principal al Rusiei de a deschide o linie de credit de 500 de milioane de dolari, direcționați în exclusivitate pentru proiecte investiționale”. Oficialul a spus că ministerele de Finanțe vor discuta asupra condițiilor de acordare a acestui împrumut, spunând totuși că acest credit va fi luat „dacă va avea condiții avantajoase pentru R. Moldova”.

Prețul la gaz va fi micșorat

„Am reușit să ajungem la o înțelegere privind diminuarea semnificativă a prețului la gazele livrate începând cu 1 ianuarie 2020. De la 1 octombrie aceste prețuri au fost diminuate cu aproximativ 15 dolari, iar după 1 ianuarie, vor fi micșorate cu încă 50 de dolari și va constitui în jur de 172-173 de dolari pentru o mie de metri cubi”. El a mulțumit președintelui R. Moldova, Igor Dodon, care a lansat în august dialogul cu partea rusă în sensul diminuării prețului de import al gazelor”.

Lista categoriilor de mărfuri exportate în Rusia fără taxe vamale, extinsă

Ion Chicu a spus că a fost obținut acordul principal de a prelungi, și după 1 ianuarie 2020, posibilitatea exportului produselor moldovenești pe piața rusească fără aplicarea taxelor vamale. Lista categoriilor de mărfuri exportate în Rusia fără taxe vamale va fi extinsă de la 5 la 10 categorii, ceea ce înseamnă că vor fi acoperite 70 la sută din nomenclatorul produselor exportate pe piața din Rusia. De asemenea, s-a convenit asupra extinderii numărului de companii moldovenești autorizate să exporte pe piața rusească.

Autorizații de transport de mărfuri în Rusia

„Am soluționat problema transportatorilor internaționali, care nu puteau activa pe piața rusă din cauza insuficienței de autorizații de transport internațional. Partea rusă va oferi un număr suficient de autorizații (1000), pentru ca exportul produselor din R. Moldova în Rusia să fie deblocat până la sfârșitul anului”

Munițiile de la Cobasna

„Am convenit asupra lansării a acțiunilor preparatorii privind implementarea inițiativei de utilizare a munițiilor depozitate pe teritoriul R. Moldova, la depozitele din Cobasna. În perioada următoare vom primi detalii din partea părții ruse asupra mecanismului respectiv, care urmează a fi transparent pentru toți, inclusiv partenerii strategici ai R. Moldova”.

Ce declară opoziția și experții despre:

linia de creditare de 500 milioane de dolari

Fostul ministru al Economiei Vadim Brînzan a catalogat acest anunț drept „o invenție totală” și „poveşti cu zâne”.

„Hai să fim oameni serioşi, Rusia este blocată, se află de stare de embargo şi acuma ei să investească 500 de milioane de dolari? Dacă trebuie o bază militară de adus, cu asta nu-s probleme. Dacă trebuiesc 500 de milioane de tancuri – poate că da, dar 500 de milioane de dolari – astea-s poveşti”.

În acest caz, tot mai mulți reprezentanți ai societății civile au amintit cum în 2009 fostul președinte moldovean Vladimir Voronin, în cadrul unei vizite la Moscova, a anunțat că a obtinut promisiunea unui ajutor de 500 de milioane de dolari. Premierul rus de atunci Vladimir Putin a dat asigurări că prima transa, în valoare de 150 de milioane de dolari, ar putea fi acordată Republicii Moldova într-o lună și jumătate, două luni. Fondurile nu au ajuns niciodată la Chişinău.

Experta IDIS Viitorul Tatiana Lariușin a declarat că după acest anunț, premierul trebuie să vină neapărat cu mai multe detalii, ca să fie clar câți bani vor fi oferiți, cât ne vor costa aceste credite și care sunt preferințele investiționale. Potrivit ei, forma și contextul în care a fost făcut acest anunț a fost unul declarativ și neserios.

„Federația Rusă are probleme serioase cu finanțările externe, iar relația cu RM nu este prioritară pentru ruși,  mă refer la prioritățele de nivelul întâi, astfel încât partea rusă să-și revizuiască politica investițională”.

Tatiana Lariușin a mai spus că cu siguranță banii oferiți nu vor fi cei mai ieftini bani pe care i-ar primi țara noastră și nu vor fi banii pe care i-am putea primi din asistența internațională, care ar fi oferită de partenerii de dezvoltare tradiționali.

Totodată, experta s-a arătat sceptică că banii oferiți vor fi  resurse bugetare, menționând că cel mai probabil ar fi vorba de banii acordați de companiile rusești. „În aceste condiții declarația lui Ion Chicu mai mult sperie, decât inspiră. Moldova este bucuroasă să beneficieze de investiții, doar că acestea ar trebuie să fie cu adevărat investiții”, a spus ea.

Deputatul Blocului ACUM Dumitru Alaiba se arată  interesat ce proiecte concrete de infrastructură sunt planificate în anul 2020 din prima tranșă de 300 milioane. „Se spune că ele sunt identificate. Vreau să avem publicată lista proiectelor. Mă interesează modul în care acestea au fost identificate drept prioritare (și de cine) și poate m-ar interesa să văd și studiile de fezabilitate, pentru început”, a declarat el.

Potrivit lui, dacă s-a decis să contractăm un credit, trebuie să avem certitudinea, în baza cifrelor și estimărilor, că proiectele alese vor genera creștere.  „Mă interesează cum vor fi identificați agenții economici care vor presta bunuri și servicii și cine îi va selecta. Mă interesează dacă este un împrumut condiționat, lucru care înseamnă că banii din împrumut trebuiesc cheltuiți pe bunuri și servicii din Federația Rusă. Asta ar însemna inclusiv faptul că agenții economici care pot participa la licitații pentru lucrările de infrastructură trebuie să fie din Federația Rusă”, se arată într-o postare a deputatului. .În acest caz, el se întreabă retoric „de ce în toată Europa fac drumuri nemții și austriecii, iar tehnocrații noștri au decis într-o săptămână că rușii se pricep mai bine la făcut drumuri”.

Pretul la gaz

Fostul ministrul al Economiei Vadim Brînzan a menționat la TV8 că premierul Ion Chicu nu putea să negocieze un preţ redus la gazele rusești. „Preţul oricum urma să se micşoreze de la 1 ianuarie. Din ce cauză? Deoarece acum nouă luni preţul de pe piețele internaționale a scăzut și, respectiv, la 1 ianuarie urma să fie micşorat preţul şi pentru noi. Acesta nu este meritul lui Chicu. Formula stabilită în contractul cu „Gazprom” aşa funcţionează. Să fie clar. Punct”, a declarat ex-ministru.

Expertul în securitate energetică Sergiu Tofilat a precizat că prețul la gazele rusești se stabilește conform unei formule din contractul dintre Moldovagaz și Gazprom. Prețul se modifică trimestrial și se fixează în baza prețurilor la gaz în UE care au fost cu un an înainte.

„Respectiv dacă vrem să știm care va fi prețul în 2020 ne uităm la prețul în UE anul acesta. Președintele Dodon a încercat să speculeze pe chestia aceasta spunând că ieftinirea se datorează relațiilor sale cu Putin. Nu este adevărat”.

Totodată, el a atenționat că scăderea prețului la gaz nu înseamnă că va scădea și tariful pentru consumatorii finali de la noi din țară. Potrivit lui, tariful a fost aprobat în 2018 în luna martie și a fost calculat din prețul de 3156 de lei pentru prețul la gaz. Noi real am plătit în 2018 3680 lei pentru o mie de metri cubi,  iar în prima jumătate de an în general am plătit mai scump – 4155 lei . „Respectiv noi am rămas datori Gazpromului și aici e foarte intersant, că șeful Gazprom Alexei Miller declară că Moldova achită consumul curent fără probleme. Dar unde e diferența? Deci,  când se va ieftini gazul livrat Moldovei, vom trebui să recuperăm datoria pentru 2018-2019 și apoi se va putea vorbi despre o micșorare a tarifului”, a adăugat el.

Lista categoriilor de mărfuri exportate în Rusia fără taxe vamale, extinsă 

Vadim Brînzan a menționat că negocierile în acest sens au fost purtate de către Ministerul Economiei din Guvernul Sandu. Când am fost la Moscova , în cadrul negocierilor am majorat numărul de companii  moldovenești cu câteva sute. Datele acestor companii sunt furnizate transportatorilor moldoveni și ruși Ceea ce am început noi să discutăm noi la Moscova și nu spune Ion Chicu este de a exclude aceste tarife pentru un anumit șir de mărfuri cum ar fi strugurii, mere, prune”.

Expertul economici Stanislav Madan a precizat că din anul 2011 există un Acord de Liber Schimb în cadrul Comunității Statelor Independente, din care fac parte atât Rusia, cât și Moldova.

„Ce înseamnă asta? Că dacă puterea de la Kremlin ar respecta cu adevărat Moldova și angajamentele semnate anterior, aceste taxe vamale nu ar trebui să existe pur și simplu”.

Potrivit lui, nu ar trebui să existe nici exportul în baza unor liste, fiindcă generează corupție și concurență neloială, iar exportul civilizat și competitiv oferă acces tuturor care respectă niște condiții și standarde, așa cum se întâmplă cu exporturile în Uniunea Europeană de exemplu.

În context, el a precizat că ponderea exporturilor Republicii Moldova în Federația Rusă a scăzut de la 11,4% în anul 2016 până la 8,5% în primele 9 luni ale anului curent. Asta chiar dacă în perioada dată președintele Dodon se lăuda cu creșteri ale exporturilor pe piața rusă.

Pe fondul criticilor oponenților și experților, care califică drept declarativ și plin de incertitudine anunțul  premierului Ion Chicu, un lucru totuși rămâne cert. Premierul Chicu a spus că l-a invitat pe omologul său rus, Dmitri Medvedev, în Republica Moldova. „A acceptat invitația cu plăcere”, a precizat Chicu.

Citește mai departe

Economie

Angajații Airbnb, supărați că nu sunt încă bogați

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Comparația istorică dintre „Goana după aur” din California secolului XIX şi metaforica „Goană după aur” a zilelor noastre din Silicon Valley este mult mai potrivită în cazul Airbnbului – un startup formidabil ce a „perturbat” industria hotelieră, dându-le posibilitatea oamenilor de a-și transforma locuințele în hotele, astfel contribuind la ridicarea prețurilor caselor în unele orașe.

O nouă investigație făcută de The New York Times susține că mulți angajați de la Airbnb sunt frustrați că nu sunt bogați – ceea ce potrivit lor se va întâmpla odată ce compania va deveni publică și stocul lor pre-IPO va fi convertit în un stoc comercializat public.

PE LUNG

După cum reportează Erin Griffith, vara trecută lucrătorii au trimis o scrisoare fondatorilor companiei, cerând ca Airbnb să devină o companie publică.

Conform raporturilor, așteptarea acestui fapt a devenit o sursă de stres, astfel încât împiedică unii angajați să-și schimbe carierele și să-și creeze familii. Valoarea Airbnbului a fost apreciată la 31 miliarde de dolari și ar fi preluat 2 tranșe de capitaluri salariale ce vor începe să expire în noiembrie, 2020. Dacă compania nu devine publică până atunci, aceste acțiuni nu vor mai fi de folos.

Toate acestea sunt principalele motive pentru care Airbnb a dat o mică declarație în care se spune: „este de așteptat să devină o companie comercializată public în 2020″, despre care unele surse au spus pentru New York Times că sunt „vești binevenite” pentru mulți „tineri angajați”.

Cu toate că raportul este distractiv și suculent pentru cititori, este și o reamintire a aurei delirante care perpetuează asupra Silicon Valley. Mitul industriei moderne că dacă ești angajat la un startup încă de la începutul lui și ți se acordă stoc pre-IPO, vei deveni cu siguranță milionar odată ce compania devine publică sau va fi cumpărată. Mulți lucrători, deseori, sacrifică salarii mai mari pentru un stoc mai mare, sperând să fie printre puținii norocoși.

Desigur, startup-urile au rareori succesul Airbnbului.

Fostul angajat Airbnb, Gabriel Cole le-a declarat celor de la The New York Times că și-a vândut economiile pentru propriile opțiuni de stoc după ce a plecat în 2015, și a suportat o taxă de 180.000 de dolari la care nu s-a așteptat. „Eu returnam sticlă ca să-mi cumpăr mâncare”, a declarat el.

O parte din farmecul de a lucra la o companie abia lansată este asumarea unui risc care ar putea aduce un câștig financiar uriaș. Totuși, undeva între nașterea Google-ului și ascensiunea Facebook-ului, toți lucrătorii au fost condiționați să creadă că compania la care lucrează îi va face milionari. Acest crez a transformat mulți lucrători în albine lucrătoare nemiloase, motivate pe o promisiune falsă a averii.

Au mai fost astfel de povești și în trecut. Într-o poveste separată din The New York Times din 2015, un reporter a detaliat dezlegarea unei companii numite „Good Technology”. Valoarea companiei a fost estimată la 1.1 miliarde de dolari, dar a fost vândută către BlackBerry cu 425 milioane. De înțelegere au beneficiat, în primul rând, capitaliștii, care au investit în companie, dar a lăsat mulți angajați fără avere, unii chiar au pierdut bani. Când Gilt Groupe a fost cumpărat de Hudson Bay, foștii angajați au declarat celor de la Recode că unii dintre ei au pierdut peste 10.000 de dolari ca rezultat al înțelegerii. În timp ce acestea sunt exemple de achiziție, când o companie devine publică asta nu înseamnă că angajații vor avea o avere imediat.

Sunt o mulțime de factori ce determină câți bani poate să facă un angajat din oferta publică inițială: când un lucrător se alătură companiei, câte opțiuni de stoc sau câte unități de stocuri restricționate primesc, și când decid să vândă toată cantitatea determinată.

„Oamenii cred că oricine lucrează la o campanie abia devenită publică vor deveni instant bogați”, a declarat Lise Buyer, consultant IPO la Class V Group către Los Angeles Times. „Lucrurile nu lucrează așa”.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Reintegrare15 ore în urmă

Istoriile a 12 tineri care au făcut armata în regiunea transnistreană: „În armată nu se schimbă nimic. Așa a fost, este și va fi”

PE SCURT „Această istorie a început acum mai bine de un an. În luna noiembrie 2018 am făcut cunoștință cu...

Economie16 ore în urmă

Realitățile noului deceniu: „Tesla”, criptomonedele și roboți pentru explorarea selenară

PE SCURT Va putea în noul an, Tesla să mențină ritmul anului trecut, marcat de volume record de vânzări? Cum...

Ecologie21 de ore în urmă

Ce i-a făcut pe 500 mii de oameni din întreaga lume să renunțe la carne

PE SCURT Organizația neguvernamentală Veganuary încearcă să convingă din ce în ce mai mulți oameni să renunțe la carne în...

Social2 zile în urmă

A revenit la Chișinău după 30 de ani: Nu știu ce s-a schimbat mai mult Moldova sau eu

PE SCURT Elina Fuhrman (51 de ani) este o apreciată jurnalistă CNN care s-a născut în Uniunea Sovietică şi a...

Economie2 zile în urmă

Cât costă să naști în Moldova

PE SCURT De la 1 ianuarie 2020, indemnizația unică la naștere a fost majorată până la 8 299 de lei,...

Politică3 zile în urmă

Vacanțele de lux ale familiei Dodon în ultimul deceniu: Maldive, Seychelles, Dubai 

PE SCURT Politicianul Igor Dodon, conturile căruia, în ultimii 15 ani, au fost alimentate, oficial, doar din bugetul de stat,...

Economie3 zile în urmă

Moldova Agroindbank relansează Campania dedicată producătorilor agricoli ”Primăvara 2020”

Primăvara bate la ușă, iar gospodarii adevărați își fac deja planuri pentru noul an agricol. Moldova Agroindbank este și în...

Advertisement

Politică

Politică3 zile în urmă

[SONDAJ] Câte partide ar ajunge în Parlament la anticipate și cu cine s-ar confrunta Dodon la prezidențiale

PE SCURT Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare anticipate, în Legislativ ar accede doar trei formațiuni politice, iar...

Externe3 zile în urmă

Who is Mihail Mișustin? Noul premier rus, omul care joacă hochei „cu cine trebuie”

PE SCURT Președintele rus Vladimir Putin a lansat pe 15 ianuarie mai multe inițiative de modificare a Constituției. Imediat după...

Politică4 zile în urmă

Sinteza ședinței de Guvern: Centrul de Implementare a Reformelor dizolvat, vămuirea electronică și controlul vamal – modificate

PE SCURT  Membrii Cabinetului de Miniștri s-au reunit în această după amiază în ședință, unde au aprobat un șir de...

Politică4 zile în urmă

Dodon îndeamnă MAI, Guvernul și Primăria Chișinău să se curețe de „duhuri rele”. Iată 8 lăcașe pe care i le recomandăm în schimb

PE SCURT După ce Consiliul pentru egalitate a constatat că crucifixul instigă la discriminare, Dodon a recomandat ministrului de Interne,...

Justiție5 zile în urmă

SINTEZĂ / Vlad Plahotniuc și familia acestuia sunt interziși în SUA. Cine mai este inclus în listă

PE SCURT Fostul lider al Partidului Democrat din Moldova Vladimir Plahotniuc are interdicția de a intra pe teritoriul SUA. Acesta...

PoliticăO săptămână în urmă

Infografic / Recordurile raioanelor din Republica Moldova

PE SCURT Un studiu realizat de BNS, pentru anii 2014-2018, configurează topul raioanelor conform diferitor criterii social-economici. Cifrele prezentate de...

Politică3 săptămâni în urmă

Perlele politicienilor din ultimii 10 ani

Evenimentele politice s-au perindat în ultimii zece ani cu atâta rapiditate, încât cel mai probabil vor intra ca un capitol...

Advertisement

Opinii

ianuarie 2020
L Ma Mi J V S D
« dec.    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031