Connect with us
"
"

Social

UTA Găgăuzia devine tot mai atractivă pentru turiști

Publicat

pe

Primul complex turistic în stil găgăuz din Moldova a fost inaugurat la 6 noiembrie 2018 în satul Congaz, raionul Comrat. Pe lângă cele patru case tradiționale țărănești, cu pereți de lut și acoperiș din stuf, complexul etno-turistic „Gagauz Sofrasi” mai dispune de un muzeu, o cramă, un restaurant cu terasă în stil național, un mini-hotel, precum și o sală de festivități.

mi 0068

„Turismul este o nișă cu mare potențial, însă neexplorată până acum în regiunea noastră. Cu ajutorul Uniunii Europene am reușit să creăm nu doar un loc perfect de odihnă pentru turiștii locali și cei străini, dar și o atracție turistică inedită pentru UTA Găgăuzia. Vizitatorii pot cunoaște aici tradițiile și istoria ținutului, pot savura din bucate tradiționale găgăuze și cele mai bune vinuri din zonă și chiar pot participa la ateliere gastronomice”, spune proprietara complexului, Ana Statova. Acum acest complex înseamnă și un loc decent de muncă pentru 14 locuitori ai satului.

Pentru dezvoltarea și promovarea acestui complex, proprietara a beneficiat de consiliere și de un grant în valoare de 18.500 euro din partea Uniunii Europene, prin programul SARD, implementat de PNUD.

mi 0046

Gintautas Baranauskas, șef adjunct al secției operațiuni din cadrul Delegația UE în Republica Moldova, care a participat la eveniment, a menționat: „Proiectele legate de mediu, energie și infrastructură contribuie la protejarea sănătății și la îmbunătățirea calității vieții oamenilor. Prin acordarea de sprijin pentru realizarea proiectelor în aceste sectoare, Uniunea Europeană contribuie nu numai la îmbunătățirea condițiilor de trai, ci și la un viitor mai bun pentru generațiile următoare. În plus, Uniunea Europeană acordă asistență pentru dezvoltarea turismului, care nu este o activitate singulară. Este nevoie de eforturi continue ale tuturor părților interesate, de inovare și de gândire nestandardă. Suntem bucuroși să vedem că beneficiarii proiectelor finanțate de UE аmplică astfel de calități în implementarea unor activități de succes”.

mi 0025

La 6 noiembrie a mai fost lansat un sistem energetic ecologic la vinăria „Kara Gani” din orașul Vulcănești. Cu ajutorul unui grant în valoare de 18.270 de euro, obținut din partea UE prin programul SARD, proprietarii vinăriei au procurat și instalat un sistem de energie alternativă format din 70 de panouri solare, invertore și generatoare electrice, care asigură independența energetică a complexului într-o manieră prietenoasă mediului. „Utilizarea tehnologiilor de energie alternativă ne-a permis nu doar să economisim resurse, dar și să evităm întreruperile de curent care ne afectau grav procesul de producere și activitatea complexului în general. Pe parcursul unui an și jumătate sistemul alternativ a produs circa 23 MWh”, au menționat proprietarii, Larisa și Gheorghe Cerven.

Tot la Vulcănești, a mai fost inaugurat parcul de odihnă amenajat pe malul râului Cahul, albia căruia a fost reabilitată pe o lungime de 3 km, cu asistența Uniunii Europene și contribuția autorităților publice locale și regionale în cadrul programului SARD. Pe parcursul multor ani, râul care traversează orașul fusese o amenințare pentru locuitori. Albia lui nu fusese curățată de ani de zile și era înnămolită, de aceea după fiecare ploaie mai zdravănă, râul se umfla și inunda toate gospodăriile din apropiere. Primarul orașului Vulcănești, Victor Petrioglo, a menționat că din cauza inundațiilor bugetul local pierdea anual peste 2 milioane de lei, adică aproximativ 15% din bugetul local: „Prin proiectul de curățare a albiei am rezolvat problema inundațiilor, noroiului și a infecțiilor generate de toate deșeurile aruncate pe malul râului”.

mi 0004

Costul total al proiectului de curățare a râului Cahul și amenajare a parcului a fost de 126.942 euro, dintre care 70.000 de euro au fost oferiți de Uniunea Europeană, iar diferența a fost acoperită din bugetul regional și cel al comunității.

Finanțat de Uniunea Europeană cu 6,5 milioane euro și implementat de PNUD, programul „Susținerea agriculturii și dezvoltării rurale în UTA Găgăuzia și raionul Taraclia” (SARD) își propune să intensifice colaborarea între autoritățile centrale și cele locale, precum și între organizațiile regionale din Găgăuzia și raionul Taraclia, în vederea dezvoltării sociale și economice a regiunii și a Republicii Moldova în ansamblu. Programul SARD desfăşoară activităţi pentru abilitarea comunităților, reabilitarea infrastructurii sociale, promovarea cooperării intercomunitare și implementarea inițiativei europene de dezvoltare rurală LEADER în UTA Găgăuzia și raionul Taraclia.

S-a lansat în presă în toamna lui 2012, la ziarul Timpul, unde a fost reporteră și redactoare adjunctă. S-a alăturat echipei Moldova.org începând cu iunie 2016.

Economie

Republica Moldova este cel mai mare beneficiar de ajutor UE din vecinătatea europeană

Publicat

pe

PE SCURT

Republica Moldova este cel mai mare beneficiar de ajutor UE pe cap de locuitor în vecinătatea europeană, anunță platforma proiectelor de asistență tehnică finanțate de UE în Republica Moldova, eu4moldova.md.

PE LUNG

Uniunea Europeană a investit în Zona de liber schimb aprofundat și cuprinzător, agricultură, economie și dezvoltarea afacerilor, energie, transport și infrastructură, mediu și dezvoltare durabilă, justiție și poliție, administrație publică, cultură, știință și educație, sănătate și incluziune socială, societatea civilă și drepturile omului, cooperare transfrontalieră.

70% din exporturile moldovenești și 56% din comerțul total din anul 2018 au plecat spre UE

Zona de liber schimb aprofundat și cuprinzător

DCFTA (Zona de liber schimb aprofundat și cuprinzător) a beneficiat de peste 36 milioane de euro (36,029,205.00 euro), fiind investiți în proiecte care au fost deja implementate sau sunt în derulare (proiecte din 2013 până în 2024). De exemplu, din 2014 până în 2024 se desfășoară proiectul Facilitatea ZLSAC de sprijinire directă a IMM-urilor”. Obiectivul este de a îmbunătăți accesul la finanțare prin asigurarea unor sisteme de garanții și a unei asistențe tehnice pentru sporirea numărului proiectelor viabile derulate de IMM-uri. Proiectul acesta costă peste 10 milioane de euro, fiind unul dintre cel mai mare.

Agricultură

Uniunea Europeană a investit peste 73 de milioane de euro (73,620,670.00 euro) în agricultură. Cel mai mare proiect finanțat este Programul European de Vecinătate pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (ENPARD) cu 53 de milioane de euro. Acesta a început în 2015 și va dura până în  2020. Proiectul are obiectevele generale de 1) asistarea Guvernului Republicii Moldova în eradicarea sărăciei, promovarea creșterii durabile și incluzive, consolidarea și îmbunătățirea guvernării democratice și economice; 2) să încurajeze consolidarea încrederii în Republica Moldova, urmărind – prin intermediul unei componente specifice – regiunile și unitățile administrativ-teritoriale cu statut special.

Economie și dezvoltarea afacerilor

Peste 56 de milioane, în total (56,964,299.00 euro), au fost livrați către economie și dezvoltarea afacerilor. Cel mai mare proiect, de 23 de milioane de euro, au fost livrați către proiectul Regiuni-țintă UE: Cahul și Ungheni, abilitarea economică inclusivă a regiunilor-țintă din Republica Moldova”. Programul are ca scop de a consolida coeziunea economică, teritorială și socială din Republica Moldova, prin facilitarea creșterii socio-economice locale inclusive, durabile și integrate și îmbunătățirea nivelului de viață al cetățenilor în zona așa-numitele „microregiuni” Ungheni și Cahul.

Energie

În acest domeniu au fost investiți peste 78 milioane de euro (78,785,339 euro). Cel mai mare proiect de aproape 40 de milioane de euro sunt destinați pentru construcția infrastructurii de aprovizionare cu apă și canalizare, precum și eficiența energetică în clădirile publice (2018-2021). În cadrul proiectului se vor construi și vor fi puse în exploatare 10 sisteme de Aprovizionare cu Apă și de Canalizare, precum și vor fi implementate 8 proiecte de Eficiență Energetică în școli din întreaga țară. Este singurul proiect care încă mai este în desfășurare în acest domeniu.

UE a renovat 700 de kilometri de drumuri și a oferit locuitorilor din Chișinău și Bălți troleibuze moderne

Transport și infrastructură

Peste 174 de milioane de euro (174,476,600.00 euro) au ajuns în domeniul transportului și infrastructurii. Cel mai mare proiect: de peste 119 milioane euro sunt destinate proiectului de restructurare a Căilor Ferate din Moldova. BERD a acordat un împrumut CFM pentru realizarea proiectului, care are ca scop îmbunătățirea infrastructurii feroviare și modernizarea materialului rulant pentru a permite CFM să sporească eficiența și siguranța serviciilor feroviare și să îmbunătățească performanța generală a operațiunilor feroviare.

Mediu și dezvoltare durabilă

Acest domeniu a primit, în total, de la Uniunea Europeană peste 68 de milioane de euro (68,603,109.00 euro). Cel mai mare proiect (Programul de Asistenţă a Politicii Sectoriale în Domeniul Apei) a costat peste 35 de milioane de euro și a fost implementat în perioada 2009-2012. În general, proiectele din acest domeniu au început să fie finanțate de UE încă din anul 2007, când Partidul Comuniștilor al Republicii Moldova avea majoritate în parlament, iar țara era condusă de pro-rusul Vladimir Voronin.

15700 de persoane au acces la apă potabilă, datorită apeductelor construite cu sprijinul UE

Justiție și poliție

Peste 83 de milioane de euro (83,668,994.5 euro) au fost investiți în justiție și poliție. Cel mai mare program implementat de UE este „suportul UE pentru reforma poliției în Republica Moldova (Suport Bugetar)” în valoare de 57 de milioane de euro. Acesta a început în 2017 și se va finaliza în 2020. Un alt proiect de peste 2 milioane de euro, la fel, este destinat reformei poliției. Alți bani s-au dus pentru: sporirea eficienței, responsabilității și transparenței instanțelor judecătorești în Moldova, pentru sprijinirea prevenirii eficiente și combaterii corupției în sectorul justiției.

Administrație publică

Reforma administrației publice a beneficiar de peste 33 de milioane de euro (33,263,413.9 euro). Aproape 2 milioane de euro s-au investit în îmbunătățirea statisticii regionale în Republica Moldova. Obiectivul general al proiectului a fost să sprijine Moldova în avansarea coeziunii sale economice, sociale și teritoriale cu accent pe dezvoltarea politicii, cadrului legal și instituțional pentru o dezvoltare eficientă a regiunilor Moldovei.

Cultură, știință și educație

La acest capitol, Uniunea Europeană a investit cei mai puțin bani: peste 25 de milioane de euro (25,994,607.00 euro). În schimb, au fost finanțare proiecte pici la nivel local cum ar fi: studiou foto în s. Avdarma, Comrat; școală de robotică, școală de meșteșuguri și altele. Cei mai mulți bani (14 milioane) sunt destinați proiectului Erasmus + Moldova.

Sănătate și incluziune socială

Aproape 14 milioane de euro (13,956,505.3 euro) au fost livrați către diferite proiecte din sănătate și incluziune socială. Trei milioane de euro au fost investiți, de exemplu, în evaluarea capacității și modernizarea Spitalului Clinic Republican.

Societatea civilă și drepturile omului

Aproape 18 milioane de euro (17,819,529.3 euro) au fost investiți în societatea civilă și drepturile omului. În acest domeniu s-au făcut multe proiecte (20), cele mai multe destinate societății civile, drepturile femeilor, tinerilor, vârstnicilor, minorităților naționale, persoanelor cu dizabilități.

Cooperare transfrontalieră

În acest domeniu au fost livrați peste 40 de milioane de euro (40,388,373.4 euro). Cei mai mulți bani au fost destinați suportului pentru implementarea Planului de Acțiune privind Liberalizarea Vizelor: peste 15 milioane de euro. Tot 15 milioane de euro au fost destinați proiectului „Misiunea Uniunii Europene de Asistență la Frontieră între Moldova și Ucraina (EUBAM)”. Acesta a început în 2005 și are scopul de a armoniza standardele și procedurile de gestionare a frontierelor vamale și comerciale cu cele din UE, de a contribui la cooperarea transfrontalieră și consolidarea încrederii, ajutând la îmbunătățirea eficienței, transparenței și securității de-a lungul frontierei moldo-ucrainene. Misiunea are sediul central în Odessa (Ucraina), oficiile statale în Ucraina și Moldova și 6 birouri teritoriale. Proiectul de încheie în 2020.

Uniunea Europeană a investit cei mai mulți bani în domeniul transportului și infractructurii. Cei mai puțini bani au fost livrați spre sănătate și incluziune socială.

Citește mai departe

Social

Primul centru din Găgăuzia pentru asistenţa supravieţuitoarelor violenţei va fi deschis până la finele lui 2019

Publicat

pe

De către

PE SCURT

În premieră, femeile din UTA Găgăuzia care suferă din cauza violenţei vor putea beneficia de adăpost şi asistenţă în cadrul unui centru care va fi deschis în regiune până la finele anului curent.

Angajaţii centrului vor oferi consiliere psihologică, precum şi sprijin social şi juridic. Totodată, beneficiarele vor fi ajutate să îşi găsească un loc de muncă sau să îşi lanseze o afacere. Iniţiativa se înscrie într-un proiect implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare cu sprijinul Republicii Coreea.

PE LUNG

Viitorul centru va fi amplasat într-un edificiu cu două etaje care este în prezent renovat din temelie, lucrările demarând în luna iulie curent. Instituţia va avea o suprafaţă de circa 500 metri pătraţi şi va putea găzdui concomitent până la 20 de persoane, femei şi copiii.

Fiecare familie va avea o cameră separată, dotată cu tot necesarul pentru perioada aflării în centru. Beneficiarele vor putea fi cazate la centru o perioadă de până la şase luni, timp în care specialiştii le vor ajuta să identifice soluţii pentru problemele lor.

Clădirea viitorului centru va avea un design universal, fiind accesibilă şi pentru persoanele cu dizabilităţi. Astfel, accesul de la un etaj la altul se va face cu ajutorul unui ascensor, instituţia urmând să dispună şi de grupurile sanitare adaptate şi rampe de acces.

Autorii proiectului au prevăzut şi o încăpere unde beneficiarii vor putea petrece timpul în cadrul unor activităţi comune. Totodată, la centru va exista o cameră special amenajată pentru activităţile copiilor, aceasta urmând să fie dotată cu jocuri şi echipamente pentru practicarea diferitelor genuri de sport.

La etajul întâi al clădirii se va afla și centrul de comunitar, destinat femeilor din grupuri dezavantajate, precum și tinerilor din comunitate care au nevoie de consiliere sau sprijin.

În cadrul unei vizite de monitorizare din 15 august la viitorul centru de asistenţă pentru supravieţuitoarele violenţei în familie, Andrea Cuzyova, reprezentantă rezidentă adjunctă a PNUD Moldova a menţionat: „Intervenția noastră are ca scop sprijinirea autorităților din UTA Găgăuzia pentru a rezolva problema lipsei serviciilor specializate la care pot avea acces supraviețuitoarele violenței în bază de gen pentru a primi consiliere profesională și alte tipuri de asistență. Lipsa serviciilor de prevenire şi combatere a violenţei are un impact sever asupra supraviețuitoarelor și a familiilor acestora și impune, de asemenea, costuri suplimentare pentru sistemele de protecție socială, sănătate și drept”.

Olesea Tanasoglo, vicepreședinta Comitetului executiv din UTA Găgăuzia, a afirmat: „Statisticile arată că în ţara noastră fiecare a patra femeie este supusă unei forme de violență în familie. Pornind de la aceste realităţi, prevenirea și intervenția timpurie în soluţionarea acestei probleme este una dintre priorităţile Comitetului Executiv al UTA Găgăuzia”.

Pentru amenajarea centrului, autorităţile din UTAG au oferit un edificiu, care a început să fie reparat capital, după ce a fost expertizat din punct de vedere tehnic. PNUD, cu sprijinul Republicii Coreea, a alocat finanţare în sumă de 90.000 de dolari.

Contribuţia Executivului UTA Găgăuzia în acest proiect se ridică la circa 85.000 mii de dolari.

Totodată, pentru suplimentarea bugetului instituţiei a fost organizată o campanie de colectare de fonduri. Până în prezent zeci de bărbaţi şi femei din ţară şi de peste hotare s-au solidarizat şi au făcut donaţii.

În luna februarie curent, în cadrul acestei campanii a fost organizat un spectacol caritabil de teatru, bazat pe istoriile reale ale unor supravieţuitoare ale violenţei în familie.

Toţi banii din vânzarea biletelor au fost depuşi în contul viitorului centru. În luna aprilie curent, mai multe jurnaliste, bloggere şi cântăreţe au organizat un târg de caritate şi au donat banii pentru viitorul centru din UTA Găgăuzia.

Citește mai departe

Social

IT / Hartă interactivă a Chișinăului pentru bicicliști

Publicat

pe

PE SCURT

Chișinăul este incomod pentru bicicliști. Șoferii nu respectă bicicliștii. Asta au simțit pe propria piele autorii proiectului Ciclismul Urban. Elena Kobylyan și Denis Romanescu participă la hackathonul pentru societatea civilă din Tbilisi (14-16 iunie) și intenționează să creeze o hartă interactivă pentru Chișinău în care cicliștii să-și creeze itinerare și să ajungă în siguranță la destinație.

PE LUNG

Potrivit Elenei, pe site-ul ciclismulurban.com puteți găsi știri și evenimente pentru bicicliști, dar și un quizz despre regulile de circulație pentru cicliști. Tinerii își doresc să creeze harta interactivă pentru bicicliști pentru a le ușura viața. Planifică să includă pe hartă pistele pentru bicicliști, parcările, centrele de reparație a bicicletelor, magazinele specializate, locurile unde se adună bicicliștii. „Vrem ca omul să-și aleagă itinerarul și să ajungă la destinație în siguranță. De exemplu, harta să-i arate unde este pista pentru bicicliști, să-i sugereze mersul pe carosabil și revenirea pe pistă, în siguranță. Planificăm să ne adresăm Primăriei Chișinău și să cerem planul oficial al pistelor, pentru că vopseaua poate fi ștearsă în unele locuri, dar ele trebuie să fie acolo, oficial”, a menționat Elena.

Știi regulile de circulație pentru bicicliști? Testează-ți cunoștințele pe ciclismulurban.com

Co-autoarea proiectului merge de la 10 ani cu bicicleta. Pe parcursul timpului a avut parte de multe întâmplări urâte, dar și frumoase. Elena povestește că într-un maraton pentru bicicliști, ea și alte fete de 15-16 ani au rămas în urma coloanei. Lângă ele mergea un șofer care le-a înjurat și le-a spus: „Stați acasă dacă nu mergeți cu restul bicicliștilor. Nu ieșiți pe drumuri”. Elena s-a întristat. De asemenea, bicicliștii se sperie atunci când merg pe marginea carosabilului, iar șoferii de tiruri se apropie foarte mult de ei și claxonează, distrându-se.

Ceea ce o bucură este momentul când pe partea opusă a drumului poate fi un ciclist și obligatoriu se salută, utilizând soneria.

Ciclismul Urban Chisinau прибыл на #EaP_Hackathon. Можете желать нам удачи 🙂

Geplaatst door Elena Kobylyan op Vrijdag 14 juni 2019

Hackatonul pentru societatea civilă este la a treia ediție și va avea loc până în 2020. Este un proiect implementat de Mecanismul regional de dezvoltare a societății civile pentru țările membre ale Parteneriatului Estic și finanțat de UE.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Cultură10 ore în urmă

10 evenimente interesante la care să mergi în acest weekend

PE SCURT În acest weekend au loc foarte multe evenimente, însă noi v-am pregătit 10 dintre ele. Fie alegi să...

Ecologie13 ore în urmă

Cum ajung cunoscutele branduri de haine să polueze mediul

PE SCURT Ne place să facem cumpărături, să fim în trend și să avem șifonierele pline cu haine noi de...

Educație15 ore în urmă

Biserica de pe teritoriul unei grădinițe din Chișinău nu a mai fost demolată. Ce mai poate fi făcut

PE SCURT De aproape doi ani, o grădiniță din sectorul Râșcani al capitalei ajunge periodic subiect de știri în presa...

JustițieO zi în urmă

4 ani la închisoare și o conferință de presă. Pe scurt, despre situația lui Vlad Filat

PE SCURT Condamnat la nouă ani de detenție, fostul premier Vlad Filat  a fost eliberat condiționat, înainte de termen. Eliberarea...

Tehnologie2 zile în urmă

Putin a găsit o nouă modalitate de a urmări cetățenii ruși

PE SCURT Președintele rus Vladimir Putin a promulgat o lege care impune ca smartphone-urile, computerele și televizoarele smart vândute în...

Cultură2 zile în urmă

Istoria românului care a făcut înconjurul lumii în opinci

PE SCURT În 1908, agenția pariziană Touring Club de France, una dintre cele mai puternice societăți de turism din acea...

Important2 zile în urmă

Cum a ajuns un bloc din Moldova să fie numit cea mai urâtă clădire din lume

PE SCURT Clădirea „Romanița” din centrul capitalei a fost numită de către jurnaliștii francezi drept „cea mai urâtă clădire din...

Advertisement

Politică

Politică2 zile în urmă

Cum a fost discutată pe Facebook eliberarea condiționată a lui Vlad Filat

PE SCURT Fostul prim-ministru Vlad Filat, condamnat la nouă ani de detenție, a fost eliberat astăzi, înainte de termen din...

CulturăO săptămână în urmă

Despre mărul roșu și câinele cu două boturi. Poeții vorbesc despre situația politică din țară

PE SCURT S-au adunat poeții la „Poezie Politică” unde și-au exprimat, prin intermediul operelor lor, dar și al altor autori,...

PoliticăO săptămână în urmă

Câte instituții publice mai sunt conduse de exponenți numiți de Partidul Democrat

PE SCURT De la plecarea PDM de la guvernare a trecut aproape șase luni, iar Republica Moldova este deja la...

PoliticăO săptămână în urmă

De ce vrea premierul Chicu să transforme Moldova „într-un șantier imens” și cât ar costa asta

PE SCURT Fostul ministru al finanțelor, actualul prim-ministru, Ion Chicu, a fost unul dintre cei care au contrasemnat decizia Guvernului...

Politică2 săptămâni în urmă

10 ani de la moartea lui Serghei Magnițki/ Șansele ca Legea Magnițki să fie adoptată în Moldova

PE SCURT Numele lui a devenit sinonim  cu combaterea corupției și abuzurilor asupra drepturilor omului. Moartea lui a generat o lege nouă...

Politică2 săptămâni în urmă

6 neadevăruri cu care Plahotniuc a spart tăcerea

PE SCURT După câteva luni de tăcere, fostul lider al PDM a reușit iarăși să dea temă de discuții publicând...

Politică3 săptămâni în urmă

Echipa lui Ion Ceban a făcut prima ofertă pentru conducerea Primăriei. Un activist a devenit viceprimar de Chișinău

PE SCURT Echipa primarului ales Ion Ceban a făcut prima ofertă pentru conducerea Primăriei Chișinău. Activistul Victor Chironda, cel care...

Advertisement

Opinii

decembrie 2019
L Ma Mi J V S D
« nov.    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031