Connect with us
"
"

Alegeri

Unde pot vota cetățenii români din R. Moldova la europarlamentare / Lista secțiilor de votare

Publicat

pe

PE SCURT

Pentru cetățenii români din R. Moldova vor fi deschide 36 de secții de votare a membrilor Parlamentului European.

PE LUNG

Ambasada României în Republica Moldova va organiza 36 de secții de votare pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European, la scrutinul electoral care va avea loc la data de 26 mai 2019.

La alegerile pentru Parlamentul European din 2014, în R. Moldova au fost deschise 8 secții de votare

Votarea începe la ora 7.00 (ora locală) și se desfășoară până la ora 21.00 (ora locală), când secția de votare se închide. Reprezentanții României în Parlamentul European sunt aleși prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat. România este acum reprezentată în Parlamentul European de 32 de parlamentari, iar mandatul în Parlamentul European este de 5 ani.

Despre candidații la alegerile pentru Parlamentul European, puteți citi pe europarlamentare2019.bec.ro.

Lista secțiilor de votare pentru Parlamentul European

Bălți 1 – Consulat General –  str. Sf. Nicolae nr. 51
Bălți 2 – Consulat General – str Sf. Nicolae nr 51
Ungheni – Birou consular – strada Mihai Eminescu nr.35
Soroca – str. Independentei nr 74
Drochia – bd. Independentei nr. 15
Edinet – Str Octavian Cirimpei nr 30
Fălești  – str. Alexandru Lapusneanu nr. 1
Florești – str. Sperantei nr 1
Telenești – str. Ciprian Porumbescu nr. 3
Chișinău 1 – Ambasadă str. București nr. 66/1
Chișinău 2 – Secție consulară str. Grigore Ureche nr. 2
Chișinău 3 – Secție consulară str. Grigore Ureche nr. 2
Chișinău 4 – Secție consulară str. Grigore Ureche nr. 2
Chișinău 5 – Institutul Cultural Român str. Vlaicu Pârcălab nr. 39
Chișinău 6 – str. Vlaicu Pârcălab nr. 48
Chișinău 7 – str. București nr. 64
Chișinău 8 – str. București nr. 64
Chișinău 9 – str. Mihail Kogălniceanu nr. 67/3
Chișinău 10 – str. Mihail Kogălniceanu nr. 67/3
Chișinău 11 – bd. Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 83
Chișinău 12 – bd. Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 83
Durlești – str. Alexandru cel Bun nr. 5
Hâncești – str. Mihalcea Hîncu nr. 132
Ialoveni – str. Alexandru cel Bun nr. 86
Nisporeni – str. Ion Vodă nr. 8
Orhei – str. Chișinăului nr. 9
Căușeni – str. Păcii nr. 18
Anenii Noi – str. Suvorov 7
Bardar – str. Aurel David 70
Călărași – str. Mihai Eminescu nr. 19
Cahul – Consulat General str. B.P. Hașdeu nr. 11
Cantemir – str. Ștefan Vodă nr. 1
Cimișlia – str. Ion Popușoi nr. 2
Giurgiulești – str. Independenței nr. 24
Leova – str. Ștefan cel Mare nr. 67
Carabetovca – str. Ștefan cel Mare nr. 52

Tot ce trebuie să știi despre alegerile pentru Parlamentul European

Ambasada României în Republica Moldova recomandă cetăţenilor români să se informeze din timp asupra procedurii de vot, pentru a îşi putea exercita acest drept în bune condiţii la scrutinul din 26 mai 2019. Recomandăm, totodată, cetățenilor români care doresc să-și exercite dreptul de vot să verifice din timp valabilitatea actelor de identitate românești și să facă demersurile necesare pentru înlocuirea sau reînnoirea acestora.

Cetățenii români care se află în străinătate în ziua alegerilor pot vota la orice secție organizată în străinătate. Această posibilitate se referă și la cei care vor vota în R. Moldova.

Alegeri

No pasaran. Alegerile parlamentare de la Hâncești nu vor fi anulate din cauza Covid-19

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Măsurile de securitate luate de autorități pentru a opri răspândirea Covid-19 în țară, nu s-au răsfrânt asupra alegerilor parlamentare noi din Hâncești. Autoritățile au interzis toate manifestațiile publice din țară, nu și scrutinul din 15 martie, la Hâncești.

În acest sens, localnicii sunt așteptați la urnele de vot ca să-și aleagă deputatul în această duminică, începând cu ora 7:00.

Autoritățile anunță că pentru siguranța alegătorilor vor spori măsurile de igienizare și-i îndeamnă pe oameni să respecte regulile prezentate de către Organizația Mondială a Sănătății.

PE LUNG

UPDATE: Ștefan Gațcan, candidatul PSRM, a obținut 5539 de voturi, devasând-o astfel pe candidata PAS, Olesea Stamate, pentru care au votat 4554 de localnici. Astfel, Gațcan este noul deputat de pe circumscripția 38.

„În timpul alegerilor parlamentare din Hâncești, se vor lua măsuri suplimentare de igienizare și se va ține cont de numărul persoanelor care vor putea intra concomitent în secția de votare”, a declarat premierul Ion Chicu, după o ședință a Comisiei naționale extraordinare pentru sănătate publică.

Am încercat să discutăm cu mai mulți deputați despre decizia de a organiza alegerile în pofida virusului care se răspândește în lumea întreagă, inclusiv în Moldova. Unii au spus că sunt ocupați și nu pot vorbi, iar alții au declarat că nu s-ar putea expune în această privință. „Epidemiologii și experții din domeniul sănătății trebuie să se expună. Dacă există premize ca acestea să fie amânate, atunci să fie amânate, iar dacă nu, atunci să se desfășoare”, a menționat deputatul Lilian Carp. De aceeași părere este și deputatul Dumitru Alaiba, care susține că măsurile de igienizare ar trebui sporite și se întreabă „de ce nu s-au gândit ca alegerile să fie organizate în afara secțiilor de votare, pentru a nu aduna mai mulți oameni într-un spațiu închis”.   

Alegerile parlamentare noi din circumscripția nr. 38 Hâncești au fost anunțate după ce deputatul Alexandru Botnari și-a anunțat demisia, în favoarea funcției de primar al mun. Hâncești. În cursă s-au înscris șase concurenți electorali: Ion Mereuță (PDM), Ștefan Gațcan (PSRM), Olesea Stamate (PAS), Vitalie Balinschi (ȘOR), Dorin Chirtoacă (PL), Grigore Cobzac (independent).

Timp de aproape două luni, Promo-LEX a monitorizat activitățile și comportamentul candidaților la funcția de deputat pe circumscripția 38. Potrivit lor, în perioada monitorizată, concurenții au efectuat 164 de activități de promovare, cele mai utilizate fiind activitățile de distribuire/plasare a afișajului electoral – 44%, urmat de întrunirile cu alegătorii – 30%. Totodată, observatorii susțin că cheltuieli în valoare de cel puțin 112.542 de lei nu se regăsesc în rapoartele financiare prezentate de către candidați: PSRM (77 544 lei), Blocul UNIREA (16 931 lei), CI Cobzac Grigore (15 978 lei), PPȘ (1 469 lei ), PDM (620). De asemenea, reprezentanții Promo-LEX au constatat că numărul de alegători incluși în listele electorale de bază pentru alegerile parlamentare noi din 15 martie s-a micșorat cu circa 493 de cetățeni cu drept de vot (de la 61.728 la 61.235), comparativ cu alegerile parlamentare din 24 februarie 2019. De aceea, pentru acest scruton au fost tipărite 61.584 de buletine de vot, dintre care 57.754 în limba română și 3830 în limba rusă.

Reprezentanții Comisiei Electorale Centrale susțin că vor întreprinde „un șir de măsuri de precauție pentru a asigura un proces electoral fără pericole la alegerile din Hâncești”. Astfel, CEC anunță că a solicitat președinților de birouri electorale ale secțiilor de votare, să asigure ordinea în localul de votare și pe teritoriul din preajmă, în rază de 100 de metri de la localul votării, prevenind aflarea într-un singur loc a unui număr mai mare de 50 de persoane. Totodată, localul secției de votare urmează a fi dezinfectat, iar aplicarea tifonului pe mânerele ușilor de la sediile respective este interzisă.

Scrutinul de duminică va fi monitorizat de 82 de observatori naționali din partea a șapte organizații. De asemenea, CEC a acreditat 12 observatori internaționali din partea a 4 misiuni diplomatice rezidente în Republica Moldova și a două asociații electorale. Observatorii acreditați au dreptul să asiste la toate operațiile electorale, fără a interveni în procesul electoral sau în alte operații electorale, și să informeze președintele organului electoral despre neregulile observate.

Circumscripția nr 38 cuprinde municipiul Hâncești, 11 comune și 13 sate din raion. Acest scrutin se desfășoară în baza sistemului electoral majoritar, într-un singur tur, fiind declarat ales candidatul care acumulează cel mai mare număr de voturi. Circumscripția nr 38 este a cincea în care se desfășoară alegeri parlamentare noi.

Citește mai departe

Alegeri

14 pentru România. Cine se vrea președinte în România și ce poziție au față de Republica Moldova

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Pe 10 noiembrie, cetățenii României vor fi chemați la urnele de vot în cadrul alegerilor prezidențiale. Pentru funcția de președinte concurează 14 candidați.

Pentru că România este declarată partener strategic al Republicii Moldova, iar la acest scrutin vor participa și cetățenii moldoveni cu pașaport românesc, Moldova.org îți propune profilul celor 14 candidați și poziția acestora față de Republica Moldova. Opiniile acestora, selectate din surse deschise, au fost făcute în cadrul sau cu prilejul mai multor evenimente pe parcursul anilor.

PE LUNG

1. Klaus Iohannis

Klaus Iohannis este profesor de fizică, de origine germană, născut în România. A fost profesor de fizică la liceu, inspector școlar si primar la Sibiu. A fost edil al Sibiului timp de patru mandate. În timpul celui de-al doilea mandat la primărie, Sibiul a devenit, în anul 2007, „Capitală Europeană a Culturii”, alături de Luxemburg. A fost ales șef al statului după turul al doilea al alegerilor prezidențiale, din 16 noiembrie 2014, de către 54,43% din cetățenii romani care au votat. Candidează pentru al doilea mandat, din partea PNL.

„România și Republica Moldova aparțin aceleiași familii, aceluiași spațiu cultural, istoric și de limbă. Republica Moldova trebuie să reprezinte proiectul strategic al României. Este esențial ca la București să existe o coerență de acțiune prin care România să devină nu doar un partener de nădejde, dar și un apărător al intereselor Republicii Moldova în Europa”, declara Klaus Iohannis imediat după preluarea mandatului de președinte.

Pe parcursul anilor, șeful statului român a făcut mai multe declarații în care se arăta că relaţia cu Republica Moldova reprezintă o prioritate de prim rang pentru România și pentru el personal. În chestiunea conflictului din regiunea transnistreană, şeful statului român a vorbit despre „respectarea integrităţii teritoriale a Republicii Moldova în cadrul graniţelor sale recunoscute internaţional”.  În iunie 2019, după ce Parlamentul Republicii Moldova a votat învestirea Guvernului Maia Sandu, iar PDM încă nu-și anunțase retragerea de la guvernare, Klaus Iohannis a adresat o scrisoare președintelui Consiliului European și șefului Comisiei Europene, în care a lansat un apel la indentificarea urgentă a unor soluții concrete pentru a pune capăt situației din Republica Moldova. Tot atunci, Iohannis a adresat forțelor politice de la Chișinău un „apel ferm pentru respectarea democrației și a statului de drept”, declarând că România este „pregătită să sprijine aceste eforturi în deplină concordanță cu obiectivul nostru strategic, care este și obiectivul Uniunii Europene”.

2. Theodor Paleologu

Theodor Paleologu este candidatul Partidului Mișcarea Populară la alegerile prezidențiale din noiembrie. Este eseist, diplomat şi om politic român, ambasador al României în Danemarca şi Islanda în perioada 2005 – 2008. A renunțat la diplomație pentru a candida la alegerile legislative din 2008 din România. În urma acestui scrutin, a devenit deputat de Bucureşti în Parlamentul României şi ministru al culturii în guvernul Emil Boc. În 2014, a părăsit Partidul Democrat Liberal, alăturându-se Partidului Mișcarea Populară.

Theodor Paleologu a declarat că România are nevoie de un minister pentru relația cu Republica Moldova, care ar trebui să aibă scopul de a pregăti o eventuală unire. Potrivit lui, înființarea unui minister pentru relația cu Republica Moldova ar pregăti România pentru o zi a unirii.

„Ideea este că trebuie să fii pregătit. Modelul este cel al Republicii Federale Germania care s-a pregătit pentru momentul în care se pune problema unirii. Am convingerea că problema unirii se va pune sau măcar că se poate pune cândva”. Liderul PMP, Eugen Tomac, a declarat că Theodor Paleologu va fi și președintele tuturor moldovenilor, unirea Republicii Moldova cu România fiind unul dintre principalele obiective ale PMP.

3. Dan Barna

Dan Barna este licențiat în Drept. În decembrie 2016 a fost ales deputat USR de Sibiu. În Camera Deputaților, Dan Barna este vicepreședinte al Comisiei pentru politică externă și membru în Comisia pentru afaceri europene. A fost membru al Guvernului Cioloș, unde a deținut funcția de secretar de stat la Ministerul Fondurilor Europene condus de Cristian Ghinea, unul dintre principalii săi colaboratori din USR. În octombrie 2017, Dan Barna a fost ales președintele USR.

A avut mai multe întâlnirii cu românii din Republica Moldova, în cadrul cărora a declarat că România trebuie să fie prima voce dinspre Europa în relația cu R. Moldova, nu ultima.

„Mie mi se pare perfect îndreptățit și este un demers pe care o să-l susțin în continuare ca România să fie cel mai activ, mai vocal și mai asumat avocat al Republicii Moldova în toate aceste demersuri de accedere a Moldovei cât mai aproape de Uniunea Europeană. Și sper la un moment dat, într-un viitor nu foarte îndepărtat, să devină și membru al Uniunii Europene”. Într-un mesaj către cetățenii Republicii Moldova i-a îndemnat să creadă în continuare în România, pentru că acolo este o nouă generație de politicieni care va veni cu siguranță la conducerea acestui stat.

4. Kelemen Hunor

Kelemen Hunor este medic veterinar, profesor de filosofie si politician român de etnie maghiară, ales președinte al UDMR la congresul din 2011. A candidat la președinția României din partea Uniunii Democrate a Maghiarilor din România în 2009. A fost ministru al Culturii în perioada decembrie 2009 – aprilie 2012, în Guvernul Boc II și Mihai Răzvan Ungureanu. La alegerile prezidențiale din 2009 Kelemen a obținut 3,83% din voturi.

În martie 2018, Parlamentul de la București a adoptat o declarație privind unificarea cu R. Moldova. UDMR s-a abținut. Întrebat de ce, Kelemen Hunor a declarat că sentimental înțelege hotărârea și discursurile din Parlament.

„Dar am discutat cu aliații noștri, cu Washington-ul cu Bruxelles-ul? Când am fost acceptați în NATO, n-am spus că vom aduce în interiorul Alianței un conflict înghețat cu Rusia. Asta s-ar întâmpla dacă s-ar realiza ce doresc politicienii români în frunte cu Băsescu, Dragnea, Tăriceanu, Orban, Barna”. Tot atunci, el a menționat că politicienii nu pot să arunce o țară într-o asemenea aventura, iar cazul Germaniei a fost o altă situație, din alt film. „Și dacă se rezolvă problema transnistreană, ceea ce nu cred, ar accepta R.Moldova să se transforme în 5 județe în estul României? De ce nu vrem sa vorbim despre federalizare?”, a menționat atunci el.

5. Viorica Dăncilă

Ocupă funcția de prim-ministră a României din 29 ianuarie 2018. A absolvit Facultatea Forajul Sondelor și Exploatarea Zăcămintelor de Hidrocarburi, a obținut masterul Spațiul Public European. Este specializată în programarea și managementul proiectelor, bazele economiei petroliere și luarea deciziilor, expert în armonizarea legislativă – integrare europeană. A fost profesoară la Liceul Industrial din Videle, iar din 1997 până în 2009 a fost inginer la Petrom SA. Este membră a Partidului Social Democrat încă din 1996. La 21 ianuarie 2009 devine europarlamentar social-democrat. Până în 2018, Viorica Dăncilă a deținut două mandate succesive în Parlamentul European. Este deseori criticată, la fel ca partidul pe care-l reprezintă, pentru incompetență și corupție.

Ocupând poziția de premier, a făcut mai multe declarații privind relații cu Republica Moldova, în care a afirmat că Guvernul de la București va acorda sprijin țării noastre pentru implementarea proiectelor din domeniile de protecția mediului, sănătate, educație.

„Dorim să aducem o contribuție directă la îmbunatățirea condițiilor de trai a tuturor cetățenilor Republicii Moldova. Astfel, cele două guverne vor începe să lucreze în cadrul unui grup de lucru interguvernamental, urmând să analizăm ce proiecte în curs de derulare necesită atenție imediată. Putem avea în vedere derularea de proiecte noi care să susțină avansul european al Republicii Moldova”, a declarat Viorica Dăncilă după o întrevedere cu premierul Maia Sandu. Totodată, a fost criticată de politicieni unioniști de peste Prut pentru că nu are o poziție fermă în acest sens. Eugen Tomac, președintele PMP, i-a adresat o scrisoare deschisă în care i-a cerut să nu omoare presa de limbă română din Republica Moldova, el afirmând că mass-media de limba română de peste Prut este în moarte clinică din cauza reducerii substanțiale a finanțării acordate de statul român.

6. Cătălin Ivan

Cătălin Ivan este absolvent al Facultății de Economie și Administrarea Afacerilor din cadrul Universității „Al. I. Cuza” din Iași. Deține un masterat în afaceri internaționale și unul în management politic. A fost membru al PSD și europarlamentar. A făcut parte din Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților, momentan fiind europarlamentar neafiliat. Este președinte al Partidului Alternativa pentru Demnitate Națională – ADN.

În calitate de europarlamentar Cătălin Ivan a optat pentru întărirea relațiilor dintre România şi Republica Moldova şi de consolidarea parteneriatului RM cu Uniunea Europeană. Cunoaște bine situația din Republica Moldova. A fost și membru al delegației UE-Republica Moldova. În urma alegerilor parlamentare din 2015, a declarat că mesajul moldovenilor a arătat clar direcția către care se îndreaptă și de la care nu mai poate fi „întoarsă”.

7. Ninel Peia

Este absolvent al facultății de Drept, licentiat în stiinte juridice. În perioada 2012 -2016  a fost deputat în Camera Deputatilor, din partea Partidului Social Democrat. În martie 2016, Peia a fost exclus din PSD. În 2018 a devenit presedinte Partidul Neamul Românesc.

În 2016 a declarat că Unirea devine din ce în ce mai populară peste Prut.

„Cred că a venit timpul ca toate forțele din România, fie ele politice, economice, culturale sau chiar instituționale, să lucreze împreună la proiectul Unirii. Avem de partea noastră toate argumentele posibile, fie naționale și sentimentale, fie economice și financiare. Aceste lucruri însă trebuie spuse peste Prut, cât mai des, cât mai mult și cu o forță din ce în ce ai mare. Singurul lucru de care avem nevoie pentru a face Unirea este ca cetățenii de pe ambele maluri ale Prutului să-și dorească acest lucru. Iar acel moment nu este departe”.

8. Sebastian Popescu

Este de profesie medic veterinar. Spune însă că în ultimii ani a fost jurnalist, deținând două site-uri de știri exclusivnews.ro și recentnews.ro. Înainte de a-și anunța candidatura a cedat cele două publicații online unui coleg de partid. Se definește drept „oltean pur sânge, iute la mânie“.

În programul său electoral se menționează: reîntregirea ţării prin unirea Republicii Moldova cu România va fi unul dintre punctele prioritare în cei cinci ani de mandat ca preşedinte al României. Voi depune toate eforturile diplomatice pentru recuperarea Tezaurului şi/sau a contravalorii acestuia, de la Federaţia Rusă.

9. John-Ion Banu

Este candidat al Partidului Națiunea Română, stabilit în Statele Unite. A crescut în România, iar în 1985 a emigrat in Statele Unite ale Americii unde și-a luat numele de „John”. Aflat în Statele Unite, John Banu a creat Liga Româno-Americană, o asociație care a devenit cea mai puternică organizație românească din Florida. John Ion Banu candidează la funcția de președinte al României cu susținerea partidului PNRo – Partidul Națiunea Română, al cărui președinte fondator este.

Nu a făcut declarații oficiale despre Republica Moldova.

10. Mircea Diaconu

Mircea Diaconu este actor, om politic și fost profesor la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică Ion Luca Caragiale din București. Fost director al Teatrului „Nottara” din București. El a fost membru în Consiliul Național al Audiovizualului, senator din partea PNL din 2008 până în 2012, europarlamentar independent, membru al Grupului ALDE și vice-președinte al Comisiei pentru Cultură și Educație din 2014 până în 2019.

În 2018 a susținut organizarea la sediul din Bruxelles al Parlamentului European a unei conferințe „România și regiunile istorice în anul centenar: Cultură, identitate, valori europene”. În opinia lui, comunităţile românești din regiunile istorice sunt adeseori uitate atunci când se vorbește despre românii din afară graniţelor ţării.

„Și în Timoc, Cernăuți, Odessa sau Basarabia trăiesc români care sunt în același timp europeni, prin cultură, și ale căror drepturi trebuie respectate”. A lansat o scrisoare deschisă adresată președintelui şi Guvernului de la București în care a solicitat implicarea în rezolvarea problemelor privind încălcarea drepturilor românilor din afara frontierelor. „Comunităţile româneşti din afara graniţelor beneficiază, din păcate, de un tratament aflat în continuă degradare”, se spunea în scrisoare, făcută publică.

11. Bogdan Stanoevici

De profesie actor, Bogdan Stanoevici este director al Circului Metropolitan București.A fost secretar de stat în Ministerul Culturii în perioada ianuarie – decembrie 2015, iar înainte de a ocupa această funcţie, a fost ministru delegat pentru Românii de Pretutindeni în Guvernul Ponta. Cu câteva luni înainte de Revoluţia din 1989, a părăsit România, stabilindu-se în Franţa, unde şi-a continuat cariera actoricească. Stanoevici a revenit în România în 2011.

În 2014, pe când deținea funcția de ministru delegat pentru românii de pretutindeni, Bogdan Stanoevici, a votat la Chişinău, la secţia de votare din sediul Ambasadei României în Republica Moldova.

El a declarat că a dorit să-şi exercite dreptul la vot în Republica Moldova, întrucât acest lucru are o încărcătură simbolică.

Bogdan Stanoevici a subliniat sprijinul pe care România l-a acordat Republicii Moldova, în special în ultimii ani, subliniind că România va ajuta necondiţionat şi în continuare Republica Moldova ca aceasta să obțină calitatea de membru al Uniunii Europene.

12. Ramona Bruynseels

Ramona Ioana Bruynseels, candidata la alegerile prezidențiale din partea Partidului Puterii Umaniste, este consilier de stat pentru mediul de afaceri în aparatul de lucru al premierului Viorica Dăncilă. Ramona Bruynseels a terminat Facultatea de Drept şi a absolvit un program în cadrul Universităţii Harvard. Are o experiență de peste 10 ani în piețe financiare, în domeniul bancar, învățământ universitar în România.

Presa de peste Prut nu citează declarații ale acestei candidate privind relația cu Republica Moldova. Totuși, a fost protagonista unei situații intens comentate în România, când fiind la Digi24.ro a fost întrebată de moderator despre partenerii din Est ai României, trimitere la Republica Moldova ori Ucraina, Ramona Ioana Bruynseels a declarat: „Nu îi ignorăm total și nici nu avem cum. Suntem împreună cu Rusia parte a NATO, trebuie să ne continuăm exercițiile bilaterale și exercițiile din cadrul NATO pe partea militară”.

13. Viorel Cataramă

Viorel Cataramă este un om de afaceri român care a fondat în anul 1990 compania Elvila, fiind prezent şi pe scena politică din România. A fost la conducerea Noului Partid Liberal, iar din 1993, după fuziunea acestuia cu PNL, a fost vicepreședinte al Partidului Național Liberal. A fost senator PNL de Bacău, În 2006 se numără printre membrii fondatori ai Grupului pentru Dialog Liberal, al cărui președinte este, iar în 2010 este ales vicepreședinte al Asociației „Friends of Opera ”. În noiembrie 2018, Cataramă decide să părăsească partidul pentru a-și forma propriul partid, numit Dreapta Liberală (DL).

În 2011, a declarat că unirea României cu Republica Moldova este „perfect realizabilă”, apreciind că o astfel de mișcare i-ar fi oferit lui Traian Băsescu șansa de a intra în istorie ca fiind „unificatorul țării”.

14. Alexandru Cumpănaşu

Este unchiul Alexandrei, tânăra ucisă la Caracal, și se prezintă ca fiind candidatul anti-sistem. Presa de peste Prut scrie că spre deosebire de alți candidați la alegerile prezidențiale din noiembrie, Alexandru Cumpanașu preferă să își țină CV-ul „la secret”, beneficiind de faptul că și-a desfășurat activitatea în zona ONG-urilor, nu în instituții de stat, chiar dacă a câștigat, sub diverse forme și contracte, foarte multi bani publici.

Nu am identificat declarații ale acestui candidat despre Republica Moldova.

Precizăm că alegerile prezidențiale 2019 în România vor avea loc pe 10 noiembrie pentru primul tur și 24 noiembrie pentru turul doi. În străinătate se va putea vota de-a lungul a trei zile, adică de vineri (8 noiembrie) până duminică (10 noiembrie) pentru primul tur ți de vineri (22 noiembrie) până duminică (24 noiembrie) pentru al doilea tur. La scrutinul prezidențial din noiembrie 2014, au votat 21 928 de români din Republica Moldova.

Citește mai departe

Alegeri

Pentru prima dată în istoria Parlamentului European: o studentă de 21 de ani a devenit deputată

Publicat

pe

De către

PE SCURT

21 de ani, 3 luni și 3 zile – anume atâta avea studenta Kira Marie Peter-Hansen, când a scris o nouă fie în istorie ca cea mai tânără persoană care a fost vreodată aleasă ca membră a Parlamentului European.

PE LUNG

Kira studiază economia la Universitatea din Copenhaga. Ea a bătut strâns recordul anterior înregistrat în 1999 de Ilka Schröder, care era cu o lună mai în vârstă decât Peter-Hansen în momentul alegerii ei.

În Parlamentul European, Peter-Hansen își propune să lupte împotriva schimbărilor climatice, relatează euronews.com.

Ca să participe la ședințele organizate la Bruxelles și Strasbourg, Kira va fi nevoită să călătorească cu trenul timp de 16 ore, adică să parcurgă cele peste 1800 km în ambele direcții.  Însă, ea susține că acum lucrează la organizarea unor întâlniri oficiale, pentru a putea sta câte două săptămâni la Bruxelles și o săptămână acasă.

Dacă e să te uiți la membrii noului Parlament European, atunci observi o imagine pestriță. Peter-Hansen va sta alături de fostul premier al Italiei Silvio Berlusconi.

Parlamentul European este organul Uniunii Europene cu puteri legislative. Acesta este ales în mod direct, de către cetățenii UE, odată la cinci ani. În perioada 23-26 mai a fost ales noul parlament.

Parlamentul European are trei rolul principale. Unul dintre roluri este cel legislativ. Parlamentul European adoptă legislația UE, ia decizii cu privire la acordurile internaționale, ia decizii cu privire la extinderea uniunii.

Al doilea rol al Parlamentului European este cel de control. Parlamentul exercită control democratic asupra instituțiilor UE, alege președintele Comisiei Europene, analizează petițiile cetățenilor, formează comisii de anchetă, participă la misiuni de observare a alegerilor.

Al treilea rol este cel bugetar. Parlamentul European, împreună cu Consiliul UE, aprobă bugetul Uniunii Europene.

Parlamentul European se împart în două etape principale: pregătirea și adoptarea legislației. Sunt 20 de comisii și 2 subcomisii care examinează propunerile legislative. În ședințele plenare deputații votează legile și amendamentele propuse.

Numărul deputaților din fiecare circumscripție (țară) este proporțional cu numărul populației din circumscripția respectivă. Însă, nu poate să există o țară cu mai puțin de deputați și o țară cu mai mult de 96 deputați. În total, în Parlamentul European lucrează 751 de deputați.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Social11 ore în urmă

2 iunie 2020. COVID-19, PE SCURT/ +188 cazuri noi de COVID-19. 17 sunt lucrători medicali

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

PoliticăO zi în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană / Autoritățile separatiste vor achita compensații de 23 euro antreprenorilor

PE SCURT În săptămâna trecută în regiunea transnistreană a fost prelungită starea de urgență, un bebeluș a fost testat pozitiv...

SocialO zi în urmă

Deșeurile generate de pandemie – o nouă problemă ecologică la care Moldova nu are soluții

PE SCURT  Imaginea în care un activist ține pe un suport mai multe măști colectate din apele ce înconjoară insulele...

SocialO zi în urmă

1 iunie 2020. COVID-19, PE SCURT: 109 cazuri noi și zece decese

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Cultură2 zile în urmă

Festivalul Mai Dulce anulat, dar alături de fanii deserturilor. 5 rețete pe care ai vrea să le încerci

PE SCURT Din cauza pandemiei de coronavirus și a restricțiilor, festivalul Mai Dulce a fost anulat. Însă organizatorii nu s-au...

Lifestyle2 zile în urmă

6 cartiere post-comuniste superbe, unde ai vrea să locuiești

PE SCURT În vremea comunismului, blocurile erau simboluri ale politicii locative egalitare. Iar mai târziu au devenit un simbol al...

Cultură2 zile în urmă

Câte o librărie în fiecare sat: apariția și dispariția librăriilor Luminița în Moldova

În ambele sate ale bunicilor mei se găsesc două clădiri similare, cu ferestre mari, care în anii 70 au fost...

Advertisement

Politică

PoliticăO săptămână în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Tiraspolul atacă Chișinăul: „Deficit de conștiință și rațiune”

PE SCURT Așa-zisele autorități din regiunea transnistreană redeschid treptat afacerile și instituțiile. 143 de beneficiari și angajați ai internatului psihoneurologic...

Politică2 săptămâni în urmă

De la nostalgie până la tușonkă și hrișcă. Timpuri, pandemie și elite politice

COVID-19 a bulversat întreaga lume, ne-a închis hotarele, ne-a limitat drepturile, ne-a blocat accesul și ne-a îndemnat să stăm acasă....

Politică2 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Primul caz de re-infectare, focar major în internatul din Bender și acuzații politice 

PE SCURT Săptămâna 11-17 mai a fost marcată de câteva evenimente în regiunea transnistreană și în relația dintre Chișinău-Tiraspol. Există...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană: sate blocate și ședințe ratate

PE SCURT Săptămâna trecută a fost marcată de câteva evenimente în relația Chișinăului cu regiunea transnistreană. De mâine se relaxează...

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în Transnistria. Noi acuzații la adresa Chișinăului. Despre împrumutul rusesc: „forțele pro-occidentale și pro-române controlează Curtea Constituțională”

PE SCURT Săptămâna 27 aprilie – 3 mai s-a dovedit a fi mai intensă pe linia politică Chișinău – Tiraspol....

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în Transnistria/ Autoritățile separatiste vorbesc despre „provocări existente în relațiile cu Republica Moldova”

PE SCURT După ce săptămâna trecută la Tiraspol se tiraja mesajul „Chișinăul își deghizează cinic fraudele diplomatice și birocratice prin...

Externe1 lună în urmă

Cum un oraș din Polonia a scăpat de publicitate și ce face Chișinăul

PE SCURT Jurnalistul polonez Dawid Krawczyk povestește cum orașul Nałęczów din Polonia a scăpat de publicitate și a obținut reputația...

Advertisement

Opinii

iunie 2020
L Ma Mi J V S D
« mai    
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
2930