Connect with us
"
"

Alegeri

Tot ce trebuie să știi despre alegerile pentru Parlamentul European

Publicat

pe

PE SCURT

Parlamentul European este organul Uniunii Europene cu puteri legislative. Acesta este ales în mod direct, de către cetățenii UE, odată la cinci ani. În perioada 23-26 mai va fi ales următorul parlament.

PE LUNG

Parlamentul European are trei rolul principale. Unul dintre roluri este cel legislativ. Parlamentul European adoptă legislația UE, ia decizii cu privire la acordurile internaționale, ia decizii cu privire la extinderea uniunii.

Al doilea rol al Parlamentului European este cel de control. Parlamentul exercită control democratic asupra instituțiilor UE, alege președintele Comisiei Europene, analizează petițiile cetățenilor, formează comisii de anchetă, participă la misiuni de observare a alegerilor.

Al treilea rol este cel bugetar. Parlamentul European, împreună cu Consiliul UE, aprobă bugetul Uniunii Europene.

Parlamentul European se împart în două etape principale: pregătirea și adoptarea legislației. Sunt 20 de comisii și 2 subcomisii care examinează propunerile legislative. În ședințele plenare deputații votează legile și amendamentele propuse.

Numărul deputaților din fiecare circumscripție (țară) este proporțional cu numărul populației din circumscripția respectivă. Însă, nu poate să există o țară cu mai puțin de 6 deputați și o țară cu mai mult de 96 deputați. În total, în Parlamentul European lucrează 751 de deputați.

Potrivit europa.eu, țările din UE au tradiții electorale diferite și fiecare își poate alege ziua de vot dintr-un interval de patru zile, care începe joi (ziua în care votează în mod obișnuit cetățenii din Țările de Jos) și se termină duminică (ziua în care votează alegătorii din majoritatea statelor membre).

Dacă participarea la vot la alegerile europene este obligatorie în țara-gazdă și figurați deja pe listele sale electorale, sunteți obligat să votați, la fel ca și cetățenii țării respective.

Votul este obligatoriu în Belgia, Bulgaria, Cipru, Grecia și Luxemburg

În prezent, următoarele state membre aplică praguri electorale:

Franța (în funcție de circumscripție), Lituania, Polonia, Slovacia, Republica Cehă, România, Croația, Letonia și Ungaria (5%);

Austria, Italia și Suedia (4%);

Grecia (3%);

și Cipru (1,8%).

Celelalte state membre nu aplică praguri.

Circumscripția România

Cetățenii Republicii Moldova care au redobândit sau au obținut cetățenia României, pot să-și exercite dreptul la vot pentru alegerile europarlamentare.

Europa.eu recomandă: dacă locuiți în altă țară din UE, dar doriți să votați candidații la alegerile europene din țara dumneavoastră de origine, verificați dacă vă mai aflați încă pe listele electorale sau dacă trebuie să vă înregistrați din nou. Este posibil să trebuiască să vă înregistrați pe lângă autoritățile din țara de origine înainte de a putea vota.

Puteți fie să mergeți în țara de origine pentru a vota, fie să votați la ambasada sau consulatul din țara-gazdă. Cum votezi în România, citește pe alegerile-europene.eu.

În 2014, în Republica Moldova au fost deschise 8 secții de votare pentru alegerile Parlamentului European în circumscripția România. Detalii, citiți pe site-ul Ambasadei României în Republica Moldova.

În România, pentru alegerile Parlamentului European, s-au înscris 23 de partide politice și 7 candidați independenți. Printre candidații independenți se numără George Simion, președintele platformei unioniste „Acțiunea 2012”. De asemenea, fostul premier al R. Moldova, Iurie Leancă, candidează pe lista partidului „Pro România”, pe poziția patru. Cap de listă va fi fostul prim-ministru al României Victor Ponta, președintele Partidului „Pro România”. Mai multe detalii despre candidați, puteți citi pe europarlamentare2019bec.ro.

Politică

COVID-19 în regiunea transnistreană: Tiraspolul sugerează că s-a descurcat mai bine decât Chișinăul

Publicat

pe

PE SCURT

Biroul Politici de Reintegrare a anunțat că au fost ridicate unele restricții de circulație pentru locuitorii satelor din stânga Nistrului, subordonate Chișinăului. 

Regiunea transnistreană ridică treptat restricțiile pentru locuitori și a stabilit reguli de deschidere și vizitare a plajelor.

Săptămâna trecută câțiva fermieri care se duceau pe terenurile lor au fost opriți de către „miliția transnistreană” și au fost „amendați”. Partea transnistreană spune că incidentul ar fi încă o provocare a Chișinăului.

PE LUNG

1040 cazuri de COVID-19 în regiunea transnistreană

Până în prezent, au fost raportate 1035 de cazuri de infecție cu coronavirus. Boala a fost învinsă de 694 de pacienți.

În ultimele patru zile, 101 persoane au fost tratate, au fost depistate 30 de cazuri noi de infecție, numărul deceselor rămânând același: 39 de persoane. Așa-zisele autorități declară că a fost înregistrată o tendință a scăderii nivelului de îmbolnăvire cu COVID-19.

De asemenea, săptămâna trecută 16 luptători ai brigăzii speciale de reacționare rapidă „Nistru” au fost infectați cu COVID-19. Brigada neutralizează infractorii deosebit de periculoşi sau eliberează ostaticii.

Bal pe timp de pandemie

„În siguranță nu înseamnă fără atmosferă” a declarat Vadim Krasnoselskii, așa-zisul lider de la Tiraspol, despre organizarea balurilor de absolvire. Acesta a menționat că organizarea va fi centralizată, iar în localitățile mai dens populate vor fi organizate baluri de absolvire în mai multe zile și nu toate într-o singură zi, într-un singur loc. De asemenea, s-a propus un concurs pentru cea mai bună organizare a unui bal de absolvire pe timp de pandemie. 

Absolvenților li se vor înmâna diplomele și certificatele de absolvire în locuri special amenajate în parcuri de către administrațiile locale. 

Se redeschid piețele, restaurantele, plajele și bisericile

De astăzi, au început să circule în regiunea transnistreană microbuzele. De mâine, 9 iunie, piețele de haine vor începe să funcționeze. Piețele de fructe și legume au început să lucreze încă de pe 2 iunie. De pe 4 iunie, în orașul Bender a reînceput să circule, doar dimineața și seara, troleibuzele. Totuși, cu transportul public pot să circule doar persoanele angajate, prezentând permisiunea de la angajator. 

De săptămâna trecută au început să funcționeze cafenelele și terasele. Acestea vor lucra doar până la ora 22:00, iar funcționarea pe timp de noapte este interzisă. 

De asemenea, de pe 5 iunie li se permite oamenilor să meargă la biserică,  respectând măsurile de igienă și protecție împotriva COVID-19. Regulile pe care trebuie să le respecte enoriașii, dar și reprezentanții bisericilor sunt: purtarea măștilor, dezinfectarea mâinilor la intrarea în lăcașele sfinte. Nu se recomandă atingerea icoanelor, crucilor și altor obiecte din interior, enoriașii trebuie să respecte o distanță minimă de 1,5 m, iar în biserică este permis un număr limitat de oameni. Salutarea dintre enoriași și reprezentanții bisericilor trebuie să fie doar înclinând capul înainte sau corpul. 

De asemenea, așa-zisele autorități au reglementat și prezența pe plaje. Infecționiștii au recomandat ca pe plaje, între vizitatori, să fie o distanță minimă de doi metri. Se permite vizitarea plajelor doar în grupuri nu mai mari de patru persoane. Li se recomandă oamenilor să evite băile comune și vestiarele. Au fost interzise vânzarea alcoolului și mâncării pe plajă, dar și pregătirea mâncării la grătar, se arată în comunicatul publicat de așa-zisul Centru Epidemiologic Republican de Igienă din regiunea transnistreană.

POLITICA

Pe 3 iunie președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a avut o discuție telefonică cu așa-zisul lider al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselskii. „Părțile au analizat situația creată în Zona de Securitate, în raioanele adiacente râului Nistru, mai cu seamă a celei din satele raionului Dubăsari – Cocieri, Vasilievca, Molovata Nouă, Roghi, satul Copanca din Căușeni ș.a. Localnicii sunt nevoiți să ajungă pe malul drept al Nistrului doar cu ajutorul bacului plutitor. Această stare a lucrurilor este consecința unui șir de măsuri întreprinse de structurile transnistrene în lupta cu virusul COVID-19, ceea ce a generat probleme grave pentru locuitorii satelor respective”, se arată în comunicatul apărut pe site-ul președinte.md

Enlarge

dodo
Foto: președinte.md

În ziua următoare, patru locuitori ai satului Cocieri, angajați ai unui agent economic din aceeași localitate, au fost opriți de către „miliția transnistreană” la unul dintre blocajele instalate la mijlocul lunii martie și „amendați”. Aceștia se duceau spre terenurile amplasate până la traseul Râbnița-Tiraspol.

❗️Astăzi, 4 iunie 2020 în jurul orei 10:00, patru locuitori ai s.Cocieri, angajați ai unui agent economic din aceiași…

Geplaatst door Promo-LEX op Donderdag 4 juni 2020

Despre această situație, într-un articol publicat pe PMR Novosti, se scrie că incidentul ar fi de fapt o provocare din partea Chișinăului, iar fermierii moldoveni ar fi fost opriți de către poliția rutieră, întrucât pe bancheta din spate erau patru persoane, ceea ce ar însemna o încălcare gravă a funcționării vehiculului.

Iar Oleg Belyakov, co-președintele părții transnistrene în Comisia Unificată de Control a declarat că „Chișinăul încearcă să submineze stabilitatea în zona de securitate cu provocări primitive”, se arată în altă știre.

De asemenea, liderul separatist de la Tiraspol a avut un video-call cu șeful Misiunii OSCE Claus Neukirch. „Perioada pandemică a fost un «test» pentru relațiile moldo-transnistrene, descoperind interesul politic al acțiunilor contraproductive ale Moldovei și dezvăluind profunzimea contradicțiilor dintre părți”, a declarat Krasnoselski.

Cu toate acestea, regiunea transnistreană stă cu ochii pe ce se întâmplă în Republica Moldova. PMR Novosti a publicat un articol cu titlul „Ieșirea necontrolată din carantină a Moldovei a dus la o creștere a îmbolnăvirilor cu coronavirus”, comparând situația din Moldova și cea din zona transnistreană, cu accentul pe faptul că situația în regiunea transnistreană ar fi mai bună.

Biroul Politici de Reintegrare anunță că astăzi au fost ridicate restricțiile de circulație a locuitorilor satelor Varnița, Copanca, Molovata Nouă, Cocieri, Pohrebea, Doroțcaia, Coșnița și Pârâta. Aceștia pot circula liber prin doar câteva puncte de trecere a liniei administrative: Bender-Varnița, Zagornoie-Copanca, Dubăsari-Doroțcaia, Dubăsari-Coșnița, Dubăsari-Cocieri.

Criză de costume medicale

În timp ce așa-zisele autorități transnistrene sugerează că situația în zonă ar fi mai bună decât în restul Moldovei, medicii din regiunea transnistreană nu au suficiente halate și costume de protecție împotriva COVID-19. Așa-zisele autorități studiază posibilitatea de a le oferi medicilor costume de protecție mai ușoare, din acest motiv, dar și pentru că este vară, iar temperaturile cresc. 

Citește mai departe

Politică

De la nostalgie până la tușonkă și hrișcă. Timpuri, pandemie și elite politice

Publicat

pe

De către

COVID-19 a bulversat întreaga lume, ne-a închis hotarele, ne-a limitat drepturile, ne-a blocat accesul și ne-a îndemnat să stăm acasă. Timp în care unii au reușit să fie nostalgici după timpurile de înainte, alții au continuat să-și apere drepturile și să încerce să dea o mână de ajutor celor care nu se descurcă singuri, iar alții au răscolit prin istorie, ca să descopere ce trebuie să facem pentru a nu greși. Despre nostalgie, politică, politici, propagandă și timp, am discutat cu istoricul Virgil Pâslariuc, care a participat săptămâna trecută la o dezbatere online organizată de cei de la Europa Liberă

Cum vedeți situația de acum, legată de pandemie, cu privire la deciziile luate de către autorități și dacă ați putea compara această criză cu o perioadă relativ similară de înainte?

 Deciziile, mai mult sau mai puţin sincronizate şi similare ale guvernelor, au fost determinate de evoluţia epidemiologică din ultimele decenii şi de conştientizarea riscurilor din partea societăţii. Izolarea, ca formă de combatere a pericolului epidemiologic, a fost determinată de experienţa noastră socială, fiindcă nu este prima pandemie din istorie şi, putem spune cu certitudine, nici ultima. Amintim doar cele mai cunoscute: Marea Ciumă din 1347-1351 şi Gripa spaniolă din 1918-1919.  

 De câte ori a funcționat limitarea drepturilor fundamentale ale omului la soluționarea anumitor probleme economice/politice?

 Deoarece este vorba despre o situaţie de criză, care necesită instrumente suplimentare pentru gestionarea ei, guvernele pot adopta, conform legislaţiei, anumite măsuri care restricţionează funcţionarea „normală” a unor instituţii ale statului, instituind „stare de urgenţă”. De asemenea, acest mecanism prevede, la caz de necesitate, restricţionarea sau chiar suspendarea unor drepturi şi libertăţi garantate de Constituţie. Totul se face de dragul eficientizării activităţii autorităţilor şi poartă un caracter temporar. Evident, în cazul în care aceste măsuri extraordinare duc la soluţionarea problemelor, starea de urgenţă este justificată. Însă o problemă care se discută activ în spaţiul public este că unele regimuri vor tinde să permanentizeze această stare de urgenţă şi după criză, fapt care ar duce la reculul democraţiei. Mai ales că au fost precedente în istorie, să ne amintim aici doar de faptul că aşa a procedat Hitler la 1933, după ce a preluat puterea în Germania.

 În era când avem tot mai mult acces la informație, cât de bine știm să deosebim fake news-urile și să nu cădem în plasa propagandei?

 Faptul că avem acces la internet, nu înseamnă că suntem mai bine informaţi. Mai mult ca atât, abundenţa de informaţii este chiar o formă de dezinformare în masă, de manipulare, fiindcă în loc să îmbunătăţească înţelegerea noastră a lumii înconjurătoare, a realităţii, face ca această imagine să fie mai neclară şi nesigură. Iar aceasta adânceşte starea de anxietate, nelinişte şi frică generalizată ce domneşte în societate şi perpetuează criza. Mult rău aduce propaganda deliberată a unor ştiri false.

Propaganda nu este doar o minciună. Este mult mai complexă, de aceea este şi mai periculoasă. Ea se bazează pe o selecţie a faptelor, pe fapte rupte din context, care sunt apoi recontextualizate.

Ca să observi şi să dejoci propaganda, trebuie să ai abilităţi formate. De aceea, cel mai bun „vaccin” contra fake-news-urilor şi propagandei este educaţia. Cu cât omul este mai educat, cu atât este mai bine pregătit să trieze corect informaţiile și să fie mai imun la manipulări. Iată de ce, în ziua de azi, educaţia este atât de importantă, iată de ce în ea se investeşte enorm. Nu voi exagera dacă voi spune că anume de educaţie va depinde evoluţia democraţiei şi libertăţilor noastre.  

La dezbaterea de săptămâna trecută la Europa Liberă vorbeați despre elite și marile puteri care s-ar putea folosi de această perioadă de instabilitate. Puteți să dezvoltați și explicați mai mult această idee? La ce anume vă refereați?

Dacă aţi observat, în primele zile şi săptămâni ale crizei primeam informaţii contradictorii despre natura virusului, fapt care agrava panica în rândul populaţiei. Mai mult, mari actori internaţionali utilizau metode sofisticate de propagandă şi dezinformare în masă, cu scopul expres de a adânci criza, nu de a ieşi din ea. Cât înseamnă numai faimoasele sperietori, demne de obscurantismul medieval cu antenele 5G, vaccinele cu microcipuri sau cu „globaliştii satanişti” care ar fi inventat virusul apocaliptic, pentru a distruge omenirea! Cu regret, aceste idei năstruşnice sunt propagate şi de unii lideri de opinie din Republica Moldova. Dar pentru mine personal, mult mai îngrijorător a fost faptul că la noi, comunitatea academică, în loc să combată aceste falsuri şi să se implice activ în informarea corectă a populaţiei despre starea lucrurilor, să explice din punct de vedere ştiinţific natura şi evoluţia epidemiei şi să contribuie la elaborarea şi implementarea măsurilor de depăşire a crizei, a ales fie să stea deoparte, fie să se preocupe de succesiunea la conducerea Academiei! Dar ce să mai vorbim de Academie, dacă guvernarea noastră a fost mai mult interesată de problema perpetuării la putere, decât de combaterea epidemiei…

 Moldova.org lucrează la o serie de materiale despre URSS, în care încercăm să le explicăm tinerilor de acum ce a fost de fapt colhozul, cum a fost educația, ce însemna libertate și adevăr atunci, în perioada sovietică. În timpul documentării ne-am ciocnit de foarte mulți oameni nostalgici, care spuneau că atunci a fost mai bine și parcă au dat uitării ororile prin care au trecut. După părerea dvs. de unde pornește acest sentiment, acest devotament unui trecut pe alocuri foarte dureros și ce putem face cu această nostalgie pe care bunicii și părinții o transmit și copiilor lor?

Nostalgia este un sentiment oarecum natural, este dorul faţă de un trecut imaginat. Atât la nivel individual, cât şi la cel de grup, reconstruirea trecutului în funcţie de experienţa proprie este una din strategiile identitare consacrate. Noi ne (re)construim trecutul în funcţie de valorile la care suntem ataşaţi, iar prin acest trecut imaginat, ne (re)găsim locul în lume. Astfel, memoria colectivă există sub forma unor istorii, unor naraţiuni care ne dau sens existenţei noastre şi ne deosebesc ca fiinţe umane şi sociale. Şi încă un lucru, memoria colectivă se reproduce, se transmite din generaţie în generaţie tocmai fiindcă este un mecanism de formare şi forjare identitară. Memoria colectivă este subiectivă, ea se deosebeşte de Istoria academică, cea care se (re)scrie în conformitate cu nişte rigori ştiinţifice, dar şi faţă de discursul ideologic, care are obiective politice, de legitimare a puterii prin instrumentalizarea trecutului. De aceea, memoria colectivă este adeseori selectivă, fiindcă omul, dar şi grupul, este mai degrabă dispus să reţină momentele importante din viaţă, inclusiv experienţele negative.

Unul din paradoxurile observate de specialişti constă în faptul că nostalgia poate însemna şi „dorul” după perioadele nefaste, impregnate de experienţe negative, dar care s-au imprimat adânc în memoria individului sau colectivităţii.

Iată de ce, oamenii în etate, pot fi mai „nostalgici” pentru vremurile de restrişte, dificile, pline de lipsuri şi suferinţe, dar care au coincis cu tinereţea lor, perioade în care au fost mai activi şi plini de viaţă. La un moment dat, memoria obnubilează elementele negative ale vieţii şi le reţine selectiv, doar pe cele pozitive. De aceea, uneori trebuie să fim mai înţelegători cu bunicii noştri, tocmai din aceste considerente. Şi, evident, trebuie să fim intransigenţi cu politicienii care se folosesc de nostalgii pentru a manipula oamenii. 

De ce cetățenii RM sunt tot mai dezinteresați de politic, de alegeri? Ce a dus la apatia asta? mai ales după ce PCUS în perioada URSS obliga cetățenii să participe la vot? Și unii dintre ei chiar și azi simt un fel de datorie față de stat, dezvoltată în perioada URSS?

 Nu doar cetăţenii Republicii Moldova. Rata de participare la scrutinele electorale este în scădere peste tot în lume. Şi aici există multiple explicaţii, dezamăgirea faţă de politicieni şi politică în general, apatia faţă de treburile publice sau pur şi simplu ignoranţa. În cazul Republicii Moldova este vorba şi de plecarea a unui mare număr de alegători din ţară, chiar dacă avem de-a face cu un paradox – numărul locuitorilor scade în proporţii catastrofale, dar numărul alegătorilor pe lista CEC este în creştere an de an! Cetăţeanul trebuie să înţeleagă că viaţa lui spre bine sau spre rău depinde anume de această alegere, de oamenii pe care-i aduce în politică prin votul său sau prin lipsa votului său. Vorba americanilor: „Oamenii politici proşti sunt aleşi de electoratul deştept, care nu participă la alegeri”.  

Am văzut cât de mult ne-a ajutat UE înainte, dar și acum, în perioada pandemiei. Am văzut ajutorul din partea României și, cu toate acestea, am văzut și cum au fost primiți și petrecuți de către unele autorități medicii români. Mulți continuă să vină cu discursuri antieuropene, care este scopul acestora și cât de reală este această antipatie, atâta timp cât acceptă cu brațele deschise banii europeni?

Sunt poziţionări politice, iar acest tip de discurs are menirea să deservească un anumit segment de electorat, care are preferinţe (geo)politice ferme şi ostile Occidentului şi valorilor occidentale. În mare parte acest electorat este tributarul propagandei ruseşti, care timp de 30 de ani şi-a păstrat prezenţa în spaţiul mediatic din Republica Moldova, iar în ultimii ani lucrează la turaţii maxime. Politicienii care proliferează asemenea mesaje, se comportă ca adevăraţi agenţi de influenţă ai Federaţiei Ruse şi nici nu ascund acest lucru. Singurul lucru pe care-l ascund şi-l neagă este finanţarea lor din partea Rusiei, deoarece asemenea finanţare este ilegală. Vor putea ascunde şi nega doar până la venirea unui procuror independent.

În contextul în care globalizarea ia amploare, de ce trebuie tinerii de astăzi să știe istoria? 

Tocmai de ce a trebuit să o ştie şi tinerii din generaţiile precedente, fiindcă istoria este depozitarul memoriei experienţei noastre ca societate. Nu poţi inventa în fiecare zi bicicleta. Noi trăim din experienţa şi munca generaţiilor anterioare. Aşa cum spunea un gânditor medieval: „Noi suntem nişte pitici, căţăraţi pe umerii unor giganţi (se referea la filosofii antichităţii), dar tocmai din această cauză vedem mai departe decât ei”. Noi pur şi simplu nu putem exista fără cunoaşterea trecutului, nici la nivel individual, nici la cel comunitar. Bine, putem, dar va trebui să irosim o viaţă pentru a inventa bicicleta. Mai bine să o folosim pentru experienţele (şi greşelile) proprii!

Dacă ați putea face o comparație a clasei politice de astăzi cu una din trecut, care ar fi aceasta? Și care ar fi punctele comune dintre acestea?

Este o întrebare extrem de complexă şi mi-ar fi dificil să mă încadrez în spaţiul acordat unui interviu. Pot spune doar că nici o societate nu poate funcţiona fără elite, ele au existat în toate timpurile şi toate ţările şi vor exista în viitor. Cel puţin, nu cunoaştem societăţii în care ele nu au existat (comunismul primitiv este un mit la fel de primitiv). Deoarece elitele erau mereu responsabile de actul de guvernare, succesul sau colapsul unor state şi civilizaţii, adesea era determinat de calitatea elitelor. În Republica Moldova, aşa cum ştim cu toţii, s-a creat un regim, numit fie hibrid, fie oligarhic, fie cleptocratic în care rolul elitelor politice este unul determinant. Sistemul cleptocratic este o simbioză dintre business şi politică. Mai bine zis, politica se face prin metodele businessului, unde totul se vinde şi se cumpără, inclusiv politicienii şi votul (hrişca şi tuşonka).

Noi adesea personalizăm regimul – Voronin, Plahotniuc, Dodon – , dar esenţa sistemului îl constituie acele grupuri restrânse de oameni, care controlează diverse domenii de activitate din stat. Aceste grupuri privesc politica, nu atât ca pe un domeniu de administrare a statului pentru binele societăţii, a oamenilor, dar mai ales ca pe o sursă de venit şi îmbogăţire, adică pentru satisfacerea propriilor interese. Acest sistem s-a plămădit încă de la începuturile statului Republica Moldova (nu la 1359 mă refer!), în urma redistribuirii (pri(h)vatizării) patrimoniului public, s-a maturizat pe timpul lui Voronin şi a ajuns la apogeu (sau la paroxie, dacă doriţi) pe timpul lui Filat şi Plahotniuc, fiind preluat astăzi de Dodon. Elitele sunt esenţa acestui sistem şi ele sunt extrem de adaptive. De aceea, vedem oamenii din jurul lui Voronin, care fără remuşcări l-au abandonat şi au trecut la Plahotniuc, ca apoi să treacă la Dodon. De aceea, singura modalitate de ieşire din acest sistem corupt este schimbarea elitelor pe cale democratică, prin alegeri libere şi corecte, care să aducă în politică oameni noi, integri şi eliberarea instituţiilor statului, începând cu Preşedinţia.

Care este cea mai mare greșeală a acestor timpuri? Ce ar putea urma?

Timpurile nu fac greşeli. Le fac oamenii. Vor urma timpuri noi, cu siguranţă. Iar cât de bune vor fi ele, depinde tot de noi, de oameni.

Citește mai departe

Externe

Europa își deschide treptat hotarele. Ce au decis mai multe state

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Comisia Europeană a recomandat statelor UE și celor din spațiul Schengen să înceapă ridicarea treptată restricțiilor privind circulația locuitorilor acestor state în interiorul UE.

Bruxelles atenționează că ridicarea restricțiilor de călătorie între țări este crucială pentru întreaga piață internă a UE, în special în ajunul sezonului de vară și consideră că, printr-o abordare coordonată, aceasta poate fi făcută destul de rapid și sigur. „Suntem siguri că vom avea un sezon turistic anul acesta”, a declarat Paolo Gentiloni, comisarul european pentru economie.

În același timp, până în prezent, recomandările privind restricționarea călătoriilor transfrontaliere opționale în UE și în cadrul spațiului Schengen rămân valabile până pe 15 iunie. Până la această dată, Bruxellesul solicită să nu se deschidă frontierele externe ale Uniunii Europene – această perioadă va fi aproape sigur extinsă, deoarece mai devreme s-a anunțat că frontierele externe ale UE vor fi deschise doar după deschiderea completă a celor interne.

PE LUNG

Țările baltice și-au deschis frontierele pe 15 mai – primele din Europa

Comisia Europeană recomandă înlăturarea restricțiilor de circulație în primul rând între țările cu o situație epidemiologică similară – iar unele state au început deja acest lucru. Astfel, autoritățile din Estonia, Letonia și Lituania, unde pe toată durata pandemiei situația epidemiologică a fost  una dintre cele mai „calme” din Europa, au convenit asupra liberei circulații între cele trei țări începând cu 15 mai.

În cadrul acordului, va fi reluat transportul transfrontalier de pasageri cu autobuzul, trenul și avionul; companiilor de turism li s-a permis, de asemenea, să organizeze excursii în cadrul celor trei țări. Obligativitatea de a sta două săptămâni în carantină la trecerea frontierei a fost anulată – numai cei care s-au întors din afara statelor baltice vor trebui să o respecte. Este de așteptat ca, în viitorul apropiat, acordului cu statele baltice să se alăture și Finlanda. Începând cu 12 mai, Lituania a permis, de asemenea, parțial intrarea cetățenilor Poloniei, celor care doresc să vină la muncă sau studii. Ei nu trebuie să se conformeze carantinei de 14 zile, dar nu pot merge mai departe în Letonia sau Estonia. Totodată, Varşovia a anunţat că menține granițele închise până pe 12 iunie. Cu toate acestea, diplomaţii, străinii cu reşedinţa în Polonia şi şoferii profesionişti de camioane vor putea trece prin anumite puncte de control începând de miercuri.

Granițele dintre Germania, Franța, Austria și Elveția urmează să se deschidă începând cu 15 iunie

Interdicțiile privind circulația transfrontalieră între statele vecine încep să fie ridicate și în Europa Centrală. Din 16 mai, Germania deschide complet granița cu Luxemburg; este de așteptat ca în viitorul apropiat să se ajungă la un acord similar și cu Danemarca (data exactă deocamdată nu a fost convenită). Verificările la frontierele Germaniei cu Austria, Franța și Elveția începând cu 16 mai vor fi atenuate și vor deveni doar selective, iar lista motivelor pentru care poți intra în țară va fi extinsă. Deschiderea completă a granițelor dintre Germania, Austria, Elveția și Franța este preconizată pentru 15 iunie – din aceeași dată este probabil ca regimul obligatoriu de carantină pentru cei care intră în aceste țări să fie ridicat.

Austria, care a fost una dintre primele din Europa care a început măsurile de relaxare, a permis deja cetățenilor din toate statele UE să vină cu avionul pe aeroporturile sale. În același timp, aceștia trebuie să prezinte un test COVID-19 făcut cu cel puțin patru zile înainte de intrare sau să respecte regimul de carantină timp de două săptămâni.

La rândul său, Cehia, situată în aceeași regiune, este pregătită să-și deschidă complet granițele cu Austria începând cu 8 iunie, iar cu Slovacia din 15 iunie. În același timp, negocierile privind deschiderea frontierelor cu Germania sunt încă departe de a se termina, deoarece autoritățile cehe se tem că incidența infectării acolo este încă prea mare.

Italia, considerată focarul Europei nu a decis, practic, niciodată să-şi închidă graniţele. Doar că pe aeroporturi au fost impuse măsuri dure pentru a opri răspândirea virusului. Spania, țară afectată puternic de noul coronavirus, şi-a redeschis graniţele, dar a impus carantinarea obligatorie timp de 14 zile tuturor celor care intră în ţară. Regula va intra în vigoare pe 15 mai şi va fi aplicată pe durata stării de urgenţă, care va expira pe 24 mai. 

Sursa: Meduza.io

Foto: Postimees.ee/Mailiis Ollino

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Educație12 ore în urmă

Masterand pe Zoom. Cum am susținut teza pe timp de pandemie

Pe 11 martie 2020, în momentul în care în Republica Moldova era înregistrat deja cel de-al treilea caz de COVID-19,...

Social16 ore în urmă

Trei știri bune: Film în pod, chipsuri sănătoase și solidaritate împotriva virusului

Pe urmele lui Zaharia Cușnir Astăzi va avea loc premieră unui film în care regizorul Victor Galușca reconstruiește momentul în care au fost găsite legendarele negative...

Social17 ore în urmă

Un genocid sovietic nerecunoscut, discutat la Europa Liberă

S-au trezit în miezul nopţii, în trenuri pentru vite, fără cei dragi alături, fără nume, fără bunuri, îmbulziți cu alți...

Social20 de ore în urmă

6 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 92 cazuri noi de infectare și zece decese

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Lifestyle2 zile în urmă

Recomandare Moldova.org / 5 experiențe pe care poți să le ai ca turist în Moldova, de la Cristina Ostapenco

Gazda rubricii cu recomandări din această săptămână este Cristina Ostapenco, travel consultant la Go Travel. Nu stă o zi locului,...

Sănătate4 zile în urmă

COVID-19 poate afecta sănătatea pe termen lung: evaluările efectuate în proiectul „Grijă pentru colegi” arată consecințele infecției

Peste 60 de persoane au beneficiat deja de investigații și consultații medicale gratuite în cadrul Proiectului „Grijă pentru colegi”, lansat...

Politică4 zile în urmă

Protest în regiunea transnistreană: „Noi nu vă limităm în totalitate”

PE SCURT Ieri în Râbnița a avut loc un protest după ce așa-zisele autorități transnistrene au anulat permisele locuitorilor care...

Advertisement

Politică

PoliticăO săptămână în urmă

Ce înseamnă schimbările în Constituția Rusiei și cum ar putea influența regiunea transnistreană. Explicăm

PE SCURT De pe 25 iunie până pe 1 iulie are loc referendumul pentru modificarea Constituției Federației Ruse. În regiunea...

Politică2 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Trei sate moldovenești din stânga Nistrului au trecut în subordinea Tiraspolului?

PE SCURT Așa-zisele autorități transnistrene anunță că aproape 80% dintre cazurile de COVID-19 au fost tratate.  Thomas Mayr Harting, reprezentantul...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. „Discriminare. Autoritățile moldovenești nu au anulat bacalaureatul pentru studenții din regiune”

PE SCURT Astăzi, 16 iunie, în regiunea transnistreană, se încheie starea de urgență, însă restricțiile rămân în vigoare. Acest lucru...

Istorie4 săptămâni în urmă

„Politicienii folosesc divizarea în societate, manipulând cu preferințele alegătorilor”, spune o doctoră în Științe Politice

PE SCURT Instalarea stării de urgență pare că a amplificat problemele politice și divergențele existente în societate, la fel ca...

Politică4 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană: Tiraspolul sugerează că s-a descurcat mai bine decât Chișinăul

PE SCURT Biroul Politici de Reintegrare a anunțat că au fost ridicate unele restricții de circulație pentru locuitorii satelor din...

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană / Autoritățile separatiste vor achita compensații de 23 euro antreprenorilor

PE SCURT În săptămâna trecută în regiunea transnistreană a fost prelungită starea de urgență, un bebeluș a fost testat pozitiv...

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Tiraspolul atacă Chișinăul: „Deficit de conștiință și rațiune”

PE SCURT Așa-zisele autorități din regiunea transnistreană redeschid treptat afacerile și instituțiile. 143 de beneficiari și angajați ai internatului psihoneurologic...

Advertisement

Opinii

iulie 2020
L Ma Mi J V S D
« iun.    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031