Un fost combatant sustine ca actiunile militare de la Tighina ar fi putut avea un alt final

Actiunile militare de la Tighina, declansate la 19 iunie 1992, ar fi putut avea un alt final daca Statul Major si conducerea R. Moldova ar fi detinut informatii operative veridice si ar fi luat decizii ferme, sustine fostul combatant Gheorghe Pistol, cavaler al ordinului Stefan cel Mare. Pistol este comandantul companiei care, mai bine de o luna, a tinut una din cele mai importante pozitii din oras si singura in care nu a murit nici un ostas.

intr-un interviu acordat Agentiei Info-Prim Neo, Pistol a povestit despre evenimentele produse acum 14 ani la Tighina. Compania sa, din cadrul Batalionului Patrula si Santinela a Comisariatului General de Politie, s-a apropiat de Tighina la 19 iunie. Nu departe de oras, un ofiter al Statului Major a ordonat deplasarea combatantilor spre podul de pe Nistru. „Am fi fost omoriti cu totii, daca nu ne oprea un ofiter al Brigazii cu destinatie speciala „Fulger”, care a declarat ca Tighina e plina de gardisti si cazaci inarmati, ca pozitiile lor se afla in imediata vecinatate. Am inteles ca Statul Major, care se afla la 30 de kilometri de Tighina, nu dispunea de informatii veridice si nu controla situatia”, spune Gheorghe Pistol.

Din aceeasi cauza, sustine combatantul, a fost ratata sansa de intra in Tighina in noaptea de 22 spre 23 iunie, cind orasul era liber, trupele gardistilor transnistreni retragindu-se peste Nistru. Nici combatantii nu cunosteau acest lucru, aflind informatia peste citeva zile de la localnici si de la gardistii capturati.

Potrivit lui Pistol, compania sa a fost dislocata in cinematograful „Drujba”, situat in preajma unui drum important ce leaga Causenii cu centrul orasului, singura cale de acces spre Comisariatul de Politie Tighina. De mai multe ori inamicul a incercat sa preia controlul acestui punct strategic, dar nu a reusit. Politistii de sub conducerea sa au reusit sa captureze tehnica blindata, ofiteri in termen ai Armatei rusesti, veniti din orasul Usuriisk pentru a se inrola in trupele separatiste, gardisti care cercetau pozitiile politistilor moldoveni. in momentul retinerii, acestia aveau asupra sa pasapoarte noi-noute, toate cu o singura viza de resedinta – pe str. Kommunisticeskaia, 65.

Potrivit lui Pistol, in dupa-amiaza zilei de 22 iunie, in intreg orasul au fost declansate sirenele, acesta fiind – precum s-a aflat mai tirziu – un semnal de atac frontal pentru trupele separatiste de a cuceri Tighina, iar spre pozitia in care se afla Compania BSPS a pornit un atac masiv, sustinut de tancuri. Peste citva timp au trecut in zbor, la inaltime joasa, citeva avioane MIG-29 ale fortelor armate ale Moldovei, care au pus in dificultate trupele separatiste. „in noaptea de 22 spre 23 in oras era o liniste mormintala, doar la pod s-au auzit impuscaturi, ca sa aflam mai tirziu, ca doua regimente ale transnistrenilor s-au impuscat reciproc, crezind ca unul dintre ele este al nostru”, sustine sursa citata.

Dupa cum s-a dovedit mai tirziu, fortele separatiste au parasit orasul in acea noapte. Pistol crede ca Statul Major, desi dispunea de servicii secrete, nu cunostea ca Tighina e libera si nu a folosit momentul. Acest lucru l-au intuit si batalioanele gardistilor, care la 23 iunie s-au intors si au ocupat orasul. „Trupele Chisinaului au intrat de citeva ori in Tighina, dar de fiecare data erau retrase, prin ordinul comandantilor. Ultima data, in noaptea de 22 spre 23 iunie, cind orasul nu era controlat de nimeni. Daca stiam, poate azi era o alta situatie. Batalioanele gardistilor au intuit ezitarile Statului Major moldovenesc si, la 23 iunie, au revenit si au ocupat orasul”, spune Gheorghe Chistol.

Luni, 19 iunie, organizatiile participantilor la luptele pentru independenta si integritatea R. Moldova au organizat la Cimitirul Central din strada Armeneasca, depuneri de flori si masa de pomenire in memoria combatantilor cazuti la Tighina. Conform datelor facute publice, in razboiul de pe Nistru au participat in jur de 28 de mii de combatanti. // Info-Prim Neo

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.