De Nicolae Roibu
Guvernul a propus să fie comasate două centre ştiinţifice ale AŞM – Institutul de Filologie şi Institutul Patrimoniului Cultural. Potrivit savanţilor filologi, prin aceasta se urmăreşte, de fapt, desfiinţarea Institutului de Filologie, singura instituţie de la AŞM care s-a pronunţat cu argumente ştiinţifice, în anii 1988-1999, în apărarea limbii române. Propunerea guvernului a fost adusă la cunoştinţa savanţilor în cadrul şedinţei de joi, 28 mai, a Consiliului suprem şi de dezvoltare al Academiei de Ştiinţe a Moldovei de către preşedintele AŞM, acad. Gheorghe Duca.
Vineri, problema a fost pusă în discuţie şi la adunarea generală a colectivului Institutului de Filologie. Directoarea acestuia, dr. Ana Bantoş, a spus că motivul invocat a fost că institutul este prea politizat, iar cel oficial e legat de „optimizarea” instituţiilor academice, în legătură cu criza financiară. Ea a declarat că institutul respectiv, fiind unul de cercetare, nu este preocupat de politică. Institutul de Filologie stă la baza academiei, având cele mai vechi tradiţii. În baza lui au generat alte institute, inclusiv Institutul Patrimoniului Cultural. „Nicăieri nu există o academie naţională din care ar lipsi un institut de filologie autonom”, a mai spus Ana Bantoş.
Amintim că Institutul de Filologie a fost creat în urma restructurării din 2006, prin comasarea a trei institute cu profil filologic (Institutul de Lingvistică, Institutul de Literatură şi Folclor şi Centrul Naţional de Terminologie) şi a devenit un centru de investigaţi în măsură să satisfacă imperativele cercetărilor fundamentale şi aplicate în domeniile lingvistic, istorico-literar şi teoretico-literar, folcloristic şi terminologic.
În discursul său, acad. Mihai Cimpoi a constatat că însuşi actul de lichidare a institutului este unul politic. Ideea, a opinat el, vine de la vicepremierul Victor Stepaniuc. „E o încercare de surpare a temeliei naţionale a Academiei, or academiile se construiesc pe bază de spiritualitate, de studiere a valorilor naţionale”, a adăugat acad. Mihai Cimpoi. La rândul său, criticul Ion Ciocanu a spus că tentativa de lichidare a institutului este o lovitură dată limbii şi literaturii române.
Adunarea a adoptat o rezoluţie prin care condamnă intenţia guvernului, considerând inadmisibilă desfiinţarea Institutului de Filologie. Totodată, ea atrage atenţia organismelor europene şi internaţionale asupra adevăratelor motive care stau la baza intenţiei de lichidare a Institutului de Filologie, mascată prin comasarea lui. Astăzi, o comisie creată cu această ocazie, din care fac parte Ion Druţă, Haralambie Corbu, Mihail Dolgan ş.a., urmează să decidă soarta acestei instituţii.
Reacţiile savanţilor
Anatol Ciobanu, membru-corespondent al AŞM: „Filologia nu subminează statul”
Sunt categoric împotriva lichidării Institutului de Filologie. Fiinţa fiecărui neam este limba şi literatura. Filologia a fost dintotdeauna pe planul întâi. Pentru că, dacă piere limba, piere şi poporul. În loc să dezvoltăm limba, mai cu seamă când ea este strâmtorată de cea rusă, noi o punem la zid. Institutului de Istorie deja a fost comasat, acum s-au apucat de cel de Filologie. E un plan diabolic. Pentru că filologia este faţa unui popor. Este trist de tot, dacă va fi lichidat acest institut. Spunea regretatul academician Nicolae Corlăteanu că noi, filologii, suntem copii nedoriţi, deoarece ne zbatem pentru adevăr. Suntem nedoriţi, însă cei de sus trebuie să ne suporte. Filologia nu subminează statul. În lume sunt mai multe state cu două limbi, aşa cum şi noi, ca şi fraţii noştri de peste Prut, vorbim limba română.
Acad. Mihai Cimpoi: „Intenţia de comasare este, de fapt, una de lichidare”
Această acţiune a guvernului face parte din politica diabolică de distrugere a culturii naţionale şi de impunere a unor neadevăruri privind limba şi istoria promovată sistematic în anii guvernării comuniste. Activitatea Institutului de Filologie este de natură ştiinţifică şi nu este politizată sub niciun aspect. Politizată este atitudinea faţă de institut a autorităţilor care încearcă să subordoneze ştiinţa scopurilor antinaţionale şi tendinţelor de resovietizare şi de reactivare a dirijismului jdanovist şi a noţiunilor staliniste. Intenţia de comasare este, de fapt, una de lichidare a unui institut care răspunde imperativelor integrării europene, studiului intercultural, dialogului valoric-continental şi îmbunătăţirii situaţiei lingvistice catastrofale din republică.
Tudor Colac, doctor în etnologie: „Suntem unica ţară din Europa fără o arhivă naţională de folclor”
În ultimii ani, folcloristica şi folclorul cunosc o marginalizare şi discreditare sinonimă cu deznaţionalizarea bine programată: mai întâi a fost lichidat Institutul de Etnografie şi Folclor, apoi Centrul de Folclor din cadrul Institutului academic, iar acum şi Sectorul de folclor este ameninţat cu dispariţia. Oare prin aceasta nu se urmăreşte vădit un obiectiv diabolic – acela de a deveni o ţară neeuropeană? Şi asta în timp ce suntem unica ţară din Europa fără o arhivă naţională de folclor, iar activitatea sistemică în domeniul culturii populare este substituită cu diferite caravele gen struţo-cămilă.
