,,Trezește-ți vecinul și hai la vot!” sau cum a învățat comunitatea romilor mai multe despre drepturile electorale

Ce înseamnă alegeri corecte? Cum să votezi? Cine poate candida? La aceste întrebări au aflat răspunsuri peste 11.000 de femei, bărbați, tineri, persoane în etate, membri ai comunității romilor din Republica Moldova.

Campania de informare a fost desfășurată timp de jumătate de an de mai multe organizații non-guvernamentale, datorită susținerii proiectului PNUD Moldova „Consolidarea democrației în Moldova prin alegeri incluzive și transparente”, finanțat de Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID), Ambasada Marii Britanii la Chișinău prin intermediul Fondului pentru Buna Guvernare și Ambasada Olandei prin Programul Matra.

Printre oameni, despre alegeri și participarea tuturor la vot

Aliona Șerban este o tânără de etnie romă care, la ai săi 26 de ani, nu a votat niciodată până acum. A ascultat cu multă atenție cele povestite la întâlnirea din orașul Otaci și, la final, s-a arătat interesată să meargă la vot.

,,Trebuie să schimbăm lucrurile în țară, mai ales pentru comunitatea romilor pentru că nu au un loc de muncă, nu au bani, nu e bine deloc și eu pentru asta vreau să votez ca și romii să aibă condiții mai bune de trai”, a spus tânăra, care, în aceeași zi, a simțit pe propria piele cum are loc un proces electoral și cum se votează, participând la simularea zilei alegerilor în calitate de votant.

Toate cele 35 de întâlniri de informare și 25 de simulări pentru ziua alegerilor, realizate de Uniunea Tinerilor Romi din Republica Moldova ,,Tarnă Rom”, cu suportul PNUD Moldova, au fost organizate într-o atmosferă familiară.

Aliona a fost una dintre cele 6350 de femei și fete de etnie romă care au fost prezente la activitățile de informare și educare electorală. Marin Alla, președintele Uniunii Tinerilor Romi din Republica Moldova ,,Tarnă Rom”, afirmă că aceste întâlniri au provocat o schimbare demult așteptată de comunitatea romilor: ,,Un aspect pozitiv a fost faptul că femeile roma s-au trezit și au înțeles că și votul lor este important, dar mai ales că și ele pot să candideze de rând cu bărbații. De exemplu, femeile din Otaci au spus că ar fi bine să fie reprezentate la nivel național sau local de o femeie și au propus-o pe Raisa Preida, o agricultoare și o femeie de afaceri cunoscută în această regiune. Iată un cerc vicios care a fost rupt. Prin urmare, atunci când comunici cu oamenii față în față, se întâmplă minuni”.

Femeile rome, viitoare concurente electorale

Raisa Preida este numele femeii conform actelor de identitate, însă e cunoscută de semenii săi ca Meca. Meca are 64 de ani, este văduvă, are trei băieți și o fată și tocmai vreo 15 nepoți și 8 strănepoți. A locuit în Otaci toată viața sa, face agricultură și are câteva afaceri mici în oraș. De când a decedat soțul ei, ea a preluat afacerea din agricultură. Acum, ea și-ar dori să facă mai multe pentru comunitatea sa. Recunoaște că s-a mai gândit să candideze, însă niciodată nu a avut suficient curaj pentru a se informa și pentru a face niște pași concreți.

Însă, după ce a văzut reacția romilor la subiectele electorale și, mai ales, a simțit încrederea pe care i-a acordat-o comunitatea, își propune pe viitor să aducă o schimbare în orașul Otaci.

,,Eu îmi propun ca orașul Otaci să devină un oraș de cinste cu populația pe care o are. Vreau să creez locuri de muncă. Nu-mi doresc ca tinerii să stea în stradă și să consume droguri. Eu vreau ca fiecare locuitor al orașului să aibă un trai decent. Vreau ca femeile să fie promovate și angajate. Vreau ca familiile sărace de romi sau alte etnii din oraș să aibă posibilitatea de a-și crește copiii în condiții mai bune”, relatează Raisa Preida.

Femeia mai spune că e deranjată de excluderea romilor: ,,Noi, romii, suntem discriminați. Dar acest lucru trebuie stopat. Noi suntem cetățeni ai acestei țări și trebuie să avem aceleași drepturi. Eu voi promova diversitatea. Voi contribui ca oamenii să înțeleagă ce trebuie să facă fiecare pentru țară”.

Simularea alegerilor – un exercițiu care a trezit interes printre romi

Și pentru tinerii romi, informațiile pe care le-au aflat despre procesul electoral și, mai ales, simularea votului, a fost o premieră. ,,Exercițiul de simulare a zilei alegerilor permite ca oamenii să înțeleagă ce se întâmplă de la intrarea în secția de votare și până la ieșire, dar în afară de aceasta, ei află care sunt documentele în baza cărora se permite să votezi, câte buletine de vot trebuie să iei, cum aplici ștampila corect”, a spus Marin Alla, organizatorul campaniei.

Alexei Șerban este judecător al comunității romilor în Soroca, un titlu obținut datorită experienței și cunoașterii profunde a tradițiilor rome, dar și legislației Republicii Moldova. Și pentru el, exercițiul de simulare a zilei alegerilor a fost unul interesant și util.

,,Iată ce s-a făcut azi, nouă tare ne place și poate a da Dumnezeu să mai faceți așa ceva. Fiecare votează pentru acela pentru care vrea, nu punem pe nimeni cu forța, nu obligăm, aceasta e decizia lor care e una din inimă. Trebuie să votăm și, la un moment dat, să alegem un membru al nostru, unul de care avem nevoie noi aici, în Soroca”, spune judecătorul romilor.

Echipele de voluntari au mers din casă în casă pentru a sta de vorbă cu populația romă

Campania de informare și educare electorală a presupus mai mult decât ședințe. În fiecare localitate, au fost formate echipe mobile de voluntari, tot membri ai comunității, care au mers din casă în casă pentru a sta de vorbă despre procesele electorale și responsabilitatea votului. Unul dintre sloganele folosite de voluntari a fost ,,Trezește-ți vecinul și hai la vot”, astfel romii reușind să se mobilizeze pentru a deveni cetățeni activi și parte a procesului electoral.

Steliana Imanverdieva este mediatoare comunitară în orașul Soroca. Și, timp de mai mult de jumătate de an, a fost voluntară în cadrul campaniei de informare și educare electorală la Soroca.

Spune că una din problemele discutate a fost lipsa vizei de domiciliu sau schimbarea acesteia. ,,Am fost la toți la acasă și i-am informat ce trebuie să facă și cum să voteze. Sunt multe persoane rome care nu au viză de domiciliu și în acest caz trebuie să meargă din timp să informeze ca să poată vota în oraș”, povestește Steliana.

Robert Cerari președintele Asociației Bare-Rom, spune cu regret că ,,Până în ziua de azi noi avem puțini romi care ies la votare. Și nu că nu vor să iasă, dar nu știu cum să iasă. Asta este problema și eu am vorbit de foarte multe ori. Oameni buni, noi trebuie să învățăm comunitatea romă să iasă la votare, cum să voteze. Îi rog pe toți cei care pot să meargă la vot, să meargă și să voteze cu inima, nu cu 200 de lei sau 100 de lei. Sunt nouă oameni din familia mea care deja au vârsta de votare și vor merge la vot”.

Și Robert Cerari și-ar dori să candideze în timpul apropiat pentru ca romii să aibă un reprezentant care să le apere drepturile lor cetățenești. ,,Romii în Republica Moldova sunt aceiași cetățeni, cu aceleași drepturi și obligațiuni. Dar sunt dați puțin la o parte. Și acesta nu este un lucru normal”, afirmă președintele Asociației Bare-Rom.

 

Rezultatele campaniei de informare se resimt, în primul rând, în atitudinea oamenilor față de alegeri și drepturile lor electorale. ,,Înainte de a începe această campanie, lumea trata subiectul politicii și alegerilor ca unul de prisos, dar ca rezultat al activităților la care au participat, membrii comunității au aflat ce este, în general, politica și de ce sunt importante alegerile dar, mai ales, votul fiecărui cetățean”, conchide Marin Alla, președintele Uniunii Tinerilor Romi din Republica Moldova ,,Tarnă Rom”.

Am absolvit facultatea de litere, dar lucrez în jurnalism din '98. O perioadă îndelungată am fost știristă profilată pe teme economice și sociale. Din 2014 lucrez la Moldova.org, unde am descoperit toată paleta de culori ale presei online. Îmi place să scriu materiale explicative și analitice. Politica editorială a redacției mi-a permis să-mi lărgesc viziunile asupra mai multor aspecte ale vieții.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.