Connect with us

Economie

TREND HUNTER: Împrumuturile interne și fiscul – colacul de salvare pentru bugetul țării

Publicat

pe

Pentru anul 2018 Guvernul a planificat în Bugetul Public Național 8,3 miliarde lei din împrumuturi și granturi. Inițial se preconiza doar contractarea împrumuturilor externe în volum de 5,6 miliarde lei, iar împrumuturile interne chiar se estima o reducere cu 0,1 miliarde lei, scrie pe blogul său economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.

În luna mai experții IDIS Viitorul au arătat că, de fapt, la capitolul granturi ca și-n anii precedenți există riscuri majore de a nu le primi. Prognoza pentru 2018 era că din granturi se va reuși acumulare maxim a 900 milioane lei, sau cu 1,9 miliarde lei mai puțin decât sa planificat.

Aceleași rezerve erau și la contractarea de împrumuturi externe, deoarece experiența anilor 2017-2017 au arătat că și volume mult mai mici de împrumuturi guvernul reușea să le execute la maxim 60-70% din estimări.

În luna iulie guvernul a rectificat în scădere acumulările din granturi și împrumuturi reducându-le cu 0,9 miliarde lei, până la nivelul de 7,4 miliarde lei. Totodată, guvernul a regândit politica împrumuturilor pentru necesitățile bugetare, astfel a redus cu 2 miliarde lei împrumuturile externe, și a majorat cu 1,9 miliarde lei intenția de a se împrumuta pe intern.

Însă, la finele lunii august, din granturi și împrumuturi guvernul a reușit să acumuleze doar 830 milioane lei, cea ce reprezintă doar 10% din planificările inițiale.

În această perioadă pe extern guvernul a reușit să împrumute doar sumele necesare pentru întoarcerea datoriilor externe din anii precedenți.

Astfel ,au fost contractate 1,6 miliarde lei împrumuturi, din care 1,5 miliarde au fost achitate pentru împrumuturile din anii precedenți. Drept rezultat împrumuturile nete pentru primele 8 luni ale anului au constituit doar 107 milioane lei sau mai puțin de 2% din suma inițial planificată.

Din acest motiv s-a accelerat procesul de contractare a împrumuturile pe piața internă.

Trebuie de menționat, conjunctura internă este una extrem de favorabilă. Astfel băncile în prezent au un surplus de lichidități de 15 miliarde lei, bani pe care BNM le ține pe conturile sale sub formă de rezerve obligatorii și achită o dobândă de 3,5% anual cea ce va însemna peste 500 milioane lei dobândă în acest an.

Potrivit expertului, din acest punct de vedere mai bine aceste surse financiare care stau „moarte” la BNM să fie utilizate de guvern.

În opinia lui Veaceslav Ioniță, în acest an în cea mai favorabilă conjunctură guvernul va reuși să acumuleze din granturi și împrumuturi maxim 3,2 miliarde lei, cea ce creează o gaură bugetară față de planificările inițiale de 5 miliarde lei.

Cum urmează de a fi acoperită această gaură?

  1. Din veniturile fiscale suplimentar acumulate. În 2017 motorul creșterii veniturilor fiscale a fost Serviciul Vamal, care prin proceduri administrative a permis creșterea veniturilor bugetare. În acest an locomotiva creșterii veniturilor fiscale revine Inspectoratului Fiscal. Chiar dacă facilitățile oferite de guvernare la impozitul pe venit a persoanelor fizice și asigurările sociale, vor aduce pierderi financiare în Bugetul Public național, totuși în acest an veniturile fiscale vor fi cu cel puțin 3 miliarde lei mai mari, decât a fost planificat inițial.
  2. Împrumutul suplimentar pe piața internă. În opinia noastră în conjunctura actuală, guvernul fără careva riscuri, poate majora împrumuturile de pe piața internă cu încă 1,2 miliarde lei, până la nivelul de 3 miliarde lei
  3. Optimizarea cheltuielilor. Din gaura de 5 miliarde lei care s-a format datorită lipsei de finanțare externă, guvernul destul de ușor poate acoperi 4,2 miliarde din veniturile fiscale și împrumuturi suplimentare de pe piața internă. Gaura de 800 milioane cel mai oportun ar trebui să fie acoperită prin reducerea cheltuielilor curente și de personal.

Conjunctura internă favorabilă, permite guvernului să rezolve problema bugetară din 2018 în condițiile unei izolări externe. Însă această politică cu certitudine este una pe termen scurt și ar fi iresponsabil să mizăm pe ea.

Autoritățile statului trebuie să depună toate eforturile pentru a debloca finanțarea externă în special din granturi.

Moldova al 4-lea an la rând obține suport financiar extern sub formă de granturi mult mai puțin decât își planifică, însă ratările de oportunități sunt și mai mari. Astfel, dacă Moldova menținea nivelul de 3,6% din PIB venituri din granturi realizat în 2014, atunci în ultimii 4 ani Moldova trebuia să beneficieze de 20 miliarde lei suport financiar extern de la partenerii noștri sub formă de granturi. În realitate suportul pentru acești ani va fi de maxim 5,2 miliarde lei, cea ce înseamnă ratări de circa 15 miliarde lei.

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Citește mai departe

Economie

MEI: O nouă metodă de reabilitare a drumurilor va fi utilizată în R.Moldova. Aceasta va scădea cu până la 50% costurile lucrărilor

Publicat

pe

De către

O nouă metodă de reabilitare a drumurilor va fi utilizată în Republica Moldova. Practicile internaționale  au demonstrat că aceasta este eficientă, iar odată cu implementarea costurile de efectuare a lucrărilor ar putea scădea cu până la 50 la sută.

De asemenea, materialele utilizate în reabilitarea și construcția drumurilor vor fi din Republica Moldova, nefiind necesar importul acestora.

Noua tehnologie de reabilitare a drumurilor a fost prezentată de o companie germană la Călărași, unde a fost prezent și ministrul Economiei și Infrastructurii Chiril Gaburici.

Aceasta după ce în luna mai, Chiril Gaburici s-a întâlnit cu reprezentanții unor companii din Germania, iar în context, ministrul a solicitat ca aceștia să aducă în țară modele de echipamente și tehnică performantă, care să fie antrenate în proiectul „Drumuri Bune pentru Moldova”, pusă la dispoziția drumarilor nu doar pentru a fi cumpărată, dar și pentru chirie.

De asemenea, ministrul a solicitat un șir de lucrări demonstrative, astfel încât să poată fi ulterior preluate probe și efectuată expertiza, pentru a stabili pe ce sectoare poate fi implementată această tehnologie.

Astfel, în cadrul vizitei la Călărași, ministrului i-au fost prezentate practicile internaționale implementate în construcția și mentenanța drumurilor, tehnologii și utilajele noi apărute pe parcursul ultimilor ani pe piața mondială.

Inovația a fost testată în raionul Călărași, pe o porțiune de un kilometru.

„ Utilizând metoda respectivă, în locul celei tradiționale, drumurile din Moldova vor fi gata de două ori mai repede, vor fi construite cu materiale autohtone, și în același timp, costurile pentru reabilitarea lor vor scădea considerabil, cu până la 50%. Îmi doresc ca practicile utilizate la nivel internațional să fie implementate și în Republica Moldova”, a declarat Chiril Gaburici.

Ministrul Economiei şi Infrastructurii a menționat că lucrările vor fi monitorizate și expertizate de un grup de lucru, pentru a stabili sectoarele pe care poate fi extinsă tehnologia la scară națională.

Citește mai departe

Economie

Trenul de pasageri Ungheni-Chișinău va circula cu 6 vagoane

Publicat

pe

De către

Trenul de pasageri nr. 6826 Ungheni-Chișinău va circula permanent cu 6 vagoane, care pot acomoda 568 de persoane pe scaune și încă 300 de persoane în picioare. Cele 2 garnituri a câte 3 vagoane, urmează să fie încălzite pe perioada rece a anului.

Totodată, administrația Î.S. „Calea Ferată din Moldova” a analizat fluxul de călători în trenul nr. 6826 Ungheni-Chișinău.

Astfel, în zile de vineri seară și luni dimineața cu trenul de călători nominalizat circulă aproximativ 500-550 persoane, iar în perioada luni seara – vineri dimineața, trenul respectiv transportă aproximativ 400-450 de pasageri.

Modificările survin după ce  ministrul Economiei și Infrastructurii, Chiril Gaburici, a efectuat o vizită în localitatea Sipoteni, la 22 octombrie, atunci când circulația trenului a fost blocată de un grup de călători, revoltați de numărul mic de vagoane puse în funcțiune.

În același timp, administrația Î.S. „Calea Ferată din Moldova” a efectuat și o analiză în privința fluxului de călători în trenul suburban de pasageri nr. 804/803 Chișinău-Bender-Chișinău.

În acest sens, se va pune în circulație un tren de călători cu 3 vagoane, cu capacitatea de 215 locuri, în loc de 2 vagoane puse în circulație, cu capacitatea de 132 de locuri.

Citește mai departe

Economie

27 de tineri antreprenori și femei fermiere și-au primit certificatele de beneficiari ai subvențiilor pentru proiectele start-up

Publicat

pe

De către

27 de tineri antreprenori și femei fermiere, care intenționează să lanseze afaceri în agricultură, și-au primit, astăzi, certificatele de beneficiari a subvențiilor pentru proiectele start-up. Din totalul de proiecte start-up: 18 afaceri vor fi administrate de către femei-fermier și 9 de către tineri fermieri.

În cadrul unei conferințe de presă, ministrul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Nicolae Ciubuc, a menționat că în cadrul primului apel au fost recepționate 38 de dosare, iar pentru 27 dintre acestea a fost acceptată finanțarea. Vor fi oferiți circa 13 milioane de lei pentru afaceri în utilarea și renovarea fermelor zootehnice, înființarea și modernizarea plantațiilor multianuale, precum și producerea fructelor și legumelor pe teren protejat.

„Consider că este un suport consistent și sunt convins că aceste subvenții vor aduce valoare adăugată și vor contribui la diversificarea activităților în zonele rurale, crearea locurilor de muncă, dezvoltarea capacităților de antreprenoriat și reducerea exodul populației din zonele rurale”, a menționat ministrul Nicolae Ciubuc.

Totodată, ministrul a comunicat că banii vor fi alocați în două tranșe: 75 la sută vor fi oferiți după ce producătorii prezintă dovada cofinanțării, iar cea de-a doua tranșă la darea în folosință a obiectului investiției.

„Pentru subvenționarea investițiilor din sector, în anul curent, din bugetul statului au fost alocați circa 900 milioane de lei prin Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural. Am reușit să extindem măsurile de subvenționare pentru a spori numărul afacerilor în domeniu și a încuraja tinerii să contribuie la dezvoltarea sectorului agricol din țara noastră”, a subliniat ministrul Nicolae Ciubuc.

Citește mai departe
WP Facebook Auto Publish Powered By : XYZScripts.com