Connect with us

Alegeri

Trecutul de ”angajat la stat” al membrilor blocului ACUM

Publicat

pe

Reporterii Inițiativei Civice pentru un Parlament Curat au făcut și o radiografie a candidaților Blocului electoral ACUM, la fel ca și în cazul altor concurenți electorali, iar profilurile integrale sunt publicate pe portalul MoldovaCurata.md. În textul de mai jos citiți câteva spicuiri din aceste profiluri. 

Lidera PAS, Maia Sandu, a devenit cunoscută odată cu numirea sa în funcția de ministru al Educației, în anul 2012. Cât a condus Ministerul Educaţiei, Maia Sandu s-a remarcat prin implementarea unor reforme în sistemul de educație, inclusiv reguli mai severe și camere video la examenele de bacalaureat, optimizarea şcolilor în care învăţau copii puţini, dar şi prin promovarea unui nou Cod al Educaţiei care prevedea, printre altele, alegerea şefilor instituţiilor de învăţământ prin concurs şi mai multă independenţă pentru rectorii universităţilor.

Ea a făcut parte din cele două guverne care au votat pentru acordarea garanţiilor de stat, în valoare de 9,5 și, respectiv, 5 miliarde de lei, pentru cele 3 bănci, Banca de Economii (BEM), Banca Socială şi Unibank, aflate astăzi în proces de lichidare. Doar că, la şedinţa de guvern din noiembrie 2014, Maia Sandu nu a participat, fiind degrevată din funcţia de ministră din cauza participării sale în campania electorală. Aceasta a votat însă pentru acordarea celui de-al doilea credit de urgenţă, deşi, conform stenogramei făcute publice de premierul Pavel Filip, s-a opus iniţial, întrebându-se, printre altele, „de ce eu trebuie să votez această prostie”. „Să ne amintim cine erau deponenţi la BEM. Nu erau oameni foarte bogaţi, pentru că BEM era o bancă de stat, unde îşi ţineau economiile pensionarii, oamenii de la ţară. Deci, aceştia urmau să rămână fără economiile lor peste noapte. Ei nu sunt vinovaţi că am avut un guvernator al BNM total iresponsabil, ei nu sunt vinovaţi că procurorul, CNA, prim-ministrul, şeful statului nu au reacţionat, chiar dacă, vedem acum, au fost informate din timp despre furt. Deponenţii nu trebuie să suporte costul iresponsabilităţii unor demnitari. Statul trebuie să suporte acest preţ, statul trebuie să găsească vinovaţii, resursele şi să le întoarcă în buget”, şi-a argumentat Maia Sandu votul din 27 martie 2015.

Și liderul Partidului Platforma Demnitate și Adevăr, Andrei Năstase, a lucrat o perioadă la stat. Ce-i drept, o perioadă scurtă, mai puțin de trei ani. În 1997 el a fost angajat la Procuratura în transport, mun. Chișinău. Într-o investigație publicată în 2016, Rise Moldova a scris că Procuratura Generală a găsit în arhivă ”unele acte întocmite de către ajutorul procurorului de transport Andrei Năstase, privind controalele efectuate asupra mai multor aspecte ale activității întreprinderilor din domeniul aviației civile, inclusiv la întreprinderea de stat Air Moldova”. ”Deși, ca urmare a controalelor, au fost stabilite un șir de derogări în activitatea Air Moldova (aflată în subordinea Administrației de Stat a Aviației Civile (ASAC), condusă la acea dată de Victor Țopa – n.r.), nu au fost întreprinse actele de reacționare de procuror pe măsura încălcărilor depistate”, nota Rise Moldova, cu referire la răspunsul PG. După ce a plecat de la Procuratura în transport, Andrei Năstase s-a angajat, pentru o perioadă, la Compania de Stat ”Air Moldova”. „Am acceptat oferta Air Moldova pentru că era de perspectivă, cu investiții străine foarte mari. Este pură speculație că plecarea mea este legată de controalele la Air Moldova sau la ASAC și dosare inițiate contra lui Victor Țopa. Eu nu am emis nicio ordonanță pe numele lui Țopa și nu am fost implicat în dosarele intentate de procuratură contra lui. De fapt abia în 2002, regimul comunist a pornit mai multe dosare contra lui Victor Țopa”, a comentat liderul PPDA informația venită de la Procuratură.

Printre candidații ACUM care au fost angajați la stat sunt și Liliana Nicolaescu-Onofrei, Igor Grosu sau Dan Perciun care au făcut echipă cu Maia Sandu la Ministerul Educației în timpul reformelor legate de bacalaureat sau elaborarea Codului Educației. În privința lor nu au existat anchete jurnalistice sau controale ale CNI/ANI. De asemenea, pe listă găsim și reprezentanți ai sectorului justiției: Nicolae Roșca, fost președinte al Colegiului Disciplinar al Consiliului Superior al Magistraturii, și judecătorii Gheorghe Balan și Domnica Manole. Nicolae Roșca este profesor de Drept la Universitatea de Stat din Moldova și nu s-a aflat niciodată în vizorul organelor de control, iar judecătoarea Domnica Manole, de la Curtea de Apel Chișinău, a fost demisă după ce a pronunțat o decizie, prin care obliga Comisia Electorală Centrală să organizeze referendumul constituțional pentru care au semnat peste 400.000 de cetățeni. În 2013, Ziarul de Gardă a scris că magistrata deţinea cele mai multe maşini dintre toţi judecători din Republica Moldova – 11. Majoritatea dintre ele erau de model Dacia (6), fiind date în chirie unei companii de taxi. După publicarea articolului, Domnica Manole a fost investigată de Comisia Naţională de Integritate (CNI), care a constatat că magistrata nu a indicat în declaraţia sa de avere un garaj, venitul din vânzarea a două maşini, două conturi bancare şi două firme ale soţului. Drept explicație, Manole le-a spus organelor abilitate că nu şi-a declarat toată averea dintr-o eroare, neintenţionat, prezentând în acest sens mai multe documente prin care se preciza că firmele nedeclarate nu i-au adus venituri, fiind nefuncţionale. 

Dintre foștii angajați ai poliției, pe listele blocului ACUM figurează Constantin Boeștean și Chiril Moțpan. Boeștean este colonel în rezervă și conferențiar universitar la Universitatea de Educație Fizică și Sport, anterior a ocupat diferite funcții în cadrul Ministerului de Interne, iar timp de un an a fost rector/comandant al Academiei de Poliție ”Ștefan cel Mare”. Chiril Moțpan, și el colonel în rezervă și fost profesor universitar, a lucrat mult timp la Ministerul de Interne, șef al Direcției Comunicare și Relații cu Publicul. Și-a dat demisia în anul 2002, anunțând, printr-o declarație, că furnizase jurnaliștilor o știre falsă despre găsirea deputatului Vlad Cubreacov, care ar fi fost victima unei răpiri. Într-un  interviu pentru agenția de presă IPN în anul 2018, Chiril Moțpan a spus că a făcut-o ”pentru a nu se asocia cu minciuna și impostura ministrului Papuc și a întregului regim Voronin”, după ce și-a dat seama că a fost folosit să difuzeze o știre falsă. Gheorghe Papuc nu a comentat niciodată această afirmație a lui Chiril Moțpan. 

Citiți profilurile candidaților în Parlamentul Republicii Moldova pe portalul www.moldovacurata.md

(Continuare în numărul următor)

Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2019”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectului țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.

loading...

Citește mai departe
Advertisement

Alegeri

Cât ne-ar putea costa turul II și ce urmează să se întâmple

Publicat

pe

PE SCURT

Încă nu se știe exact cât a cheltuit Comisia Electorală Centrală pentru organizarea primului tur. Totuși, bugetul estimat de CEC acum un an a fost de 84 de milioane de lei. Pentru organizarea turului II, bazându-se pe rezultatele scrutinelor precedente și luând în calcul factori precum inflația, CEC a prevăzut aproape 27 de milioane de lei.

Peste 2 săptămâni, în 380 de localități din țară se va desfășura al doilea tur de scrutin pentru alegerea primarilor. În Capitală, din cele 18 localități din suburbie, în 11 va avea loc al doilea tur.

PE LUNG

Comisia Electorală Centrală a planificat 84 de milioane de lei pentru primul tur, iar următorul ne-ar putea costa aproape 27 de milioane de lei, potrivit Hotărârii CEC nr. 1874 din 14 noiembrie 2018 cu privire la aprobarea bugetului Comisiei Electorale Centrale pentru anul 2019.

Potrivit membrului CEC, Andrei Volentir, cât ne-a costat exact primul tur al alegerilor generale locale încă nu se știe, întrucât consiliile de circumscripție urmează să expedieze rapoartele.

„Planificarea bugetului pentru alegerile generale locale are loc în funcție de mai mulți parametri. Printre acești parametri se numără: salarizarea (se face conform normelor legale pentru anumite funcții), costurile buletinelor de vot (prețul de piață și inflația) și altele. După ce bugetul este aprobat, atunci când CEC are cheltuieli, emite dispoziții de plată care ulterior sunt expediate Trezoreriei de Stat, iar cea din urmă debursează acei bani”.

În cazul în care CEC a cheltuit mai puțin bani decât a planificat, aceștia rămân în bugetul de stat. Comisia Electorală Centrală poate dispune de acei bani rămași prin realocarea lor, dacă sunt posibile alegeri repetate în alte localități.

„Când planificăm turul II al alegerilor generale locale, noi studiem tablourile alegerilor locale din 2015 și 2011. În baza unei medii generale și a tipurilor de așezări, planificăm bugetul”, a explicat Andrei Volentir, membrul CEC.

Mun. Chișinău

În orașul Chișinău și în suburbii au participat la vot 229 637 oameni. Aproape 56% dintre alegători au fost femei și cei mai mulți votanți au avut vârsta cuprinsă 56 și 70 de ani.

Candidatul PSRM Ion Ceban a fost votat de 40,16 % din alegători, iar candidatul ACUM Andrei Năstase  – 31,09%. Pe poziția trei s-a clasat fostul primar al Chișinăului Dorin Chitoacă cu puțin peste 10% de voturi. În Consiliul Municipal Chișinău, PSRM a acumulat 37,62%, iar ACUM – 33,27%.

În majoritatea localităților din suburbia Chișinăului, oamenii au votat consilierii ACUM pentru consiliul comunal sau sătesc. Candidatul PDM din orașul Codru, Ion Andrieș, nu a fost votat de nimeni. Locuitorii comunei Cruzești și-au dat votul pentru un primar liberal, iar pentru consiliu – Partidul Șor (382 de voturi), în timp ce pentru consilierii PL au votat 132 de oameni. PSRM a obținut 118 voturi, iar ACUM 55.

Potrivit Promo-LEX, la alegerile generale locale 2019 au avut loc de două ori mai puțin incidente față de alegerile generale locale 2015: 743 vs. 1814

În toată țara

11 orașe și municipii din țară și-au ales primarii din prima. PSRM a câștigat în orașele Briceni, Ocnița și Comrat. Partidul lui Renato Usatîi a câștigat în Drochia, Glodeni și Bălți. Cei mai mulți candidați independenți au avut câștigat în centrul țării: Ungheni, Strășeni, Ialoveni. La cârma municipiului Cahul va fi un independent. Municipiul Orhei va fi cârmuit de un candidat al Partidului Șor. ACUM și PDM nu a câștigat niciun centru raional.

Municipiul Comrat va fi condus de Anastasov Serghei (PSRM), votat de 94,58% din alegători.

În 518 localități din țară locuitorii și-au ales primarii din primul tur. Iată cum arată repartizarea, pe țară, a mandatelor conform criteriului de apartenență politică:

  • Partidul Democrat din Moldova – 191
  • Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” – 124
  • Blocul electoral ”ACUM Platforma DA și PAS”–  82
  • Partidul Liberal Democrat din Moldova – 26
  • Partidul Politic „Șor” – 13
  • Partidul politic Partidul Nostru – 10
  • Partidul Comuniștilor din Republica Moldova – 4
  • Partidul Politic „Partidul Popular Românesc” – 2
  • Partidul Liberal – 1
  • Partidul Politic „Partidul Unității Naționale” – 1
  • Candidați independenți – 64.

Potrivit Comisiei Electorale Centrale, la scrutinul local de ieri au votat circa 1 mln 174 mii de alegători sau 41,7 la sută din numărul alegătorilor incluși în listele electorale.

loading...

Citește mai departe

Alegeri

Cum 32 mii de cetățeni au adus în Parlament patru deputați noi

Publicat

pe

De către

PE SCURT

În urma alegerilor parlamentare noi din 20 octombrie,  Parlamentul s-a ales cu patru deputați noi aleși în baza sistemului electoral mixt. Aceștia însă vor accede în Parlament fiind votați de un număr nesemnificativ de alegători. Astfel, după validarea scrutinului, pe circumscripția nr.48 (Slobozia, Tiraspol și Bender) mandatul de parlamentar îi va reveni unui candidat care a acumulat nici o mie de voturi. În circumscripția nr. 50 (la Vest de Republica Moldova), candidatul învingător a acumulat 6 808 de voturi, în circumscripția nr. 33 (mun. Chișinău)  – 10 825 de voturi, iar în circumscripția nr. nr. 17 (Nisporeni, Strășeni) – 13 401 de voturi.

În total, cei patru deputați care vor accede în Legislativ au acumulat împreună mai puține voturi (31 943) decât, de exemplu, doar Maia Sandu (49 955) în luna februarie în circumscripția nr.50. Ceilalți deputați care au fost înlocuiți în urma acestor alegeri, au acumulat voturi după cum urmează: Andrei Năstase – 16015; Viorel Melnic – 11961; Vlad Plahotniuc – 20926.

PE LUNG

De ce au avut loc alegeri parlamentare noi?

Așadar, pe 20 octombrie, alegătorii moldoveni  au fost chemați la urne nu doar pentru alegerea autorităților publice locale, dar și a patru deputați noi, în locul celor care au fost aleși în circumscripțiile uninominale pe 24 februarie, dar care au renunțat la mandat. Este vorba despre prim-ministra Maia Sandu, foștii deputați Andrei Năstase și Viorel Melnic și fostul lider al PDM, Vlad Plahotniuc.

Chiar dacă între timp actuala guvernare a anulat sistemul electoral mixt aplicat la alegerea actualei componențe a Legislativului, pe 20 octombrie cetățenii au fost chemați la urnele de vot în circumscripțiile în care cei patru, care și-au depus mandatul, au fost aleși la scrutinul parlamentar din februarie 2019. Este vorba despre trei circumscripții din Republica Moldova, CEU nr. 17 (Nisporeni, Strășeni), unde în februarie 2019 a câștigat Vlad Plahotniuc, CEU nr. 33 (mun. Chișinău), unde anterior a câștigat Andrei Năstase, și CEU nr. 48 (Slobozia, Tiraspol și Bender) unde a câștigat Viorel Melnic și una aflată în afara țării – CEU nr. 50 (la vest de Republica Moldova), care în februarie 2019 a fost câștigată de Maia Sandu.

Cu voturi puține, dar deputați. Cine sunt aceștia?

În circumscripţia uninominală nr. 17 Nisporeni, cele mai multe voturi –13 401– au fost acumulate de către candidatul PDM, Ghenadie Verdeş. În septembrie 2017, acesta a fost ales președinte al raionului Nisporeni, anterior deținând funcția de vicepreședinte. Este economist  și fost antreprenor.

În circumscripţia uninominală nr. 33, municipiul Chişinău, cele mai multe voturi – 10 825 – le-a obţinut Vasile Năstase, candidatul Blocului ACUM, Platforma DA și PAS. Vasile Năstase este fratele liderului PPDA, Andrei Năstase. A fost deputat în primul Parlament, fiind unul din semnatarii Declarației de Independență.

În circumscripţia nr. 48, Slobozia, Tiraspol şi Bender, alegerile au fost câștigate de către candidatul PSRM, Vitalii Evtodiev, care a acumulat 909 voturi. A candidat din partea PSRM și la alegerile parlamentare din 24 februarie, însă atunci s-a clasat pe locul doi.

În circumscripţia uninominală nr. 50, la Vest de Republica Moldova, scrutinul a fost câștigat de candidatul Blocului Electoral ACUM DA PAS, Galina Sajin, care a acumulat 6808 voturi. Femeia fostă jurnalistă și e stabilită cu traiul în Italia de aproape 15 ani.

Prezența redusă la urnele de vot

Situația este generată de faptul că, spre deosebire de alegerile parlamentare ordinare, la alegerile parlamentare noi nu există prag de validare pentru participare, iar orice rezultat duce la confirmarea rezultatelor. În raport cu deputații care au câștigat anterior mandatele pe circumscripțiile uninominale respective, actualii parlamentari vor accede în forul legislativ fiind votați de un număr mai mic de alegători. Membrul Comisiei Electorale Centrale, Andrei Volentir ne-a explicat că la alegerile parlamentare noi  nu există rată de participare.

„Nu există prag de validare pentru participare. Respectiv, orice prezență la urne duce la confirmarea rezultatelor. Dacă nu se atestă încălcări de procedură.”

Datele CEC arată că în circumscripția nr. 17 s-au prezentat la urne  26 886 de alegători. Spre comparație, în februarie 2019, votul a fost exprimat de 28 921 de cetățeni.

În circumscripția nr. 33 și-au exprimat votul 24 780 de alegători, iar în februarie 2019 – 33 257 alegători.  În circumscripția nr. 48  au participat doar  1 207 de alegători, aceasta în condițiile în care la scrutinul parlamentar din luna februarie aici au fost înregistrați 18 687 alegători. 

Iar în  circumscripția nr. 50 și-au exprimat opțiunea 9 683 de cetățeni, adică de aproape cinci ori mai puțini alegători decât în februarie, când la urne au ieșit 64 281 de cetățeni.

Legalitatea și reprezentativitatea

Directorul adjunct al Institutului de Cercetări Juridice și Politice a Academiei de Științe a Moldovei, Victor Juc, a explicat că alegerile parlamentare noi sunt legale, chiar dacă aici nu există un prag de prezență la vot cum este cel la un scrutin parlamentar obișnuit, care presupune un prag de validare de 33% plus un vot. Dar problema constă în reprezentativitate, pentru că un deputat poate fi ales, după cum prezumă circumscripția, de la 60 mii de alegători, iar altul poate să fie ales de la o mie de alegători. În rest, deputatul ales în cadrul alegerilor parlamentare noi are aceleași drepturi și obligațiuni, ca și ceilalți parlamentari.

„Când vorbești despre reprezentativitate, te gândești că unul reprezintă interesele a vreo 60 mii de alegători , iar altul a fost ales de numai 900 de alegători. Totuși, prin sistemul mixt relațiile între autoritățile centrale și cetățeni sunt mai strânse. Depinde de fiecare deputat în parte. Sistemul are și avantaje, și dezavantaje.”

Cât privește prezența redusă la urnele de vot, Victor Juc a menționat că mobilizarea din luna februarie 2019 a fost generată pe fondul fenomenului „cetățenii trebuiau să lupte cu coordonatorul alianței”. Acum a fost vorba despre alegeri parțiale, iar elanul electoral a scăzut din ritm. „Moldovenii se aprind repede, dar tot așa de repede se sting”.

În acest context Victor Juc a menționat că în procesul electoral există fenomenul flux-reflux. Exemplu elocvent a fost în România, unde în 2014 Klaus Iohannis a fost ales președinte în turul II, la fel ca în cazul alegerilor prezidențiale la noi, iar ulterior prezența la alegerile  parlamentare a scăzut dramatic.

Cât privește prezența redusă la urne în circumscripția nr. 48, aceasta a fost pentru că nu a avut transportarea organizată a alegătorilor. Mulți alegători nu s-au încumetat să participe, iar concurenții electorali nu au avut posibilitatea să facă agitație.

Reamintim că Parlamentul de la Chișinău a anulat în luna august sistemul electoral mixt, aprobând revenirea la sistemul electoral proporțional pe liste de partid. Deputații Blocului ACUM, care au promovat acest proiect, au declarat că sistemul mixt a fost adoptat contrar recomandărilor Comisiei de la Veneția și a permis fraudarea masivă a alegerilor parlamentare. În plus, deputații au adoptat modificările legislative care au vizat îmbunătățirea sistemului electoral proporțional,  legat de modul de votare în diasporă, transparentizarea finanțării partidelor și a campaniilor electorale, stabilirea unor proceduri clare și transparente la întocmirea listelor de candidați.

loading...

Citește mai departe

Alegeri

LIVE TEXT // Cum se desfășoară alegerile locale în Republica Moldova

Publicat

pe

De către

Cetățenii Republicii Moldova, sunt așteptați astăzi la secțiile de vot pentru a vot candidații preferați la postul de primar și consilieri locali. Cetățenii vor alege 898 de primari, 11 580 de consilieri locali și și 1 108 consilieri raionali și municipali pentru un mandat de patru ani, după ce mandatul precedent a expirat la 14 iunie 2019. Pentru ca alegerile să fie validate trebuie să participe la vot cel puțin 1/4 din numărul alegătorilor înscriși în listele electorale din fiecare circumscripție.

loading...

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Cultură14 ore în urmă

3 cărți pentru feminiști începători

Lectura este în prezent un soi de lux, în care moldovenii încep să se antreneze activ. Acest lucru e motivat...

Lifestyle15 ore în urmă

Configurează-ți ușa de garaj potrivită la Gunther Tore

Cota ușii de garaj în bugetul construcției unei case este de cca 0.5% în condițiile în care aportul la confort...

Ecologie18 ore în urmă

Compania Coca Cola își va vinde băutura în pet-uri din plastic reciclat din Marea Mediterană. Poziția neoficială a companiei este alta

PE SCURT Coca Cola a prezentat recent prima sticlă de probă fabricată din plastic marin recuperat și reciclat, încercând să...

Istorie18 ore în urmă

Un pic din viața femeii care a apărut pe prima copertă a revistei Playboy

PE SCURT Marilyn Monroe a fost actriță, model și un adevărat sex symbol al Americii în secolul XX. Ea a...

Ecologie18 ore în urmă

Drumurile din plastic reciclat devin o realitate în Los Angeles

PE SCURT Pentru a gestiona mai bine deșeurile de plastic, orașul american Los Angeles poartă în discuții cu Technisoil, o...

Divertisment19 ore în urmă

Ce îi face creativi pe laureații Premiului Nobel

PE SCURT În lunga lor „călătorie” până la obținerea Premiului Nobel, fiecare laureat a privit o problemă într-un mod nou....

Ecologie2 zile în urmă

Plantarea copacilor, după un grafic din 1995. Activiștii de mediu bat alarma

PE SCURT În această sâmbătă, pe teritoriul Republicii Moldova, vor fi plantați sute de mii de puieți. Această campanie amplă...

Advertisement

Politică

Alegeri2 zile în urmă

Cât ne-ar putea costa turul II și ce urmează să se întâmple

PE SCURT Încă nu se știe exact cât a cheltuit Comisia Electorală Centrală pentru organizarea primului tur. Totuși, bugetul estimat...

Alegeri2 zile în urmă

Cum 32 mii de cetățeni au adus în Parlament patru deputați noi

PE SCURT În urma alegerilor parlamentare noi din 20 octombrie,  Parlamentul s-a ales cu patru deputați noi aleși în baza...

Alegeri3 zile în urmă

LIVE TEXT // Cum se desfășoară alegerile locale în Republica Moldova

Cetățenii Republicii Moldova, sunt așteptați astăzi la secțiile de vot pentru a vot candidații preferați la postul de primar și...

Externe4 zile în urmă

Sondaj / La 30 de ani de la comunism, Europa de Est este împărțită la capitolul democrație

PE SCURT După treizeci de ani, puțini oameni din fostul bloc estic din Europa regretă schimbarea monumentală politică, socială și...

Alegeri5 zile în urmă

Am inventat un candidat la Primăria Chișinău. Ce soluții propune pentru WC-urile publice

Eu sunt candidatul/a inventat/ă de Moldova.org și vreau să lupt pentru funcția de primar al orașului Chișinău, iar sloganul meu...

Politică5 zile în urmă

Cazierul virtual al candidaților la Consiliul Municipal Chișinău

PE SCURT Avem 51 de oameni în Consiliul Municipal Chișinău care vor răspunde de bunăstarea și dezvoltarea metropolei noastre. Echipa...

Alegeri5 zile în urmă

Am inventat un candidat la Primăria Chișinău. Ce soluții propune pentru grădinițe

Eu sunt candidatul/a inventat/ă de Moldova.org și vreau să lupt pentru funcția de primar al orașului Chișinău, iar sloganul meu...

Advertisement

Opinii

octombrie 2019
L Ma Mi J V S D
« sept.    
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031