Connect with us
"
"

Opinii

Top 10 cele mai mari forțe militare din lume. Pe ce loc se află Republica Moldova?

Publicat

pe

Armata este considerată o parte importantă a unei țări și a securității acesteia. În fiecare an, o reală avere este alocată din buget pentru a finanța forțele armate. Deși o comparație între armatele din lume se poate face doar ipotetic, clasamentul poate fi făcut în funcție de buget alocat, tehnologie implementată, arsenal disponibil, puterea și numărul aliaților, respectiv, numărul militarilor, scrie pe blogul său expertul IDIS Viitorul Rosian Vasiloi.

El a menționat că Republica Moldova se regăseşte în acest clasament pe poziția 103 (este pentru prima dată în istoria acestui clasament), cu un PIB pentru apărare sub 0,4% – un buget de 30 mln. dolari.

Are doar 5.100 de membri activi din prima linie și 60.000 de rezerviști*, alături de 3 aeronave (de transport), 0 tancuri (în regiunea separatista aflată sub ocupația Federației Ruse – 26), 341 blindate, 72 piese de artilerie de diferite modele, din care 11aruncător de proiectile reactive.

În comparație – regimul separatist de la Tiraspol dispune la moment de 110 piese de artilerie, din care 80 aruncătoare de proiectile reactive.

La rândul său, România ocupă locul 40 (fără schimbari în comparație cu anul 2018) într-un top al puterii armatei la nivel mondial, între 137 de ţări (în 2018 au fost 136 țări), conform unui index realizat de Global Fire Power.

Armata română are, conform publicației, 33 de avioane de vânătoare, 700 de tancuri, 1.400 de mașini blindate de luptă, 243 de lansatoare de rachete, 3 fregate și 4 corvete, la aproximativ 70.000 de militari activi. Avem punctaj zero la submarine, elicoptere de atac și artilerie autopropulsată.

Ucraina (Pwlrndx of 0.5082. În 2018 – 0.5383) ocupă locul 29 (fără schimbari în comparație cu anul 2018).

10. Germania

Cheltuiește puțin peste 49 mlrd. de dolari (în 2018 – 45,2 de miliarde de dolari) în fiecare an. În 2011, serviciul militar obligatoriu a fost eliminat. Are doar 178.641 de membri activi din prima linie și 30.00 de rezerviști, alături de 613 de aeronave în total, 900 tancuri, 81 nave (inlcusiv 6 submarine).

9. Turcia

Bugetul său de apărare este de 8,6 mlrd de dolari (în 2018 – 10,2 miliarde de dolari). Mărimea armatei, inclusiv trupele și rezervele regulate, este de peste 735.000 persoane. Forțele aeriene ale Turciei au 1067 de aeronave. Armata deține de asemenea 3200 tancuri, 194 nave.

8. Marea Britanie (în scădere dramatică cu 2 poziții)

Bugetul de apărare al Regatului Unit este în prezent de 47,5 mlrd de dolari (în 2018 -50 de miliarde de dolari). Are 233.230 militari (serviciul activ şi rezervă), împreună cu o flotă de 811 de aeronave și o flotă marină de 76 de nave. Cu toate acestea, armata britanică este încă una puternică, cu pregătire superioară, echipamentele și cele 160 de arme nucleare fiind principalele puncte forte. Royal Navy intenționează să pună în funcțiune HMS Queen Elizabeth, în 2020. Este un portavion, care poate să transporte 40 de avioane F-35B. Marea Britanie face parte din lista ţărilor cu Putere nucleară declarată cu 215 focoase nucleare.

7. Coreea de Sud.

Cheltuiește cu armata 38,3 de miliarde de dolari (40.0 în 2018). Menține o armată mare de peste 625.000 de angajați activi și 5.827.250 ca personal suplimentar în rezervă, alături de cea de-a 5-a cea mai mare flotă aeriană din lume cu 1.614 de aeronave, precum și o flotă de 166 de nave. Țara are 2654 de tancuri, 2870 blindate şi 6209 piese de artilerie de diferite modele.

6. Japonia (o creștere spectaculoasă cu 2 poziții)

Are cheltuieli militare de 47,0 miliarde de dolari (44.0 în 2018). Are peste 247.157 de persoane active și aproape 56.000 în rezervă. Cu 1.572 de aeronave, este a 6-a cea mai mare forță aeriană. Armata este dotată cu 1004 tancuri și cu 131 nave de război.

5. Franța (fără schimbări în clasament)

Bugetul său militar actual se ridică la 40,5 de miliarde de dolari pe an (40,0 în 2018). Peste 205.000 de forțe regulate, împreună cu rezerviștii formează o forță de aproximativ 388.635 militari. Are peste 1.248 de aeronave, împreună cu 406 tancuri şi 6300 blindate. Ca şi Marea Britanie face parte din lista ţărilor cu Putere nucleară declarată cu 300 focoase nucleare.

4. India (fără schimbări în clasament) s-a folosit de populația sa masivă și a construit o armată de 3.462.500 de militari, inclusiv 1.362.500 militari activi. Dimensiunea armatei indiene este unul dintre motivele pentru care a rămas întotdeauna printre țările cu cele mai puternice armate din lume. Forța umană a armatei este completată de aproape 2.815 blindate terestre, care includ 4.184 de tancuri, precum și 2082 de aeronave, alături de arme nucleare. Rachetele sale balistice pot afecta întregul Pakistan sau aproape tot teritoriul Chinei. Bugetul său actual de apărare se ridică la 55,2 de miliarde de dolari (47,0 în 2018). Este de asemenea una din cele mai mare importatoare de mărfuri militare din lume. Ca şi Franţa şi Marea Britanie face parte din lista ţărilor cu Putere nucleară declarată cu 120 focoase nucleare.

3. China (fără schimbări în clasament)

Bugetul de apărare al Chinei se ridică oficial la 224,0 mlrd. de dollari (în 2018 – 151 de miliarde de dolari. Are o dimensiune formidabilă a armatei, cu 2,183 milioane de persoane active în linia întâi și încă 510 mii de rezerviști, ceea ce o face ca cea mai mare forță terestră din lume, asta cu tot cu 3187 avioane, 13050 tancuri, 714 nave militare şi peste 12 mii piese de artilerie. Face parte din lista ţărilor cu Putere nucleară declarată cu 270 focoase nucleare.

2. Rusia (fără schimbări în clasament)

Bugetul de apărare al Rusiei este de 44,0 mlrd. de dolari (în 2018 – 76,6 miliarde de dolari). Armata rusă are 1.013.628 de militari activi și aproape 2.6 milioane de militari în rezervă. Forța umană este susținută de 21.932 de tancuri, ceea ce face ca Rusia să fie cea mai mare forță de tancuri, 4.078 avioane şi 352 nave. Rusia are 6600 de focoase nucleare active.

1. Statele Unite ale Americii (fără schimbări în clasament)

SUA alocă anual 716,0 mlrd. de dolari (în 2018 – 647 miliarde de dolari pentru armată), mai mult decât celelalte nouă țări, împreună. Menține o armată foarte mare, compusă din circa 1,3 milioane de soldați și alți 860.000 de rezerviști. Are o flotă aeriană compusă din 13.398 nave, 6.287 tancuri, plus flota maritimă de 415 nave din care 20 portavioane, în timp ce restul lumii mai deține încă 22. SUA are la dispoziție și 6450 focoase nucleare.

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Citește mai departe
Advertisement

Social

Pandemia în Germania: „Statul a avut grijă de toți”

Publicat

pe

De către

Pandemia de COVID-19 a pus autoritățile din toate statele lumii într-o situație dificilă și a influențat puternic și echilibrul politic de pe glob. Cum au reacționat statele, ce ajutoare și-au oferit reciproc, unde au acționat în unison și unde în contradictoriu? 

Moldova.org îți povestește, în fiecare săptămână, despre situația pandemiei într-o țară de pe glob, cu relatări de la fața locului, oferite de cei care trăiesc acolo. Începem seria de relatări cu una dintre țările care pare că a trecut acest test complicat cu brio. Cel puțin la prima vedere. 

Germania a fost una dintre statele europene care a analizat la rece situația, încercând să nu cadă în capcana panicii și să nu facă greșelile comise de vecinii ei. Autoritățile au îndemnat oamenii să-și păstreze calmul și au sărit în ajutor cetățenilor, oamenilor de afaceri, ca aceștia să nu falimenteze, ceea ce ar fi dus la pierderea locurilor de muncă, recunoscând că pandemia este una dintre cele mai mari provocări după cel de-al doilea Război Mondial. „Politica statului în această situație a fost: dăm cât putem”, povestește Natalia Mogâldea, studentă și angajată în Germania.

Am fost curioși să aflăm anumite subtilități legate de pandemie, restricții și decizii luate și de către alte state. De aceea, începând de astăzi, vrem să descoperim săptămânal o nouă țară care a fost și ea izolată ca noi, a creat statistici, a suportat pierderi, iar acum încearcă să se pună pe picioare.

Geplaatst door Moldova.org op Vrijdag 29 mei 2020

Ea spune că statul s-a gândit la cetățeni și atunci când a stabilit amenzile pentru cei care încalcă unele restricții. Comparativ cu Moldova, care a impus oamenii să stea acasă și să nu se plimbe prin parcuri, fâșii forestiere, amendându-i cu peste 22 de mii de lei (circa 13 pensii medii), polițiștii din Germania aplicau în astfel de cazuri amenzi nu mai mari de 250 de euro (4800 de lei). „Putem să facem raporturile din amenzile din Germania și veniturile lor și cele din Moldova”, spune Natalia.

Oamenilor nu li s-au impus prea multe restricții, mai mult, ei au fost încurajați să fie raționali, mai precauți și să aibă grijă de modul lor de viață. 

În cele trei luni de pandemie, în Germania, cu o populație de peste 83 de mln. de oameni, au fost înregistrate 182.452 de cazuri de infectare, dintre care 8570 de pacienți au decedat. Astfel, autoritățile de acolo au decis să anuleze cea mai mare parte a restricțiilor. Au fost deschise restaurantele, magazinele, dar oamenii nu trebuie să renunțe la măștile de protecție și la păstrarea distanței. La începutul lunii iunie, vor fi deschise și grădinițele, cinematografele, teatrele și bazinele de înot.

Berliner Ensemble și-a pregătit sala de spectacole pentru vizitatori. Administratorii au dezinstalat 500 din cele 700 de scaune, pentru a crea condițiile necesare și păstra distanța de 1,5m dintre fiecare scaun. 

De asemenea, Germania intenţionează să anuleze avertismentele de călătorie pentru 31 de state, asta pentru a ajuta la resuscitarea domeniului turistic, care a avut mult de suferit din cauza pandemiei. Cu toate acestea, autoritățile au mai lăsat un coridor pentru reîntoarcerea restricțiilor, în cazul în care va fi depășită limita de 50 de cazuri noi de infectare în fiecare săptămână la 100 de mii de cetățeni. 

Citește mai departe

Lifestyle

Pandemia ne-a mutat la sat

Publicat

pe

PE SCURT

Chiar și pâna la pandemia de coronavirus mulți dintre locuitorii marilor orașe din întreaga lume se gândeau că o viață în sat ar fi mult mai atrăgătoare pentru ei. Se pare că pandemia e fost exact impulsul de care mulți aveau nevoie pentru a înțelege că viața în sat poate avea farmecul ei, mai ales atunci când plăcerile orașului cum ar fi teatrele, cinematografele, concertele sunt interzise.

Atât în Republica Moldova, cât și-n alte țări, agențiile imobiliare au înregistrat un interes sporit față de casele la sol, în sate, dar și creșterea prețurilor acestora.

Astfel, pandemia de coronavirus a modificat relația noastră cu propriul spațiu de locuit.

PE LUNG

Diminețile Rodicăi Chitic arată diferit acum. Deschide ușa și lasă să intre în casă ciripitul păsărilor și mirosul de primăvară. Privește în jur și se simte împlinită: în fața ei se întinde o frumusețe nemaipomenită. Pisica se apropie și se gudură drăgăstos la picioarele femeii. Rodica se grăbește să hrănească animalele trezite odată cu răsăritul. Apoi coboară în grădină, verifică căpșunile și se uită la ceapă. Este recunoscătoare.

Până în 2017, femeia a locuit în apartament în orășelul Drochia, acolo unde timp de 35 de ani a crescut și educat două fete, unde a fost profesoară de limba engleză și directoare a Liceului Teoretic „Bogdan Petriceicu Haşdeu”. Acolo a legat prietenii, și-a făcut fini și cumetri.

Dar într-o zi de vară femeia a fost întrebată la un moment dat de ginerele ei, încântat de locurile frumoase din Văratic: Voi ați vrea să trăiți la țară? Tu ai vrea să revii în satul tău? Să te gândești la propunerea noastră!

Enlarge

foto-FAMILIA
Sursa: Facebook/Casa Varatic

Ideea a încolțit cu trei ani în urmă, în 2017, când Rodica și întreaga ei familie au mers la Văratic, la dorința fiicei Laura să o viziteze pe bunica ei și să petreacă timp împreună, toate cele patru generații. Laura planifica să stea o singură zi în sat, pentru că era conștientă de condiții: toaletă afară, fără apă caldă la robinet, fără aparat de cafea și televizor cu ecran plat. Însă o zi s-a transformat în trei. Copiilor le-a plăcut libertatea de a zburda dis-de-dimineață desculț pe malul Ciuhurului, calul, gâștele, pisica, puii, păscutul vacilor. Tot atunci, ginerele Rodicăi, soțul Laurei, încântat de locurile frumoase din Văratic, a întrebat-o: „voi ați vrea să trăiți la țară? Tu ai vrea să revii în satul tău? Să te gândești la propunerea noastră!”

Atunci a încolțit ideea. Fiica Rodicăi, Laura, și soțul ei s-au gândit că bucuria unei vacanțe la țară, pe malul apei, ar trebui împărtășită și cu alte familii. Așa au motivat și părinții să se mute la țară și așa au construit de la zero două case de vacanță (Casa Văratic), duș și apă caldă, toaletă în casa, mașină de spălat vasele, aparat de cafea, dormitor cu pat mare și un teren de joacă în fața casei.

„Bine, ne ducem la țară și ce facem noi acolo? Noi de treizeci și ceva de ani nu mai știm cum se ține un pui, o găină, o rață, o gâscă, un iepure, cum se prășește?!” îi spune soțul Rodicăi. Dar bucuria de a-i vedea pe nepoți jucându-se pe iarbă cu animalele ori pe malul râului, așa cum a copilărit Laura, i-a motivat încă mai mult pe soții Chitic să renunțe la viața de apartament și să se mute la țară, acolo unde acum „dau un sens vieții”.

Enlarge

IMG-1aab78df0a96b9857de8d33edfcf15a4-V
Foto: Rodica Chitic, Casa din Văratic înainte să fie renovată, 2017

Casa a fost construită în anii ‘50 ai secolului trecut de medicul șef al satului – Piotr Procopovici – din lampaci (cărămizi de lut) cu poduri înalte de trei metri, cu sobă și verandă. Au reparat acoperișul, au schimbat câteva geamuri cu altele din lemn, au făcut o construcție adiacentă pentru duș și toaletă ca să aibă condiții în casă, au pus podele noi din scândură, au curățit soba și au zugrăvit pereții interiori. „Meșterii ne-au îndeplinit poftele de o casă bătrânească, însă cu condiții moderne”, spune Laura în grupul Mă mut la țară – Moldova.

Cât despre pandemia de coronavirus care ne-a închis în case, Rodica Chitic spune că aceasta ne-a trezit la realitate și pe unii i-a pus pe gânduri, să ne întrebăm „dacă este bine să ne blocăm în cutiile acestea betonare, care creează un mare disconfort”.

Enlarge

2020
Casa în care locuiesc soții Chitic, 2020

Mă mut la țară

Comunitatea de pe facebook Mă mut la țară – Moldova, a fost creată recent de Nata Albot, „încurajând în conaționalii noștri dragostea de viață la țară. Satele noastre merită o a doua șansă. Ele au nevoie de entuziaști, cu vise mari și niște rezerve financiare pe care să vrea să le investească pentru a renaște viața de la țară”.

În această comunitate am găsit-o pe Laura, împărtășind din dragostea ei față de casele la țară. „Eu cu soțul ne gândim la bătrânețe sa ne mutam la Văratic”, scrie ea într-un comentariu pe Facebook.

Pandemia de coronavirus a determinat oamenii să fie mai interesați de casele la sol, în sat. Dacă înainte de pandemiei tendința era mutarea din blocuri vechi în cele noi, acum toți se orientează spre casele la sol, explică Iulia Herța, directoarea departamentului de marketing și relații cu publicul a agenției imobiliare Proimobil. De asemenea, clienții preferă apartamentele lângă parcuri sau să aibă terase.

Agenția imobiliară a sesizat un interes sporit față de suburbiile Chișinăului: Tohatin, Durlești, Pădurea Domnească, Dumbrava. „Interesul este mult mai mare. Toată lumea a început să lucreze remote. Și ei nu mai au atât de mare nevoie să se deplaseze undeva în oraș și preferă să aibă o casă cu o curte unde să poată ieși să se plimbe”, explică Iulia.

Dacă este cerere și prețul crește. Iulia spune că o casă în suburbie costă de la 40 de mii de euro în sus, cu condiții decente de trai. Cam atât costă și un apartament cu două camere în Chișinău. Dar prețurile au crescut pentru casele la sol, situate în suburbia Chișinăului. „Acum este mai simplu să vinzi o casă decât un penthouse”, spune Iulia. „Se întâmplă ca la o casă să fie câte 2-3 clienți și unul dintre ei să propună mai mult. Oamenii caută case alături de natură unde să poată ieși să se plimbe sau să aibă o curte mai mare”, concluzionează Iulia Herța de la Proimobil.

„De două luni huzurim”

Actrița Olesea Sveclă împreună cu soțul ei, Anatol Durbală, s-au mutat pe 22 martie din Chișinău la Șoldănești, acolo unde părinții Olesei au casă la sol. După două săptămâni de autoizolare în apartament în care cei doi copii mici erau foarte greu de stăpânit, familia a ales curtea de la Șoldănești.

„Am noroc că mama gătește. Noi mai mult avem grijă de copii. Eu hrănesc copiii, pe urmă Anatol are ore cu Casandra, învață poezii sau ghicitori, ca să nu stea pe afară prin glod și prin țărână. Seara ne ducem și alergăm pe stadion cu toții. Cumva, noi ne-am luat un respiro, de care noi aveam nevoie demult de el, dar aici cumva ne simțim bine, mai ales că sunt și mama, și tata și sunt foarte happy că sunt cu nepoții și ei cresc aici în libertate, la aer curat”, explică Olesea. „De două luni huzurim, cum se mai spune”, glumește ea.

Olesea presupune că după încetarea restricțiilor, ar putea fi organizate câteva spectacole, însă faptul că ele adună foarte multă lume și ar exista un risc sporit de infecție, teatrele ar putea rămâne închisă până la toamnă. În așa caz, dacă familia nu va putea merge la mare, vor sta în continuare la Șoldănești. „Practic, ne-am adus aici toată casa”, spune actrița.

Această perioadă a determinat-o pe Olesea să se gândească că dacă ar putea schimba locuința de la Chișinău, ea ar opta pentru o casă mai mare și o curte. „În caz de o pandemie, este sănătos din punct de vedere psihologic și fizic la casă pe pământ decât în apartament”.

Și-n alte țări există cerere pentru case la sol, în sate

El Pais scrie că spaniolii au început să se mute din centrele urbane în sate. „80% din cererile pe care le primim sunt de la clienți care doresc să părăsească orașele în care operează, Madrid, Barcelona și Malaga”, spune Enric Jiménez, fondator și CEO al companiei imobiliare SomRIE din Spania. Tot el spune că clienții vor să se mute și-n suburbiile orașelor, nu doar într-un sat îndepărtat și a sesizat că în timpul carantinei, cererea pentru casele conectate la internet a crescut. Asta se datorează în mare parte și joburilor care pot fi făcute la distanță, având doar acces la internet.

În Marea Britanie se vorbește deja de „renaștere rurală”. Potrivit unui sondaj făcut de o companie de imobiliare din Marea Britanie, Savills, aproximativ 49% dintre cei chestionați au spus că vor fi mai înclinați să lucreze de acasă chiar și după ridicarea restricțiilor.

„Este clar că actuala criză i-a determinat pe oameni să se gândească mai mult la spațiul în care locuiesc, la lucrurile pe care le prețuiesc cel mai mult într-o casă și, în unele cazuri, unde vor să locuiască”, a declarat Lucian Cook, reprezentantul companiei Savills.

De asemenea, sondajul a descoperit că 71% dintre clienții care au până la 40 de ani este important să aibă o grădină sau un spațiu în aer liber. Aproape patru din 10 (39%) oameni au declarat că acum li se mare mai atrăgătoare o casă la sol, în sat.

Citește mai departe

Social

29 mai 2020. COVID-19, PE SCURT: 171 cazuri noi de infecție. Bilanțul deceselor ajunge la 288

Publicat

pe

De către

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în Moldova.

Îți prezentăm știrile succint și compact, astfel încât să fii corect informat, dar și liniștit.

171 cazuri noi de infectare cu noul Coronavirus

Miisterul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a anunțat 171 cazuri noi de infectare cu noul Coronavirus. Acestea au fost confirmate în urma procesării a 1203 de teste, dintre care 1028 au fost primare, iar 175 repetate.

Bilanțul persoanelor infectate cu COVID-19 a ajuns la 7 896 cazuri.

Din numărul total de cazuri din această zi, 25 sunt lucrători medicali: medici – 3, asistenți medicali –10 , personal auxiliar – 12.

Alte 155 persoane au fost tratate. Bilanțul persoanelor vindecate a ajuns la 4278.

Totodată, MSMPS a informat despre înregistrarea altor cinci decese provocate de COVID-19. Este vorba despre trei bărbați și două femei, cu vârste cuprinse între 63 și 76 de ani.

Deces 284: Bărbat de 63 ani, din Rîbnița. Comorbidități: hipertonie arterială, diabet zaharat, cardiomiopatie.

Deces 285: Bărbat de 76 ani, din mun. Chișinău. Internat la data de 11 mai, la Spitalul Clinic Municipal Arhanghel Mihail. Comorbidități: diabet zaharat, hipertensiune arterială, encefalopatie mixtă, cord hipertensiv subcompensat.

Deces 286: Femeie de 76 ani, din Ceadîr-Lunga. Internată, la data de 18 mai, la spitalul raional Ceadîr-Lunga. Comorbidități: bronșită cronică, boală coronariană, hipertensiune arterială.

Deces 287: Femeie de 71 ani, din Comrat. Internată în stare gravă, la data de 27 mai, la spitalul raional Ceadîr-Lunga. Comorbidități: bronșită cronică, hipertensiune arterială, diabet zaharat.

Deces 288: Bărbat de 63 ani, din raionul Ialoveni. Internat la data de 18 mai, la Spitalul Clinic din Bălți. Comorbidități: cardio-nefropatie hipertensivă cu insuficiență renală și cardiacă, ciroză hepatică decompensată.

Centrele comerciale își reiau activitatea de la 8 iunie

Centrele comerciale își vor relua activitatea începând cu 8 iunie. Totodată, unitățile comerciale cu profil de alimentație publică și de divertisment din interiorul acestora vor rămâne închise. Decizia a fost luată de Comisia Națională Exraordinară de Sănătate.

Totodată, comisia a mai decis ca:

începând cu data de 1 iunie, vor fi reluate antrenamentele în aer liber pentru sportivii legitimați de federațiile de fotbal, badminton, caiac canoe, haltere, sporturi nautice și tenis

de la 1 iunie, Agenția Servicii Publici își va relua toate activitățile, cu respectarea normelor epidemiologice

de la 5 iunie, se permit întrunirile cu caracter religios, respectând cerințele de respectare a serviciilor divine

Totodată, s-a decis ca, în perioada stării de urgență în sănătate publică, până la 30 iunie, transportul public în Chișinău și Bălți să fie sistat în zilele de week-end.

Paștele Blajinilor va fi sărbătorit pe 7-8 iunie

Paștele Blajinilor va fi sărbătorit pe 7-8 iunie, dar, având în vedere riscul major de contaminare, sunt stabilite instrucțiuni clare pentru a diminua acest risc. Premierul Ion Chicu a îndemnat cetățeni să se abțină să meargă în grupuri la cimitire și să dea dovadă de responsabilitate. „Eu am ambii părinți decedați, dar nu o să merg la cimitir pe 7 sau 8. Să mergem atunci când riscul va fi limitat sau minimizat”, a spus premierul.

În același timp, Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldova a precizat că vor fi oficiate, cu respectarea reglementărilor sanitare actuale, slujbe de pomenire în toate catedralele, bisericile, mănăstirile și cimitirele din țară, iar clopotele bisericilor vor fi trase în memoria celor adormiți. De asemenea, a venit cu un îndemn către credincioși să evite aglomerările tradiționale din jurul mormintelor și să respecte distanța sanitară. De asemenea, a rugat creștinii să se abțină de la organizarea meselor copioase în cimitire și consumul de băuturi alcoolice.

55 la sută din persoanele cu COVID-19 au fost vindecate

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a anunțat că din cele 7 725 de persoane infectate cu COVID-19 4278 (sau 55 la sută) au fost vindecate. La ora actuală, sunt active 3 165 de cazuri, iar 245 de pacienți sunt în stare gravă, 17 pacienți sunt conectați la aparate de respirație asistată, 603 – stare de gravitate medie.

În instituțiile spitalicești sunt internați 51 copii infectați cu noul coronavirus. În tratament activ la domiciliu se află în continuare 431 pacienți cu forme ușoare de COVID–19. 758 persoane au finalizat cu vindecare tratamentul la domiciliu.

Totodată, până acum au fost înregistrate 282 cazuri de deces.

Până la ziua de azi, au fost confirmate 1564 cazuri de infectare în rândul angajaţilor sistemului de sănătate, printre care: medici-369, farmaciști-20, asistenţi medicali-608, felceri-83, personal auxiliar-484 persoane.

La frontiera moldo-ucraineană își reiau activitatea șase puncte de trecere

Poliția de Frontieră anunță că activitatea a șase puncte de trecere a frontierei moldo-ucrainene se restabilește, cu menținerea restricțiilor de rigoare în scopul prevenirii răspândirii epidemiei de COVID-19. Ete vorba despre:

PTF comun Palanca-Maiaki-Udobnoe (rutier/internațional);
PTF Ocnița – Sokireanî (rutier/internațional);
PTF Larga – Kelmențî (rutier/internațional);
PTF Larga – Kelmențî (fero/internațional);
PTF Criva – Mamaliga (fero/internațional);
PTF Basarabeasca – Serpniovo (fero/internațional).

Începând de astăzi, 29 mai, ora 08:00, prin punctele de trecere a frontierei menționate este reluat traficul atât pentru călători, cât și pentru transportatorii de mărfuri, însă cu respectarea restricțiile existente.Totodată, în punctele de trecere deschise traficului autoritățile ucrainene vor autoriza traversarea frontierei de stat și în regim pietonal.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Ecologie4 ore în urmă

Se bate alarma! Râurile sunt extrem de poluate din cauza apelor canalizate

PE SCURT Râurile noastre sunt extrem de poluate din cauza apelor canalizate care sunt deversate în râurile noastre și care...

Social19 ore în urmă

Pandemia în Germania: „Statul a avut grijă de toți”

Pandemia de COVID-19 a pus autoritățile din toate statele lumii într-o situație dificilă și a influențat puternic și echilibrul politic...

IstorieO zi în urmă

Panglica Sfântului Gheorghe nu are nimic în comun cu cel de-al Doilea Război Mondial. Alte mituri promovate de Rusia

PE SCURT Panglica Sfântului Gheorghe a fost inventată în 2005 în Federația Rusă și este inspirată din Primul Război Mondial....

LifestyleO zi în urmă

Pandemia ne-a mutat la sat

PE SCURT Chiar și pâna la pandemia de coronavirus mulți dintre locuitorii marilor orașe din întreaga lume se gândeau că...

SocialO zi în urmă

29 mai 2020. COVID-19, PE SCURT: 171 cazuri noi de infecție. Bilanțul deceselor ajunge la 288

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Social2 zile în urmă

Ce este al doilea val al pandemiei și când să-l așteptăm?

În multe țări numărul persoanelor infectate cu COVID-19 a scăzut, în unele nu se mai înregistrează cazuri noi, iar de...

Economie2 zile în urmă

Vinul Moldovei în cifre

Republica Moldova este tot mai cunoscută la nivel mondial, datorită Vinului Moldovei – produs al mândriei naționale, ambasador al țării...

Advertisement

Politică

Politică5 zile în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Tiraspolul atacă Chișinăul: „Deficit de conștiință și rațiune”

PE SCURT Așa-zisele autorități din regiunea transnistreană redeschid treptat afacerile și instituțiile. 143 de beneficiari și angajați ai internatului psihoneurologic...

Politică2 săptămâni în urmă

De la nostalgie până la tușonkă și hrișcă. Timpuri, pandemie și elite politice

COVID-19 a bulversat întreaga lume, ne-a închis hotarele, ne-a limitat drepturile, ne-a blocat accesul și ne-a îndemnat să stăm acasă....

Politică2 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Primul caz de re-infectare, focar major în internatul din Bender și acuzații politice 

PE SCURT Săptămâna 11-17 mai a fost marcată de câteva evenimente în regiunea transnistreană și în relația dintre Chișinău-Tiraspol. Există...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană: sate blocate și ședințe ratate

PE SCURT Săptămâna trecută a fost marcată de câteva evenimente în relația Chișinăului cu regiunea transnistreană. De mâine se relaxează...

Politică4 săptămâni în urmă

COVID-19 în Transnistria. Noi acuzații la adresa Chișinăului. Despre împrumutul rusesc: „forțele pro-occidentale și pro-române controlează Curtea Constituțională”

PE SCURT Săptămâna 27 aprilie – 3 mai s-a dovedit a fi mai intensă pe linia politică Chișinău – Tiraspol....

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în Transnistria/ Autoritățile separatiste vorbesc despre „provocări existente în relațiile cu Republica Moldova”

PE SCURT După ce săptămâna trecută la Tiraspol se tiraja mesajul „Chișinăul își deghizează cinic fraudele diplomatice și birocratice prin...

Externe1 lună în urmă

Cum un oraș din Polonia a scăpat de publicitate și ce face Chișinăul

PE SCURT Jurnalistul polonez Dawid Krawczyk povestește cum orașul Nałęczów din Polonia a scăpat de publicitate și a obținut reputația...

Advertisement

Opinii

mai 2020
L Ma Mi J V S D
« apr.    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031