Acordul de Asociere semnat cu Uniunea Europeană oferă doar beneficii Republicii Moldova, iar în anul 2018 le putem deja contabiliza. După patru ani de la semnare, rezultate vizibile sunt în comerțul internațional. Este vorba de creșterea exporturilor în UE.
Federația Rusă, care acum un deceniu era pe prima poziție, acum este devansată de România, Italia și Germania, care sunt în topul statelor unde Republica Moldova își livrează mărfurile și produsele. Aceste trei state europene dețin o pondere de 45,64% din totalul exporturilor Moldovei, în condițiile cînd statele CSI-16,76%, inclusiv Rusia-8,87%.
Aceste totaluri, confirmă niște legități economice, prin care barierele în comerțul internațional schimbă traiectorii, și adesea contribuie la o schimbare radicală a comerțului internațional, dar și a sectoarelor din economiile naționale. Exemple sunt agricultura, industria și transporturile a afirmat în cadrul emisiunii ”15 minute de realism econom, directorul de programe de la IDIS Viitorul, Viorel Chivriga
Acordul de liber schimb este ca un motor, care funcționează cu turații maxime pentru apropierea Republicii Moldova de UE prin tehnologizarea și modernizarea sectoarelor economiei reale, dar și creșterea performanței și calității diferitelor domenii.
„A sporit numărul companiilor care au ajuns la maturitate și și-au găsit o nișă pe piața UE. Cotele acordate de comunitatea europeană, care anterior nu puteau fi atinse, acum sunt valorificate pe deplin de către companiile moldovenești. Din 2014, Republica Moldova a trecut prin câteva etape de transformare a instituţiilor de stat. A avut loc un transfer enorm de experienţă, expertiză şi alocări de fonduri din partea UE ”, a explicat Chivriga.
Potrivit lui, sunt oameni, care înţeleg perfect ce înseamnă stabilitate, previzibilitate şi reguli de joc care nu pot fi schimbate peste noapte.
La capitolul investiții, DCFTA a schimbat în bine imaginea Republicii Moldova. Astfel, companiile cu nume cunoscute ajung nu doar la Chișinău și Bălți, ele sunt deja la Ungheni, Orhei, Strășeni și Găgăuzia, iar în următorii ani vom asista la o creștere și mai mare a companiile investitoare în Republica Moldova.
Chivriga susține că DCFTA este privit și ca un motor de creștere pentru regiunea din stânga Nistrului unde România a ajuns să dețină cota de 16% din exporturile regiunii față de Federația Rusă, care are o pondere de doar 10%.
În concluzie, directorul de programe a spus că deși businessul apropie Republica Moldova de UE armonizarea legislației este o problemă, deoarece dintr-un produs bun au reușit să se facă un produs mai puțin bun.
Sunt schimbări mai puțin pozitive pe partea de statistică, care arată niște date, iar instituțiile statului prezintă alte informații. Sunt și probleme mari în implicarea tuturor părților interesante, ca acest acord să genereze rezultate și performanțe mai mari.
