Connect with us

Opinii

Tentația vestului: Businessul apropie Moldova de UE

Publicat

pe

Acordul de Asociere semnat cu Uniunea Europeană oferă doar beneficii Republicii Moldova, iar în anul 2018 le putem deja contabiliza. După patru ani de la semnare, rezultate vizibile sunt în comerțul internațional. Este vorba de creșterea exporturilor în UE.

Federația Rusă, care acum un deceniu era pe prima poziție, acum este devansată de România, Italia și Germania, care sunt în topul statelor unde Republica Moldova își livrează mărfurile și produsele. Aceste trei state europene dețin o pondere de 45,64% din totalul exporturilor Moldovei, în condițiile cînd statele CSI-16,76%, inclusiv Rusia-8,87%.

Aceste totaluri, confirmă niște legități economice, prin care barierele în comerțul internațional schimbă traiectorii, și adesea contribuie la o schimbare radicală a comerțului internațional, dar și a sectoarelor din economiile naționale. Exemple sunt agricultura, industria și transporturile a afirmat în cadrul emisiunii ”15 minute de realism econom, directorul de programe de la IDIS Viitorul, Viorel Chivriga

Acordul de liber schimb este ca un motor, care funcționează cu turații maxime  pentru apropierea Republicii Moldova de UE prin tehnologizarea și modernizarea sectoarelor economiei reale, dar și creșterea performanței și calității diferitelor domenii.

„A sporit numărul companiilor care au ajuns la maturitate și și-au găsit o nișă pe piața UE. Cotele acordate de comunitatea europeană, care anterior nu puteau fi atinse, acum sunt valorificate pe deplin de către companiile moldovenești. Din 2014, Republica Moldova a trecut prin câteva etape de transformare a instituţiilor de stat. A avut loc un transfer enorm de experienţă, expertiză şi alocări de fonduri din partea UE ”, a explicat Chivriga.

Potrivit lui, sunt oameni, care înţeleg perfect ce înseamnă stabilitate, previzibilitate şi reguli de joc care nu pot fi schimbate peste noapte.

La capitolul investiții, DCFTA a schimbat în bine imaginea Republicii Moldova. Astfel, companiile cu nume cunoscute ajung nu doar la Chișinău și Bălți, ele sunt deja la Ungheni, Orhei, Strășeni și Găgăuzia, iar în următorii ani vom asista la o creștere și mai mare a companiile investitoare în Republica Moldova.

Chivriga susține că DCFTA este privit și ca un motor de creștere pentru regiunea din stânga Nistrului unde România a ajuns să dețină cota de 16% din exporturile regiunii față de Federația Rusă, care are o pondere de doar 10%.

În concluzie, directorul de programe a spus că deși businessul apropie Republica Moldova de UE armonizarea legislației este o problemă, deoarece dintr-un produs bun au reușit să se facă un produs mai puțin bun.

Sunt schimbări mai puțin pozitive pe partea de statistică, care arată niște date, iar instituțiile statului prezintă alte informații. Sunt și probleme mari în implicarea tuturor părților interesante, ca acest acord să genereze rezultate și performanțe mai mari.

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Citește mai departe
Advertisement

Opinii

Există o probabilitate redusă ca, după parlamentare, PSRM, ACUM sau PDM să formeze un Guvern monopartid

Publicat

pe

De către

Analiza posibilelor rezultate în cadrul sistemului mixt actual indică următoarea distribuție a mandatelor pentru viitorul Parlament: 52 de mandate – partidele de centru-stânga și stânga, 14 mandate – partidele centriste, 35 de mandate – partidele de centru-dreapta și dreapta.

Aceasta este una din principalele concluzii a notei analitice, elaborate de Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE).

Potrivit autorului documentului, Mihai Mogîldea, pe eșichierul politic din Republica Moldova, partidele sunt divizate în funcție de agenda politică externă ce o promovează.

În acest sens, factorul geopolitic separă partidele în cel puțin trei grupuri distincte: partide autointitulate de centru-dreapta și dreapta, partide autointitulate centriste și partide autointitulate de stânga și centru-stânga.

Clivajul stânga-dreapta este determinat într-o mare măsură de orientarea pro-Est sau pro-Vest a partidelor și mai puțin de natura ideologică a programelor promovate de către acestea.

Astfel, analiza posibilelor rezultate în cadrul sistemului mixt actual indică următoarea distribuție a mandatelor pentru viitorul Parlament: (1) 52 de mandate – partidele de centru-stânga și stânga, (2) 14 mandate – partidele centriste, (3) 35 de mandate – partidele de centru-dreapta și dreapta.

Aceste date prefigurează o diviziune geopolitică aproape egală în viitorul Parlament.

„La prima vedere, Partidul Socialiștilor ar putea fi unul din principalii beneficiari ai sistemului electoral mixt. Socialiștii vor fi favorizați în mod clar de construcția circumscripțiilor electorale din Chișinău (în 9 din cele 11 circumscripții electorale) datorată modului de formare a circumscripțiilor.

Totodată, un alt partid care ar putea fi favorizat în circumscripțiile uninominale ar putea fi Partidul Democrat, având în vedere că acesta deține resurse financiare, media afiliată și controlul ridicat asupra autorităților locale și centrale.

Astfel, afilierea politică a primarilor are o relevanță particulară pentru rezultatele alegerilor în circumscripțiile electorale”, este de părere Mihai Mogîldea.

Potrivit analizei IPRE, utilizarea frauduloasă a fundațiilor de caritate afiliate politic, eliminarea „Zilei tăcerii” și traseizmul politic al primarilor ar putea conduce la o competiție inegală și disproporționată între concurenții electorali.

De asemenea, una din principalele concluzii ale cercetării este că există o probabilitate redusă ca unul din cei trei concurenți (PSRM, ACUM, PDM) să obțină numărul necesar de locuri în viitorul Parlament pentru a forma un Guvern monopartid.

IPRE constată că aceste date prefigurează o diviziune geopolitică aproape egală în viitorul Parlament, iar autoritățile ar trebui să implementeze următoarele măsuri de intervenție:

Introducerea în legislația electorală a unor prevederi ce ar sancționa utilizarea fundațiilor de caritate drept paravan pentru promovarea imaginii partidelor politice și finanțarea de către partidele politice a unor activități de caritate fără reflectarea costurilor în rapoartele financiare prezentate către Comisia Electorală Centrală.

Organizarea dezbaterilor electorale în fiecare circumscripție electorală și difuzarea acestora în spațiul online, în special în circumscripțiile unde nu există canale TV locale;

Desfășurarea unei campanii de informare de către Comisia Electorală Centrală, prin care să fie explicată alegătorilor procedura de cuantificare a voturilor în mandate parlamentare sub formula electorală mixtă;

Creșterea implicării ONG-urilor locale, prin granturi și suport financiar din partea donatorilor interni și externi, în procesul de monitorizare a campaniei electorale la nivelul circumscripțiilor uninominale.

Aplicarea unor sancțiuni severe pentru instituțiile media ce promovează știri false și dezvoltarea unor campanii de fact-checking pentru identificarea produselor media cu conținut fals promovate în timpul campaniei electorale.

Citește mai departe

Opinii

Ce spun internauții despre investirea lui Corneliu Gurin

Publicat

pe

De către

Corneliu Gurin, fostul procuror general al Republicii Moldova, a fost numit ieri, 11 decembrie, în funcția de judecător la Curtea Constituțională. Decizia a fost luată de către membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Gurin va ocupa această funcție timp de șase ani.

Curtea Constituţională se compune din șase judecători: doi judecători sunt numiţi de Parlament, doi de Guvern şi doi de Consiliul Superior al Magistraturii. Propunerea de a-l numi pe Gurin în funcția de judecător al Curții a venit din partea lui Victor Micu, președintele CSM. Vineri, 14 decembrie, la ședința Parlamentului, judecătorul nou-numit la Curtea Constituţională va depune jurământul în faţa Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova şi Consiliului Superior al Magistraturii.

Această nouă numire a uimit pe mai mulți internauți. Aceștia s-au arătat deranjați de felul în care a fost propus și acceptat noul judecător, după o zi de la demiterea precedentului.

Andrei Lutenco, reprezentantul Centrului de Politici și Reforme:

Prin prezentul status, eu totusi o sa ma mir de desemnarea lui Gurin ca judecator constitutional.#HaidetiTotusiSaNeMiram

Geplaatst door Andrew Clayton op Dinsdag 11 december 2018

„L-am cunoscut pe Gurin prin 2010. Pe atunci mergea cu transportul public și umbla mereu în același costum și cu o mapă subțioară. În 2011 Corneliu Gurin a devenit vicepreședintele Partidului Acțiunea Democratică și tot atunci și-a cumpărat, probabil, prima lui mașină. Un Volkswagen Sharan (dacă îmi aduc bine aminte) pe care a dat 7000 de euro… În 2013, a devenit Procuror General, iar acum se plimbă cu o Toyota Highlander care costă vreo 20.000 euro. Acum a fost desemnat judecător la Curtea Constituțională și chiar sunt curios care va fi noua lui achiziție.”

„Dacă cineva mai avea dubii, iată dovada că CSM este controlat complet de Plahotniuc. Cândva Corneliu Gurin era o figură respectată în mediu de către experți, apoi s-a aventurat în politică devenind chiar procuror general (mai degraba avocat al lui Plahotniuc), iar acum merge mai departe la Curtea Constituțională. Până unde?”

„Nu se face nici măcar un concurs, iar Plahotniuc ne promitea că judecătorii vor fi aleși de către cetățeni…”, se revoltă Petru Neaga.

„Ţara asta merge în cerc. Aceeaşi oameni, mutaţi doar cu locul pe o tabla de şah. De cineva. Cam trist nu ştiu cum”, opinează teologul Victor Gotișan.

„Am ajuns să o vedem și pe asta – candidatura pentru membru al Curții Constituționale, desemnat peste noapte, exact ca în lumea știți voi a cui. CCM functionează fără un membru de când a plecat doamna Iftodi, actuala ministră a Justiției (din martie 2018, nu?). De atunci Guvernul nu a anunțat nici concurs si nici nu a numit vreo persoană „cu reputație ireproșabilă” fără concurs. Acum aflăm că domnul Doela și-a dat demisia din funcția de judecător (nu am văzut niciun anunț public la acest subiect) și CSM-ul deja a numit o altă persoană. Făcând abstracție de la persoana dlui Gurin, ce e cu această grabă? Cum în februarie 2018 același CSM a putut să anunțe concurs după ce dl. Pantiru și-a dat demisia, iar în decembrie 2018 CSM-ul decide peste noapte pe cine să numească? Ce s-a schimbat de atunci? Această grabă nu o pot interpreta altfel decât sfidarea tuturor regulilor unui stat de drept și un semnal la cât de mult regresăm cu pași terifiant de rapizi.”



Corneliu Gurin și-a început cariera de jurist în calitate de consultant  principal în Direcţia Juridică a Aparatului Parlamentului, funcție pe care a deținut-o în perioada 1995-2001. Între anii 2001-2005, Corneliu Gurin a fost director general al Aparatului Parlamentului, consilier al preşedintelui Parlamentului în probleme juridice şi relaţii cu organele de drept. În perioada 2005-2012, a fost coordonator de programe la Asociaţia Obştească ADEPT. În noiembrie 2011, Corneliu Gurin a aderat la Partidul Acţiunea Democratică, condus de Mihai Godea. El a părăsit formaţiunea, înainte de a fi desemnat preşedinte al Comisiei speciale pentru selectarea candidatului la funcţia de procuror general. La 18 aprilie 2013, Legislativul l-a numit noul procuror general. În 2015, în această calitate, el a solicitat arestarea lui Vladimir Filat după ce i-a fost retrasă acestuia imunitatea parlamentară. La 26 februarie 2016, Gurin a anunțat că pleacă de la șefia Procuraturii Generale în aceași zi când Parlamentul a votat în a doua lectură Legea cu privire la Procuratură.

Corneliu Gurin nu a mai apărut de ani ani buni în spațiul public, însă ultima sa apariție a fost memorabilă. În decembrie 2016, mai multe fotografii îl arătau pe fostul procuror general încoronat la un bal somptuos organizat de un club de sport din Chișinău. Fostul procuror a fost desemnat drept rege al balului și a primit ca premiu o noapte pentru două persoane în apartamentul prezidențial de la hotelul Nobil, precum și o plimbare cu un automobil Jaguar, relatează anticoruptie.md.

Clubul de sport al cărui invitat a fost Corneliu Gurin aparține unui partener de afaceri al lui Veaceslav Platon, iar coroana de rege i-a fost pusă pe cap fostului procuror de o ex-administratoare a companiilor lui Vlad Plahotniuc. Olga Iftodii, directorul comercial al clublului de sport, cea care i-a pus coroana pe cap lui Corneliu Gurin, a lucrat timp de aproape 15 ani în companiile lui Vlad Plahotniuc.

Citește mai departe

Economie

Expert: Miza Guvernului – împrumuturi din China și Belarus, reducerea finanțărilor din Occident și majorarea creditelor de la bănci

Publicat

pe

De către

Este o premieră pentru Republica Moldova când Guvernul publică bugetul pentru anul viitor până la electorală. De fiecare dată se vota după alegeri. La capitolul venituri ale BPN acestea vor crește cu 5,5 miliarde de lei sau cu 9%, similar cu 2018, însă este cu mult mai puțin decât în 2017. De fapt anii 2017 și 2018 sunt anii de recuperare după criza din 2015 și 2016.

Creșterea din 2017 s-a datorat în mare parte vămii, iar în 2018 organului fiscal. În 2017 pentru prima dată am avut venituri mai mari decât au fost planificate cu 2,6 miliarde de lei. Exact același lucru se va întâmpla și în 2018.

Or, în prezent Guvernul caută noi surse de venit prin îmbunătățirea administrării fiscale, constată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic” economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.

Pentru anul viitor aceste 5,5  miliarde de lei nu vor fi o problemă să fie acumulate, dar nu e corect să comparăm cu anul 2018 deoarece întreprinderile de stat Cadastru și Registru s-au transformat în instituții publice și veniturile lor vin direct la buget, iar dacă le excludem atunci majorarea va fi de 4,7 miliarde de lei, care este mai puțin față de 2017.

Un element pe care trebuie să-l menționăm sunt ratările pe care le va avea bugetul. Este vorba de 2 miliarde de lei. Vorbim de bugetul asigurărilor sociale unde a fost redusă contribuția la 18+5% de la 23+5%. Aceasta va duce la faptul că bugetul asigurărilor sociale va primi cu 1,2 miliarde de lei mai puțin. O altă ratare este impozitul pe venit a persoanelor fizice cota căruia a fost plafonată la 12% pentru toate categoriile de contribuabili. Aceasta se datorează în cea mai mare pare majorării cotei neimpozitate. În prezent persoanele fizice plătesc cu 25-30% mai puțin față de cum era până la reforma fiscală. Respectiv, BPN pierde cam 800 milioane de lei. Impozitul pe venit al persoanelor fizice este destinat mai mult autorităților publice locale, din acest motiv circa 500 milioane de lei vor fi ratări ale bugetelor locale”, a explicat Ioniță.

Cel mai important este că Guvernul planifică 20% din cheltuielile bugetului să le acopere din împrumuturi și granturi.

Pentru anul viitor autoritățile planifică 9 miliarde de lei dintre care cea mai mare cotă sunt împrumuturile externe – 4,5 miliarde de lei față de 5,6 miliarde lei în 2018. Estimările au fost reduse deoarece Guvernul în 2018, pentru prima dată nu va reuși să acumuleze nici jumătate din suma prognozată.

„Dacă nu se va reuși restabilirea relațiilor cu partenerii externi va fi problematic de acumulat și cei 4,5 miliarde de lei. Al doilea lucru sunt granturile, care sunt planificate la aproape 2 miliarde de lei. În 2018 a fost planificată suma de 2,8 miliarde de lei, dar noi la IDIS Viitorul am anticipat încă în luna mai că în varianta ideală vor fi acumulați 900 milioane de lei. Însă în primele 9 luni sau acumulat doar 200 milioane, cea ce ne face să credem că până la finele anului suma primită va fi de maxim 500 milioane de lei – minimul din 15 ani. În lipsa finanțărilor externe în 2018, Guvernul a apelat activ la împrumuturi interne”, susține Ioniță.

Pentru 2019 anticipăm dificultăți de atragere a 3 miliarde de lei sub formă de granturi și împrumuturi externe. Această gaură va fi acoperită ca și-n 2018 de împrumuturi interne majorate și colectări suplimentare de impozite și taxe.

Contextul este unu favorabil. Explicația este că sistemul bancar se confruntă cu o criză fără precedent, un exces de lichidități care nu a mai fost – 27 miliarde de lei (depozite în lei și valută – 61 miliarde de lei, iar credite 34 miliarde de lei) dintre care 14 miliarde sunt sub formă de lei. Din acest motiv, excesul de lichiditate creează probleme pentru sistemul financiar și BNM a sterilizat 14 miliarde de lei pentru care vom plăti 500 milioane de lei dobândă.

În acest context, pentru anul viitor Guvernul planifică împrumuturi de pe intern la 2,5 miliarde de lei, deși suma ar putea fi majorată la 3,5 – 4,5 miliarde de lei. Și în premieră, pentru anul viitor au fost incluși în listă doi parteneri noi de la care Republica Moldova va primi 744 milioane de lei. Este vorba de China (644 milioane de lei) și Belarus (100 milioane de lei).

În concluzie, economistul Veaceslav Ioniță e de părere că acoperirea necesităților cheltuielilor bugetului se rezumă la reducerea împrumuturilor și granturilor externe, parteneri noi – China Belarus și majorarea creditelor interne.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Partidul Liberal4 ore în urmă

A depus cerere. Un membru PL părăsește formațiunea

Valeriu Nani, vicepreședinte al Organizației Teritoriale PL din sectorul Ciocana al capitalei, a anunțat astăzi că părăsește formațiunea. Valeriu Nani,...

Politică5 ore în urmă

Pentru organizarea referendumului consultativ din 24 februarie vor fi alocate 10 milioane lei

Pentru organizarea și desfășurarea referendumului consultativ din 24 februarie 2019 vor fi alocate 10 162 000 lei. Devizul de cheltuieli...

Social6 ore în urmă

O femeie de 67 de ani din Ialoveni, găsită carbonizată în propria locuinţă de către salvatori

Un incendiu produs într-o casă de locuit din satul Horeşti, raionul Ialoveni, a luat viaţa unei femei de 67 de...

Externe6 ore în urmă

Avion plin cu pasageri s-a întors din drum pentru că la bord se afla o inimă umană

Un avion de pasageri al companiei Southwest Airlines, care efectua un zbor de la Seattle spre Dallas, a făcut cale...

Social7 ore în urmă

Corneliu Mihalache, Iulian Roșca și Lidia Viziru – noii membri ai CCA

Corneliu Mihalache, Iulian Roșca și Lidia Viziru sunt noii membri ai Consiliului Coordonator al Audiovizualului. Parlamentul i-a confirmat astăzi în...

Economie7 ore în urmă

Trei șefi de la ANRE și-au dat DEMISIA

Parlamentul a aprobat astăzi demisia a trei membri ai Consiliului de Administrație al Agenției Naționale pentru Reglementări  – Tudor Copaci,...

Politică8 ore în urmă

Deputata PDM Raisa Apolschi, numită în funcția de judecător al Curții Constituționale

Președinta Comisiei juridice, numiri și imunități, deputata PDM, Raisa Apolschi, a fost numită în funcția de judecător al Curții Constituționale....

Advertisement

Opinii

Advertisement
WP Facebook Auto Publish Powered By : XYZScripts.com