Connect with us
"
"

Divertisment

Tehnologia ne schimbă percepția asupra timpului

Publicat

pe

În ultimii ani, viteza cu care se desfășoară lucrurile pare amețitoare și adesea, ceea ce s-a petrecut cu o lună în urmă avem impresia că a fost tare demult. Unul din motive este rapiditatea cu care circulă știrile. Imediat ce un lucru se întâmplă, știrile ajung să facă înconjurul planetei în câteva minute. Astfel, oamenii devin parcă martorii acelor evenimente care sunt doar la un click distanță, scrie Playtech.ro.

De multe ori, pe Twitter apar prima oară noutățile – într-o formă foarte scurtă, ce-i drept. Facebook vine însă rapid din urmă – deși transmisiunile live de pe Facebook o pot lua adeseori în fața tweet-urilor.

Un studiu realizat de Pew arată că majoritatea americanilor dau de știri prin intermediul social media. Doar că social media este și locul unde își petrec oamenii virtual timpul cu familia, prietenii și necunoscuții. Rezultatul este un flux continuu de informații. Lanțul acesta de evenimente continue ne face să trăim într-un timp prezent continuu, în care istoria este numărată în minute și zile, nu în luni și ani, după cum arată The Verge.

Când ești pe Facebook, postările pe care le vezi nu au neapărat legătură unele cu altele. Când creierul uman primește informații fără context, apare senzația că lumea este compusă din informații fără legătură și evenimente care nu sunt cu adevărat inter-conectate. Dincolo de asta, motorul de căutare Google creează senzația de urgență în oameni, conform Thrive Global. Oamenii așteaptă să primească informațiile pe care le caută în timp real și fără prea mult efort.

Înainte de toată această revoluție tehnologică, percepția noastră asupra timpului se baza pe viteza umană – a metabolismului, reflexelor și emoțiilor noastre. Progresul tehnologic ne forțează să funcționăm la aceeași viteză cu tehnologia – iar asta ne contrazice ritmul nostru natural.

Divertisment

Moldova.org recomandă: Recoder, DOR, Scoala9

Publicat

pe

De către

PE SCURT

În fiecare weekend, echipa Moldova.org recomandă spre lectură articole publicate de instituții de jurnaliști pe care le urmărim și a căror muncă este un exemplu bun pentru noi.

Deși aceste materiale relatează niște istorii triste, totuși acestea vă vor pune pe gânduri și poate chiar vă vor face mai buni.

PE LUNG

Recorder: Cum se transformă banii europeni în apă contaminată

Jurnaliștii români au investigat cum sunt folosiți banii europeni oferiți pentru construirea apeductelor în satele din România.

Am vrut să aflăm unde s-au scurs banii europeni care ar fi trebuit să îmbunătățească viețile a milioane de români și am descoperit o adevărată catastrofă: licitații cu câștigători cunoscuți dinainte, firme de partid care umflă prețurile de sute de ori, lucrări făcute doar pe hârtie și echipamente performante înlocuite cu cele mai ieftine instalații, rețele de apă care cedează la scurt timp după inaugurare sau care le livrează cetățenilor apă contaminată cu bacterii fecale pe post de apă potabilă, instituții de control politizate, asistând pasive la fraudarea fondurilor europene. „Este o investigație întinsă pe parcursul mai multor anotimpuri, în care am urmărit derularea proiectelor, am descâlcit vulnerabilitățile din legea achizițiilor publice, am luat probe de apă și le-am analizat în laboratoare acreditate de statul român. Ceea ce a rezultat nu este doar cronica unei uriașe fraude, ci și a unui atentat la sănătatea publică”, scrie Alex Nedea, jurnalist Recoder.

Decât o Revistă: Ferma de capre, o nouă șansă pentru oamenii cu dizabilități

Într-o comună din Vaslui, a avea grijă de un copil sau de un adult cu dizabilități este o soluție atât contra unei crize financiare familiale, cât și pentru o comună mai primitoare. Ferma de capre Bettine, la care Ionica lucrează cu jumătate de normă a fost înființată în 2007 în fostele grajduri ale CAP Găgești, de o asociație româno-olandeză, Noi și voi, care, printre altele, lucrează și cu copii din medii vulnerabile.

Școala9: Educația din Germania, prin ochii emigranților români

Șapte români stabiliți în Germania le-au povestit jurnaliștilor de la scoala9 cum arată din diverse perspective sistemul educațional de acolo. Ce lucruri curioase au aflat, citiți în acest material.

Iar la final, îți propunem să asculți muzică bună live pe Etaj-live.

Citește mai departe

Divertisment

Harriet Tubman, femeia care a salvat sute de sclavi

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Harriet Tubman s-a născut în sclavie, dar a murit în libertate. Numele ei a devenit cunoscut pentru că a reușit să salveze sute de oameni din sclavie. A riscat, dar nu i-a fost frică, pentru că o făcea pentru drepturile ei și a oamenilor din jur. A luptat pentru drepturi egale și respectarea lor.

Ea a fost numită „Moise al poporului ei”. Viața ei a devenit un simbol de durată al luptei împotriva sclaviei.

PE LUNG

Harriet Tubman, născută în 1820, este considerată una dintre femeile care au schimbat cursul istoriei Statelor Unite ale AmericiiHarriet s-a născut în sclavie, dar a reușit să fugă spre nord, unde legea nu accepta ca oamenii de culoare să fie sclavii celor albi. După aceasta, s-a întors de mai multe ori în locurile de unde a fugit, pentru a-i ajuta și pe alții să scape de sclavie.

În copilărie, îngrijea de copiii stăpânilor ei. După ce a crescut, a fost trimisă să lucreze din greu în câmp, să colecteze cheresteaua și să transporte vagoane de grâu spre cheile golfului Chesapeake. I-a fost greu, însă, aceste munci au făcut-o puternică și rezistentă. La 22 de ani, s-a măritat cu un bărbat de culoare liber. Însă, fericirea îi era umbrită de legea care spunea că în cazul în care cuplul va avea un copil, acesta ar fi fost sclav. Acest lucru a făcut-o să-i propună soțului să fugă spre nord, unde oamenii de culoare nu erau liberi și cu drepturi depline. Soțul a renunțat. Atunci, în 1849, împreună cu doi frați de ai ei, Harriet a fugit spre nord și a reușit să scape și să devină liberă.

La un an de la evadare, s-a întors în Maryland și a adus mai mulți membri ai familiei sale în nord și pe mulți alți sclavi. Câțiva ani mai târziu, Harriet s-a alăturat mișcării de anulare a pedepsei cu moartea. Când a început Războiul Civil în 1861, s-a înrolat în armată. A fost soldat, soră medicală și chiar spioană. Ulterior, ea a participat activ la acțiunile pentru drepturile femeilor de a vota. Ea a fost simbolul care a inspirat oamenii să lupte pentru drepturile lor și egalitate de gen. 

În adolescență, Tubman a fost rănită grav când un stăpân alb a aruncat în ea o bucată de plumb, pentru că a refuzat să bată un alt sclav. Din această cauză, pe tot restul vieții, a suferit convulsii narcoleptice, care se transformau uneori în câteva ore sau chiar zile de comă. Din cauza bolii ei ciudate, oamenii i-au atribuit uneori puteri mistice, mai ales că simțea perfect când se apropia vreun pericol.

După Războiul Civil, ea a mai trăit peste 50 de ani, timp în care a făcut față foametei și lipsurilor. Trebuia să aibă grijă de părinții bătrâni, toate rudele și nevoiașii care se adăposteau în casa ei din Obernai, New York. Cu toate acestea, ea a deschis două școli pentru tinerii de culoare care au scăpat din robie. „Asta pentru că eu nu am avut posibilitatea să învăț”, spunea ea.

Ea a murit de pneumonie pe 10 martie 1913, la vârsta de 93 de ani. Începând cu anul 1990, 10 martie a fost numită Ziua Harriet Tabman.

În 2016, un grup de femei au propus ca portretul ei să fie printat pe bancnota de 20 de dolari, în locul președintelui Andrew Jackson, care a fost și un comerciant de sclavi și promotorul unei politici dure împotriva indianului autohton. Acest lucru urma să se întâmplă începând cu anul 2020, însă, în 2019, proiectul de lege a fost amânat până la cel puțin 2028.

Citește mai departe

Divertisment

Ce îi face creativi pe laureații Premiului Nobel

Publicat

pe

De către

PE SCURT

În lunga lor „călătorie” până la obținerea Premiului Nobel, fiecare laureat a privit o problemă într-un mod nou. Au folosit creativitatea pentru a rezolva problemele existente sau pentru a identifica noi frontiere, scrie nobelprize.org.

Creativitatea este ceva despre care mulți laureați vorbesc cu pasiune, iar unele sfaturi oferite de ei la acest subiect te pot surprinde cu adevărat. 

PE LUNG

May-Britt Moser este o psihologă și cercetătoare norvegiană, director fondator al Kavli Institute for Systems Neuroscience and Centre for the Biology of Memory (KI/CBM) de pe lângă Universitatea Norvegiană pentru Știință și Tehnologie din Trondheim. Este laureată a Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină 2014, „pentru descoperirea celulelor care constituie un sistem de poziționare în creier”.

Ea spune că lucrul care a ajutat-o cel mai mult în cercetările pe care le-a făcut a fost relaxarea. Moser spune că a considerat mereu că lucrul cel mai important este să „nu ascunzi copilul din tine și să-i permiți să exploreze lumea”. Încă de la o vârstă fragedă a amestecat munca cu joaca. Era mai mică cu 10 ani decât cei patru frați și de aceea își petrecea cea mai mare parte a timpului stând singură, pe câmpurile de la ferma părinților ei. Îi plăcea să studieze animalele și să-și stabilească sarcini precum observarea comportamentului melcilor în timp ce mâncau iarbă. În timp ce privea melcii și alte animale, mereu se întreba ce anume îi face să facă asta sau asta. 

În copilărie a reușit să-și dezvolte anumite abilități, pe care le-a șlefuit și la serviciu. „La fel cum un artist trebuie să fie extrem de priceput înainte de a-și permite să fie creativ, același lucru este valabil și pentru un om de știință. Primul pas către creativitate este de a deveni priceput în tehnicile științei”, spune ea.

Martin Chalfie este un neurobiolog american, născut în Japonia. El este laureat al Premiului Nobel pentru Chimie, în anul 2008, pentru „descoperirea și dezvoltarea proteinei fluorescente verzi”.

Martin Chalfie vorbește, de asemenea, despre importanța jocului atunci când făcea „experimentele din weekend”. În laborator, sâmbătă, spune el, nici nu trebuia să le spui altora ce faci – ești liber să îți asumi riscuri, ceea ce te putea face descoperiri mari.

Paul Nurse este un genetician englez, fost președinte al Royal Society și director executiv și director al Institutului Francis Crick. El a fost distins cu premiul Nobel pentru fiziologie și medicină în anul 2001, pentru „descoperirile de molecule de proteine care controlează diviziunea celulelor în ciclul celular”.

Laureatul în medicină a fost întotdeauna motivat de curiozitatea de a studia ceea ce îl interesează. Consideră că creativitatea se bazează atât pe logica precisă, cât și pe viziunea imaginii mai mari. Abilitatea sa de a vedea o perspectivă mai largă asupra operei sale provine în parte din faptul că este interesat de anumite domenii și citește foarte mult. El consideră că de foarte multe ori cel mai bun lucru este să combini două „piese” din peisaje diferite, pentru a obține ceva cu adevărat util și fascinant. De asemenea, remarcă el, trebuie mereu să-ți iei o mică pauză, pentru ca atunci când revii să vezi din alt unghi probema.

Tim Hunt consideră, la fel ca și May-Britt Moser, că experimentarea diferitelor culturi crește creativitatea. El sfătuie tinerii să călătorească și să lucreze în străinătate, chiar și pentru scurte perioade. Hunt a trăit o perioadă în Statele Unite ale Americii, unde a experimentat cu diferite materiale. În Marea Britanie lucrase la celulele de sânge de iepure și s-a extins pentru a folosi ouă de scoici. Încă folosind aceleași tehnici, a văzut lucrurile într-un mod nou.

Hunt, care a primit premiul Nobel pentru fiziologie și medicină în 2001, a participat la mai multe conferințe, pentru a întâlni oameni din diferite culturi. Prima sa șansă de a lucra în SUA a venit atunci când a întâlnit un om de știință american, Irving London, la o conferință din Grecia. El a convins Londra să-i permită să lucreze în laboratorul său, apoi a luat trenul înapoi în Anglia. Trenurile din Iugoslavia erau foarte lente în 1966, iar când se întorcea în Cambridge, biletele la New York îl așteptau.

Elizabeth Blackburn este un biolog american de origine australiană, laureat al Premiului Nobel pentru Fiziologie și Medicină în 2009, pentru „descoperirea felului în care cromozomii sunt protejați de telomeri și a enzimei telomerază.

Creativitatea este una dintre virtuțile pe care Elizabeth Blackburn le vede în oamenii de știință de succes. Ea subliniază că cercetătorii trebuie să fie pregătiți pentru evenimente imprevizibile și să fie oportuniști atunci când lucrurile nu merg așa cum au fost planificate. Pot exista moduri creative de a schimba o ipoteză sau un plan de cercetare, iar cei care se blochează riscă să-și piardă șansa de a obține un succes. Ea subliniază că creativitatea trebuie să fie potrivită cu rezistența. „Răspunsurile nu vor veni imediat și vor exista obstacole pe parcurs. Cu toate acestea, atunci când lucrurile nu funcționează, poate vom găsi răspunsuri și la alte întrebări”, spuen Blackburn. Ea dorește să sublinieze importanța flexibilității în modul în care oamenii se gândesc la idei – uneori asta înseamnă să dai drumul la prima idee și să intri dintr-un unghi diferit. Tinerii oameni de știință din laboratorul ei găsesc adesea acest lucru greu, dar cu un pic de încurajare descoperă adesea că o abordare alternativă poate aduce noi perspective, constată ea.

Premiul Nobel a fost creat de inventatorul dinamitei, omul de afaceri suedez Alfred Nobel (1833 – 1896), care, în testamentul său, a întemeiat o fundație cu scopul ca veniturile imensei sale averi să fie oferite în fiecare an „sub formă de premii celor care, în anul precedent, au adus cele mai mari servicii umanității”.

Premiile Nobel sunt decernate de instituțiile:

  • Academia Regală de Știință din Suedia:
    • Premiul Nobel pentru Fizică
    • Premiul Nobel pentru Chimie
    • Premiul Nobel pentru Economie
  • Institutul Karolinska din Stockholm – Premiul Nobel pentru Medicină
  • Academia Suedeză – Premiul Nobel pentru Literatură
  • Un comitet alcătuit din 5 persoane alese de Parlamentul Norvegiei oferă Premiul Nobel Pentru Pace

Primele premii Nobel au fost acordate la 10 decembrie 1901, după moartea creatorului lor. Ele constau din: o medalie, o diplomă și o sumă, care la început a fost în valoare de 40.000 dolari SUA, iar apoi a crescut la 10.000.000 coroane suedeze (echivalentul de 933.001 de euro). În iunie 2012 Fundația Nobel a decis să reducă suma de bani la 8 milioane de coroane suedeze.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Lifestyle3 ore în urmă

Pandemia ne-a mutat la sat

PE SCURT Chiar și pâna la pandemia de coronavirus mulți dintre locuitorii marilor orașe din întreaga lume se gândeau că...

Social5 ore în urmă

29 mai 2020. COVID-19, PE SCURT: 55% din pacienți au fost tratați

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

SocialO zi în urmă

Ce este al doilea val al pandemiei și când să-l așteptăm?

În multe țări numărul persoanelor infectate cu COVID-19 a scăzut, în unele nu se mai înregistrează cazuri noi, iar de...

EconomieO zi în urmă

Vinul Moldovei în cifre

Republica Moldova este tot mai cunoscută la nivel mondial, datorită Vinului Moldovei – produs al mândriei naționale, ambasador al țării...

EconomieO zi în urmă

VIDEO/ Suport în valoare de 3,6 milioane lei. Acțiunile Kaufland Moldova pe timp de pandemie

Întreaga lume, inclusiv Republica Moldova, continuă să lupte cu pandemia cauzată de noul Coronavirus. De la începutul crizei generate de...

IstorieO zi în urmă

„După 75 de ani, (tot) între mituri și realități”: al Doilea Război Mondial, într-o nouă dezbatere „AntiNostalgia” la Europa Liberă

PE SCURT Astă-seară, la 17.00, Radio Europa Liberă vă invită la o nouă dezbatere online, organizată în cadrul proiectului multimedia...

SocialO zi în urmă

28 mai 2020: COVID-19, PE SCURT: Opt persoane au decedat

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Advertisement

Politică

Politică4 zile în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Tiraspolul atacă Chișinăul: „Deficit de conștiință și rațiune”

PE SCURT Așa-zisele autorități din regiunea transnistreană redeschid treptat afacerile și instituțiile. 143 de beneficiari și angajați ai internatului psihoneurologic...

PoliticăO săptămână în urmă

De la nostalgie până la tușonkă și hrișcă. Timpuri, pandemie și elite politice

COVID-19 a bulversat întreaga lume, ne-a închis hotarele, ne-a limitat drepturile, ne-a blocat accesul și ne-a îndemnat să stăm acasă....

Politică2 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Primul caz de re-infectare, focar major în internatul din Bender și acuzații politice 

PE SCURT Săptămâna 11-17 mai a fost marcată de câteva evenimente în regiunea transnistreană și în relația dintre Chișinău-Tiraspol. Există...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană: sate blocate și ședințe ratate

PE SCURT Săptămâna trecută a fost marcată de câteva evenimente în relația Chișinăului cu regiunea transnistreană. De mâine se relaxează...

Politică4 săptămâni în urmă

COVID-19 în Transnistria. Noi acuzații la adresa Chișinăului. Despre împrumutul rusesc: „forțele pro-occidentale și pro-române controlează Curtea Constituțională”

PE SCURT Săptămâna 27 aprilie – 3 mai s-a dovedit a fi mai intensă pe linia politică Chișinău – Tiraspol....

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în Transnistria/ Autoritățile separatiste vorbesc despre „provocări existente în relațiile cu Republica Moldova”

PE SCURT După ce săptămâna trecută la Tiraspol se tiraja mesajul „Chișinăul își deghizează cinic fraudele diplomatice și birocratice prin...

Externe1 lună în urmă

Cum un oraș din Polonia a scăpat de publicitate și ce face Chișinăul

PE SCURT Jurnalistul polonez Dawid Krawczyk povestește cum orașul Nałęczów din Polonia a scăpat de publicitate și a obținut reputația...

Advertisement

Opinii

mai 2020
L Ma Mi J V S D
« apr.    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031