Connect with us

Cultură

„Știați că?” // Acționarii majoritari ai BMW sunt moștenitorii lui Goebbels, mâna dreaptă a lui Hitler

Publicat

pe

În primăvara anului 1945, Harald Quandt, un ofiţer de 23 de ani din divizia aeriană germană Luftwaffe, era ţinut prizonier de război în portul libian Benghazi, când a primit o scrisoare de rămas-bun de la mama sa, Magda Goebbels, soţia ministrului german al propagandei , Joseph Goebbels.

„Dragul meu fiu! Suntem în buncărul Fuhrerului deja de șase zile. Tata, cei șase frățiori ai tăi și cu mine vom da vieților noastre naționalist-socialiste un sfârșit onorabil. Harald, dragul meu fiu, vreau să-ți transmit ce am învățat în viață: Fii loial. Loial ție, poporului tău și țării tale.”

Biletul scris de mână confirma vestea devastatoare pe care o primise zilele trecute: mama sa s-a sinucis alături de soţul ei, pe 1 mai, după ce au înghiţit capsule de cianură, alături de cei şase copii, Helga, Hildegard, Helmut, Hedwig, Holdine şi Heidrun – fraţii vitregi ai celor doi supravieţuitori, Herbert şi Harald.

Cine sunt cei şase moştenitori ai naziştilor-miliardari

Harald a fost singurul copil supravieţuitor din prima căsnicie a Magdei Goebbels cu Guenther Quandt, iar Herbert este fiul lui Guenther Quandt cu o altă femeie.

Harald Quandt a fost eliberat din captivitate în 1947. Şapte ani mai târziu, cei doi frați au moştenit imperiul industrial construit de tatăl lor, Guenther Quandt, producătorul armelor de foc Mauser şi al rachetelor antiaeriene pentru maşina de război al celui de-al Treilea Reich.

Printre cele mai valoroase active se numără un pachet minoritar la constructorul de maşini Daimler AG. Câţiva ani mai târziu, aveau să cumpere o parte din Bayerische Motoren Werke AG (BMW). Cei doi frați au murit acum câteva decenii, însă moştenirea lor s-a transmis copiilor. Văduva lui Herbert, Johanna Quandt, de 86 de ani, şi copiii lor, Susanne Klatten şi Stefan Quandt, au rămas în atenţia publicului ca acţionari majoritari ai BMW.

Fiicele miliardare ale lui Harald Quandt – Katarina Geller-Herr, de 64 ani, Gabriele Quandt, de 63 ani, Anette-Angelika May-Thies, în vârstă de 61 de ani şi Colleen-Bettina Rosenblat-Mo, de 53 de ani au preferat să rămână în umbră. Cele patru surori au moştenit 1,5 miliarde de mărci germane, după moartea mamei lor, Inge, în 1978, potrivit biografiei familiei, „Die Quandts”.

Ele şi-au gestionat averea prin compania Harald Quandt Holding GmbH, o companie de investiţii denumită după tatăl lor. Fritz Becker, directorul general al companiilor familiei, susţinea că surorile realizau un profit anual de 7% de la fondarea companiei din 1981 până în 1996, crescând ulterior la 7,6% pe an.

Întreaga familie Quandt deţine 46,6% din compania BMW, printre acţionari numărându-se şi copiii lui Johanna, Stefan Quandt – care deţine 17,4% din acţiunile BMW şi sora lui, Susanne Klatten – care deţine 12,5% din BMW.

Împreună, cele patru surori – alături de cei doi copii ai unei rude decedate – împart o avere de cel puţin şase miliarde de dolari, ceea ce înseamnă o avere netă de 1,2 miliarde de dolari, potrivit Bloomberg Billionaires Index. Ei nu au apărut niciodată în mod individual în vreunul din clasamentele internaţionale ale celor mai bogaţi oameni de pe Glob.

S-a lansat în presă în toamna lui 2012, la ziarul Timpul, unde a fost reporteră și redactoare adjunctă. S-a alăturat echipei Moldova.org începând cu iunie 2016.

Cultură

A murit Stan Lee, creatorul personajelor Spider-Man, Iron Man ori X-Men

Publicat

pe

De către

Stan Lee, creatorul personajelor precum Spider-Man şi Hulk, a murit luni, la vârsta de 95 de ani, informează TMZ. Anunțul decesului a fost făcut de fiica lui, JC.

O ambulanță a venit la locuința lui Stan Lee din Hollywood Hills, care l-a transportat la Centrul Medical Cedars-Sinai. Medicii de aici au declarat decesul.

În ultimii ani, Lee a fost grav bolnav – în special, el a suferit o pneumonie și avea probleme serioase cu vederea.

„A simţit obligaţia faţă de fani să fie permanent creativ. Şi-a iubit viaţa, i-a plăcut foarte mult profesia sa. Familia l-a iubit, la fel şi fanii. Este de neînlocuit”, a declarat fiica sa, J.C. Lee, într-un comunicat transmis agenţiei Reuters.

Stan Lee, pe numele său adevărat Stanley Martin Lieber, şi-a început cariera în anii 1960. A fost desenator, scriitor, editor, om de televiziune şi fost preşedinte al Marvel.

A fost cunoscut pentru abilitatea de a da supereroilor Marvel personalitate. A scris, desenat şi editat majoritatea serialelor Marvel şi a benzilor desenate.

Citește mai departe

Cultură

Reportaj // „Neputința” de a fi pasiv și indiferent

Publicat

pe

De către

Tinerețea este un cocktail de ambiții, curaj, curiozitate și dorința de a face lumea mai bună, sau cel puțin, de a readuce la viață satul unde te-ai născut și unde ai crescut. Elvira Drangoi este o tânără activă, care animează zilele monotone din satul Zârnești, r. Cahul.

La ai săi 18 ani, a reușit să demonstreze că atunci când vrei ceva, reușești. O fată cu trăsăturile fine și pielea de culoarea măslinului, cu mișcări timide și zâmbet cald, salută localnicii în timp ce se îndreaptă spre casa de cultură din centrul satului.

„Neputința” de a fi pasiv și indiferent

Tinerețea este un cocktail de ambiții, curaj, curiozitate și dorința de a face lumea mai bună, sau cel puțin, de a readuce la viață satul unde te-ai născut și unde ai crescut. Elvira Drangoi este o tânără activă, care animează zilele monotone din satul Zârnești, r. Cahul.Citiți reportajul integral aici: https://www.moldova.org/reportaj-neputinta-de-fi-pasiv-si-indiferent/

Geplaatst door Moldova.org op Maandag 12 november 2018

Urcă la etajul doi, unde după o ușă de lemn cu un strat gros de vopsea albă, găsim o bibliotecă spațioasă, cu rafturi pline cu cărți și câteva calculatoare. Acesta este locul unde Elvira se simte cel mai bine și unde se întâlnește cu membrii Asociației Naționale de Scouți din Moldova. A devenit scout la vârsta de 12 ani. „Principiul scouților este: cel mare ajută pe cel mic, cel puternic ajută pe cel slab”, spune cu mândrie tânăra.

Citește mai departe

Cultură

FOTO / Un nou traseu turistic în centrul țării „Dor de Codru”

Publicat

pe

Trei localități din centrul țării, Ciorești, Dolna și Micleușeni, au creat traseul de turism rural „Dor de Codru”. Locuri pitorești, codri seculari, meșteri populari și pensiuni agro-turistice sunt printre cele 20 de obiective incluse în traseu.

Traseul conține șase căi turistice: ecologică, piscicolă, culturală, gastronomică, istorico-religioasă și sportivă.

Turiștii vor mai putea testa la Ciorești tehnica olăritului la casa lui Zaharia Triboi, singurul meșter popular din Republica Moldova care creează obiecte din ceramică neagră. În satul Vulcănești din aceeași comună, locuit preponderent de romi, turiștii vor putea afla mai multe despre obiceiuri și tradiții la un muzeu de tip tabără amenajat sub cerul liber.

În localitate sunt mai multe monumente istorice, printre care și Cimitirul eroilor români. Pe același traseu turistic, la Micleușeni, oaspeții vor putea gusta din renumita miere de albini de la „Casa Mierii”, cunoscută pentru proprietățile curative.

Un flux mai mare de turiști va stimula locuitorii din cele trei comunități implicate să dezvolte servicii și produse adiționale, astfel generând venituri suplimentare. „Dăm start unui motor funcțional care va aduce venituri și oportunități economice pentru cei 6.000 de cetățeni din cele trei localități. Acest proiect este special, deoarece reflectă cum pot fi obținute rezultate remarcabile prin implicarea activă a băștinașilor în dezvoltarea locală”, a menționat Dafina Gercheva, coordonatoare rezidentă a ONU și reprezentantă permanentă PNUD în Republica Moldova.

Cartea de vizită a satului Dolna este Conacul-muzeu și beciul boierului Zamfirache Arbore-Ralli, precum și izvorul și poiana Zamfirei. Potrivit legendei, în aceste locuri, poetul rus Aleksandr Pușkin a întâlnit-o pe iubita sa Zamfira.

Pentru a putea primi turiștii și pentru a le oferi servicii complete, unii localnici au amenajat și deschis din surse proprii pensiuni agro-turistice, unde oaspeții vor putea face popas, precum și gusta din bucatele tradiționale.

Crearea traseului „Dor de Codru” este un proiect inițiat de autoritățile locale și băștinași, cu sprijinul proiectului PNUD „Migrație și dezvoltare locală”. Pentru dezvoltarea traseului turistic, Guvernul Elveției a acordat 50 mii USD, administrațiile locale au alocat circa 22 mii USD, iar băștinașii au donat peste 8.000 USD.

Citește mai departe
WP Facebook Auto Publish Powered By : XYZScripts.com